Alergiile alimentare la copii: De ce apar si cum le poti gestiona
Atunci cand vorbim de alergii la copii o zona aparte e reprezentata de reactiile la diferite tipuri de alimente. Alergiile alimentare reprezinta reactii imunitare la proteine din anumite alimente, percepute gresit ca fiind periculoase de catre organism. Aceste reactii sunt mai raspandite in randul copiilor decat al adultilor si sunt influentate de predispozitiile familiale si de existenta altor afectiuni alergice precum astmul, eczemele sau febra fanului. In familiile unde exista antecedente de alergii, copiii pot mosteni o tendinta genetica de a dezvolta anticorpi impotriva alergenilor. Acesti alergeni pot patrunde in organism prin diferite cai naturale, cum ar fi pielea sau mucoasele.
Identificarea alergiilor alimentare la copii. De ce apar
Alergiile alimentare la copii reprezinta o preocupare majora pentru parinti, avand in vedere ca unele dintre cele mai comune alergii implicate sunt cele la lapte, oua, arahide si nuci. Alte alimente care pot declansa reactii alergice includ fructele de mare, pestele, soia si graul. Intalnirea precoce cu alergenii alimentari se face adesea prin intermediul laptelui matern, care poate contine urme de proteine alergene. Acestea pot contribui la dezvoltarea tolerantei imunologice a bebelusilor, in special in cazul celor cu predispozitie genetica spre alergii. Exista factori care pot favoriza aparitia alergiilor, cum ar fi inflamatiile mucoasei intestinale provocate de infectii virale, stres, dezechilibre ale florei intestinale sau iritatii digestive.
Practica alaptarii nu ar trebui sa fie insotita de evitarea consumului de lapte, oua sau arahide, deoarece nu exista dovezi suficiente care sa sustina ca evitarea acestor alimente ar preveni alergiile la copii. In cazul in care alaptarea nu este o optiune, se recomanda utilizarea preparatelor lactate bogate in fier pana cand copilul atinge varsta de 9-12 luni. Este important sa nu se intarzie introducerea alimentelor solide dupa varsta de 6 luni in speranta prevenirii alergiilor, chiar si pentru copiii considerati cu risc inalt. Odata ce alimentele sunt introduse in dieta, este ideal sa continue sa fie oferite regulat, pentru a mentine si dezvolta toleranta la acestea. In cazul preocuparilor legate de alergii, este esential sa se consulte un medic pentru sfaturi si indrumari adecvate.
Simptomele alergiilor alimentare la copii
Alergiile la copii, atat bebelusi cat si cei peste un an, sunt o preocupare comuna pentru parinti, date fiind manifestarile diverse si uneori severe ale acestora. Simptomele pot varia semnificativ, afectand atat sistemul digestiv cat si alte organe. Incepand cu primele luni de viata, bebelusii pot dezvolta sensibilitati alimentare, care pot aparea chiar din timpul sarcinii. Manifestarile alergice in randul acestora includ simptome digestive precum voma, diareea si durerile abdominale. In cazuri mai grave, alergiile alimentare pot duce la atrofie vilozitara totala, caracterizata prin diaree cronica, un simptom intalnit in intoleranta la gluten.
Pe masura ce copilul creste, alergiile pot fi mai usor de identificat datorita simptomelor specifice care includ eczeme in jurul gurii, nasului si ochilor, care se pot extinde pe intreg corpul. Alte simptome frecvente la copiii de peste un an includ umflaturi usoare ale buzelor, ochilor si fetei, nas infundat si curgator, stranut, lacrimarea ochilor, dificultati de respiratie, iritatii ale gatului, greata, voma, diaree, dureri abdominale, ameteli si o voce ragusita.
Anafilaxia reprezinta o urgenta medicala extrem de serioasa, ce poate pune viata in pericol, declansata de expunerea la un alergen. Aceasta reactie severa poate include simptome precum dificultati respiratorii si scaderi bruste ale tensiunii arteriale, manifestandu-se de obicei intr-un interval de la cateva minute la doua ore dupa contactul cu alergenul. Incidenta acestor reactii alergice grave este relativ scazuta in randul bebelusilor si copiilor mici. In cazul in care se suspecteaza o reactie alergica majora la un copil, este bine sa se solicite imediat asistenta medicala.
Referitor la prevalenta alergiilor in diferite afectiuni, studiile arata ca alergiile alimentare contribuie la aproximativ 3-15% din cazurile de anafilaxie. In contextul astmului, alergiile alimentare sunt implicate in aproximativ 8% din crize. Dermatitele atopice, cunoscute si sub denumirea de eczeme, arata o corelatie si mai puternica, cu 30-50% din cazuri atribuite alergiilor alimentare, in special atunci cand eczema este de forma severa. Aceste cifre subliniaza importanta recunoasterii alergenilor ca factori declansatori seriosi in diverse conditii alergice.
Alimente alergenice
Alergiile alimentare sunt declansate de un spectru larg de alimente, dintre care unele sunt recunoscute ca fiind principalii vinovati. Aproximativ 90% din cazurile de alergii sunt cauzate de un grup restrans de alimente, printre care se numara ouale, pestele, arahidele, diverse tipuri de nuci si seminte (migdale, nuci, caise, cirese, pere, prune, masline), laptele de vaca, telina si diverse umbelifere (morcov, coriandru, chimion), crustaceele, dar si alte produse. Exista si alimente care, desi mai rar, pot provoca reactii alergice, cum ar fi anumite fructe exotice (kiwi, mango, papaya), leguminoase (soia, fasole), diferite tipuri de carne si condimente precum mustarul. Alte ingrediente, precum usturoiul, anghinarea, cafeaua sau ciocolata, sunt inca mai putin intalnite in contextul alergic.
Primii ani de viata aduc in prim-plan alergeni cum ar fi ouale, laptele de vaca si arahidele, predominanti in cazul copiilor sub trei ani. Diversitatea tot mai mare a alimentelor introduse in dieta copiilor, precum si utilizarea crescuta a proteinelor in produsele industriale, accentueaza riscul dezvoltarii alergiilor. Industria alimentara joaca un rol semnificativ in acest context, prin introducerea continua de noi ingrediente care pot avea un potential alergenic crescut. Printre acestea se numara cereale, fructe uscate, seminte diverse si aditivi proteici. Utilizarea proteinelor modificate si prezenta urmelor de proteine in uleiurile vegetale sunt aspecte care necesita atentie sporita. Aditivii alimentari, in special colorantii si conservantii, sunt adesea suspectati de provocarea reactiilor alergice. Colorantii azoici, precum eritrozina sau tartrazina, si conservantii pe baza de sulfiti sunt printre cei mai controversati, data fiind prevalenta lor in industria alimentara si efectele lor potential nocive.
Gestionarea alergiilor alimentare la copii
Gestionarea eficienta a alergiilor alimentare la copii implica intotdeauna pregatire si precautie. Este esential ca fiecare copil cu astfel de alergii sa poarte permanent doua autoinjectoare de epinefrina, pentru a interveni rapid in cazul unei reactii alergice severe. Aceste dispozitive sunt compacte si simplu de utilizat, iar medicul va oferi instructiuni detaliate privind modul de administrare. Pe langa aceste masuri de urgenta, este recomandat ca parintii sa dispuna de un plan de actiune clar, conceput impreuna cu specialistul in alergii. Acest plan ar trebui sa fie cunoscut si de alte persoane care interactioneaza frecvent cu copilul, cum ar fi membrii familiei, personalul educativ si antrenorii sportivi. Planul include recunoasterea simptomelor unei reactii alergice si pasii concreti pentru administrarea tratamentului, asigurand ca autoinjectoarele de epinefrina sunt accesibile si gata de utilizare in orice moment.
Bibliografie:
Legler G, Pohl S. Synthesis of 5-amino-5-deoxy-d-gal-actopyranose and 1,5-dideoxy-1,5-imino-d-galactitol, and their inhibition of α- and β-d-galactosidases. Carbohydr Res. 2023;
Fan JQ, Ishii S, Asano N, Suzuki Y. Accelerated transport and maturation of lysosomal α-galactosidase A in Fabry lymphoblasts by an enzyme inhibitor. Nat Med. 2021;
Cox T, Lachmann R, Hollak C, Aerts J, van Weely S, Novel oral treatment of Gaucher's disease with N-butyldeoxynojirimycin (OGT 918) to decrease substrate biosynthesis. 2023;
