Inflamatiile mucoasei nazale: De ce apar, cum se pot preveni

Rinita alergica este o inflamatie mucoasei nazale, cauzata de un alergen iar simptomele sunt de obicei tipice unei raceli, cu mancarime nazala, stranut, mucus si congestie nazala. Aceste simptome, care, in principiu, pot fi considerate a fi lipsite de severitate, daca sunt mentinute in timp, produc disconfort considerabil. In plus, acestea sunt aproape intotdeauna insotite de conjunctivita si, foarte adesea, influenteaza dezvoltarea astmului bronsic. Multe studii arata ca rinita afecteaza viata de zi cu zi mai mult decat astmul bronsic. Rinita alergica este cunoscuta si sub numele de „febra fanului”, iar desi provoaca simptome asemanatoare racelii, cu toate acestea, spre deosebire de o raceala, rinita alergica nu este cauzata de un virus, ci de un raspuns alergic la o substanta inofensiva pe care organismul o identifica ca fiind daunatoare (alergen).

Cauze ale inflamatiilor mucoasei nazale

Cand aveti rinita alergica, sistemul imunitar identifica o substanta inofensiva din aer ca fiind daunatoare, care se numeste "alergen". Organismul este protejat prin sistemul imunitar, care genereaza anticorpi impotriva alergenului respectiv. Deci, data viitoare cand intrati in contact cu alergenul, anticorpii vor comanda sistemului imunitar sa elibereze substante chimice, cum ar fi histamina, in sange. Acest lucru va conduce la o reactie care provoaca simptomele rinitei alergice. Urmatorii factori pot creste riscul de aparitie a rinitei alergice:

Alte alergii sau astm
Avand o afectiune numita dermatita atopica sau eczema, care provoaca roseata a pielii si mancarime
Aveti o ruda de sange, cum ar fi un parinte sau un frate, cu alergii sau astm
A trai sau a lucra intr-un mediu care va expune in mod constant la alergeni, cum ar fi parul animalelor de companie sau acarienii de praf
Expunerea la fum si mirosuri puternice care irita mucoasa nasului
Intr-un procent foarte mare de pacienti, rinita este cauzata de alergia la o anumita substanta care este inhalata: acarieni de praf, diverse polenuri, ciuperci, epitelia animala sau substante manipulate la locul de munca. Exista un procent scazut, in special la pacientii la care rinita a aparut la varsta adulta, in care avand simptome identice, nu se poate demonstra nici o sensibilitate la nici un alergen, iar astfel cauza este necunoscuta.

Simptome pentru febra fanului

Caracteristicile rinitei alergice sunt: mancarimi ale nasului si ochilor, secretii nazale apoase, nas infundat, stranut frecvent. Aceste simptome se extind in timp, nu sunt insotite de febra sau disconfort general si apar intr-o anumita perioada a anului (primavara, toamna). De asemenea, poate aparea si o senzatie de mancarime a nasului si a ochilor, dar si tusea. Factorii declansatori ai rinitei alergice includ:

Polenul de copac, care este frecvent la inceputul primaverii
Polenul de iarba, care este frecvent la sfarsitul primaverii si verii
Polen de ambrozie, care este comun in toamna
Praf din excrementele de acarieni si gandaci, care este prezent pe tot parcursul anului
Parul animalelor de companie, care poate fi o pacoste pe tot parcursul anului, dar poate provoca simptome mai grave in timpul iernii, atunci cand casele sunt mai slab ventilate
Spori fungici si mucegai din interior si exterior, care pot fi sezonieri sau pe tot parcursul anului

Diagnostic pentru inflamatiile mucoasei nazale

Pentru a diagnostica rinita alergica, medicul face de obicei un examen fizic si va intreaba despre starea de sanatate, simptome si posibili declansatori. Specialistul recomanda unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:

Teste pe piele pentru depistarea alergiilor - Pielea de pe brat sau partea superioara a spatelui este intepata cu cantitati mici de material care pot provoca alergii. Picaturile sunt aplicate pe pielea bratului care contine o cantitate cunoscuta de alergen la care puteti fi sensibil, acele picaturi sunt strapunse cu un lancet minim pentru a strapunge pielea si reactia este observata la 15-20 minute. Baza acestei tehnici este de a reproduce in piele reactia pe care o prezentati in alte parti ale corpului. Se observa apoi daca apare o reactie alergica. Daca sunteti alergic, va aparea o umflatura in locul in care vi s-a administrat alergenul.
Teste de sange pentru alergii - O proba de sange este trimisa la un laborator pentru a masura raspunsul sistemului imunitar la un anumit alergen. Acest test masoara cantitatea de anticorpi cauzatori de alergii, cunoscuti sub numele de "anticorpi imunoglobulina e", gasiti in sange.
Alte teste de sange - De asemenea, este posibil ca medicul sa recomande efectuarea altor investigatii, desi, in general, testele sangelui si cele realizate pe piele sunt de obicei suficiente pentru ca medicul sa confirme sau sa infirme diagnosticul de rinita alergica. Tratamentul cuprinzator al rinitei alergice se bazeaza pe:

Evitarea alergenului, educarea pacientului este importanta in acest moment pentru a incerca sa se minimizeze simptomele.
Tratamentul farmacologic simptomatic.
Imunoterapia specifica, care consta in administrarea regulata a unui extract la care pacientul este alergic, pentru o perioada mai lunga de timp, astfel incat simptomele pe care pacientul le prezinta sa se reduca. Imunoterapia schimba modul in care sistemul imunitar reactioneaza la alergeni, iar scopul acesteia este de a obisnui organismul cu alergenii care cauzeaza simptomele si de a reduce nevoia de medicamente. Imunoterapia poate fi deosebit de eficienta daca sunteti alergic la parul animalelor, acarienii de praf sau polenul produs de copaci, iarba sau buruieni. La copii, imunoterapia poate ajuta la prevenirea astmului.
Corticosteroizi nazali
Aceste spray-uri nazale ajuta la prevenirea si tratarea congestiei nazale, precum si pruritul. Pentru multi oameni, spray-urile nazale sunt cele mai eficiente medicamente pentru combaterea rinitei alergice si sunt adesea primul tip de medicament recomandat.

Antihistaminice
Antihistaminicele actioneaza prin blocarea unei substante chimice care provoaca simptomul (histamina) si este eliberata de sistemul imunitar in timpul unei reactii alergice. Acestea pot ajuta in special in reducerea pruritului, avand un efect mai mic asupra congestiei.

Decongestionante
Decongestionantele reduc congestia nazala ce apare in episoadele rinitei alergice.  Deoarece acestea nu amelioreaza alte simptome aparute rinita alergica, ele sunt uneori combinate cu alte medicamente, cum ar fi antihistaminicele.

Corticosteroizi orali
Pastilele corticosteroide sunt uneori folosite pentru a ameliora simptomele alergice severe. Deoarece utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor poate provoca efecte secundare grave, cum ar fi cataracta, osteoporoza si slabiciune musculara, acestea sunt de obicei prescrise numai pentru perioade scurte.

Cum se pot preveni inflamatiile mucoasei nazale?

In caz de rinita alergica perena in forma severa, cel mai bun tratament sunt antihistaminicele care actioneaza asupra procesului inflamator, asupra secretiilor nazale, pruritului, stranutului. La fel de bune sunt decongestionantele nazalev in asociere cu medicatia antihistaminica, scad de asemenea secretiile nazale si diminueaza procesul inflamator de la nivelul mucoasei nazale. Sunt prezente in farmacii sub forma de comprimate, spray-uri nazale, siropuri. Administrarea acestora este indicata ca o metoda temporara.

Corticosteroizii nazali sunt antiinflamatorii ce blocheaza reactia alergica. Se indica persoanelor care au esuat in terapia cu antihistaminice, indeosebi in rinitele alergice perene. Terapia de desensibilizare se aplica atunci cand cea cu medicamente nu are eficienta si consta in injectarea unor doze progresive de substante alergene. Se practica pentru alergii la polen sau acarieni.

In plus, daca ai forme de rinita alergica perena, trebuie sa ai grija sa ramai la interior cat de mult poti atunci cand sezonul polenului se afla la apogeu, de obicei, la mijlocul zilei si seara devreme, sau cand vantul imprastie polenul. La fel de important este sa eviti folosirea ventilatoarelor de geam care pot aduce la interior particule de polen si mucegaiuri.

Daca trebuie sa iesi afara, poarta ochelari sau ochelari de soare cand iesi pentru a minimiza cantitatea de polen care ti-ar putea ajunge in ochi, Poarta o masca atunci cand greblezi iarba sau cand ai activitati in gradina si ia medicamentele recomandate inainte de a afectua aceste activitati.

Mentine usile inchise si foloseste aerul conditionat in masina sau acasa. Asigura-te ca filtrele de aer conditionat sunt curatate temeinic. Aeriseste mai ales dimineata si seara, cand sunt sanse mai mari ca aerul sa fie mai curat, cand particulele de polen se depun. Redu expunerea la praf, in special in dormitor. Foloseste invelitoare anti-mucegai pentru perne si pilote. Pune frecvent lenjeria de pe pat la spalat la cel putin 55 de grade Celsius.

Pentru a limita expunerea la mucegai, mentine la nivel scazut umiditatea din locuinta (intre 30 si 50%) si fa curat regulat in bai, bucatarie si la subsol daca este cazul. Foloseste un dezumidificator, in special la subsol sau in alte incaperi umede. Daca mucegaiul este vizibil, curata-l cu un detergent bland care sa aiba 5% inalbitor, conform recomandarilor pe care le-ai primit de la medicul alergolog.