Limfedemul: Cauze, simptome si optiuni de tratament
Limfedemul sau edemul limfatic apare atunci cand sistemul limfatic nu functioneaza corect, iar lichidul imfatic se acumlueaza in tesuturile organismului. Limfedemul poate afecta diferite parti ale corpului, desi afecteaza de obicei bratele si / sau picioarele. Sistemul limfatic este responsabil pentru drenarea lichidelor din tesuturi si transportul acestora inapoi in sistemul circulator. Limfedemul apare atunci cand acest proces este afectat, cauzand o acumulare excesiva de lichid limfatic intr-o anumita zona a corpului.
Cauze ale limfedemului
Cauza principala a limfedemului este o disfunctie a sistemului limfatic, care poate fi congenitala (prezenta inca de la nastere) sau dobandita (rezultat al unei leziuni, a indepartarii ganglionilor limfatici sau a radioterapiei). In cazul limfedemului primar, sistemul limfatic nu se dezvolta corect, iar in cazul limfedemului secundar, este afectat de o cauza externa.
Limfedem secundar: Acest tip de edem limfatic este cauzat de o alta afecțtiune sau de un factor extern care afecteaza sistemul limfatic.
Indepartarea chirurgicala a ganglionilor limfatici: Aceasta poate fi necesara in cazul tratamentului cancerului, in special cancerul de san sau limfomul. Indepartarea ganglionilor limfatici poate afecta fluxul normal al lichidului limfatic si poate duce la aparitia limfedemului.
Radioterapia: Radioterapia utilizata in tratamentul cancerului poate provoca leziuni ale vaselor limfatice si ganglionilor limfatici, perturband functionarea normala a sistemului limfatic.
Infectii: Infectiile severe, cum ar fi elefantiaza sau filarioza limfatica (cauzate de infectia cu viermi paraziti), pot provoca daune semnificative sistemului limfatic si pot duce la dezvoltarea limfedemului.
Traumatisme: Ranile grave sau traumatismele care implica sistemul limfatic, cum ar fi interventiile chirurgicale sau accidentele, pot determina stagnarea lichidului limfatic si aparitia limfedemului.
Este important sa mentionam ca in unele cazuri cauza limfedemului poate ramane necunoscuta. De asemenea, exista si alte conditii medicale care pot prezenta simptome similare cu limfedemul. In functie de origine, limfedemul este clasificat in doua tipuri:
Primar: Cand nu exista o cauza anterioara cunoscuta care sa provoace modificarea functionalitatii acestor cai. In acest caz, edemul limfatic apare din cauza problemelor functionale ale tractului limfatic, adica acesta nu functioneaza corespunzator.
Secundarꓽ Sistemul limfatic a fost modificat din cauza traumelor, infectiilor, radioterapiei sau interventiilor chirurgicale, cum este cazul la pacientii cu cancer de san sau melanom.
Limfedemul primar poate fi:
Tarda – apare dupa varsta de 30 de ani, ca urmare a unei traume, anomalii de dezvoltare, boli sau din cauza pierderii mobilitatii
Congenital – este prezent la nastere
Praecox – reprezinta mai mult de jumatate din toate cazurile de edem limfatic primar si poate aparea de la varsta de 1 an si pana la 35 de ani.
Simptome
Simptomele comune ale limfedemului includ umflarea si inrosirea zonei afectate, senzatia de greutate sau durere in zona respectiva, rigiditate, dificultate in miscare si predispunerea la infectii frecvente ale pielii. Limfedemul poate afecta orice parte a corpului, dar este mai frecvent intalnit la nivelul membrelor inferioare (picioare) sau membrelor superioare (brate). Simptome comune asociate cu limfedemul:
Umflarea: Principalul simptom al limfedemului este umflarea zonei afectate. Aceasta poate fi usoara la inceput si sa devina mai pronuntata pe masura ce boala progreseaza. Umflarea poate fi persistenta si poate provoca deformari ale zonei respective. Inrosirea pielii: Insotind umflarea, pielea din zona afectata poate deveni rosie sau inflamata. Aceasta este rezultatul acumularii de lichid si inflamatiei asociate.
Senzatie de greutate si tensiune: Persoanele cu limfedem pot experimenta o senzatie de greutate sau tensiune in zona afectata. Aceasta poate face miscarea dificila si poate afecta mobilitatea normala. Durere si disconfort: Limfedemul poate provoca senzatii dureroase sau disconfort in zona afectata. Durerea poate varia de la usoara la intensa si poate afecta calitatea vietii.
Rigiditate si scaderea flexibilitatii: Umflarea si acumularea de lichid pot duce la rigiditate si scaderea flexibilitatii in zona afectata. Aceasta poate afecta capacitatea de a efectua miscari normale.
Predispunerea la infectii ale pielii: Pielii afectate de limfedem ii lipseste protectia normala oferita de sistemul limfatic, ceea ce poate duce la o crestere a riscului de infectii cutanate recurente. Aceste infectii pot provoca inflamatie suplimentara si pot agrava simptomele limfedemului.
Optiuni terapeutice pentru limfedem
Tratamentul pentru limfedem are drept scop controlul simptomelor si mentinerea functionalitatii. Aceasta poate include terapia de compresie, exercitii fizice specifice, tehnici de drenaj limfatic manual si, in unele cazuri, interventii chirurgicale. De asemenea, este importanta igiena adecvata a pielii si prevenirea infectiilor. Ingrijirea pe termen lung si gestionarea eficienta a limfedemului pot contribui la mentinerea calitatii vietii pacientului. Tratamentul poate varia in functie de severitatea limfedemului si de zona afectata. Optiuni terapeutice comune utilizate in cazul limfedemului includ:
Terapia de compresie: Aceasta implica utilizarea de bandaje compresive sau de imbracaminte compresiva speciala, cum ar fi maneci, ciorapi sau ciorapi pana la genunchi. Acestea exercita presiune asupra zonei afectate, ajutand la reducerea umflaturii si imbunatatirea drenajului limfatic.
Exercitiile fizice si miscarea: Activitatea fizica regulata si exercitiile specifice pentru limfedem pot ajuta la stimularea circulatiei limfatice si la reducerea umflaturii. Exercitiile de intindere, de rezistenta si cele care implica miscari repetitive si ritmice pot fi benefice. Este important sa consultati un specialist in terapia fizica sau un terapeut specializat in limfedem pentru a primi recomandari specifice. Drenajul limfatic manual: Este o tehnica terapeutica care implica aplicarea unei presiuni usoare si ritmice pe zonele afectate pentru a ajuta la imbunatatirea drenajului limfatic. Procedura poate fi utilizata in combinatie cu alte terapii.
Terapia complexa de decongestie (TCD): Acesta este un program individualizat care combina terapia de compresie, drenajul limfatic manual, exercitiile fizice si igiena pielii. TCD este conceput pentru a trata edemul limfatic si a mentine sau imbunatati functionalitatea membrelor afectate. Medicamente: In unele cazuri, medicamentele pot fi utilizate pentru a reduce umflarea si inflamatia asociate cu limfedemul. Acestea pot include diuretice (pentru a stimula eliminarea excesului de lichid), medicamente antiinflamatoare sau antibiotice (pentru tratarea infectiilor asociate).
Chirurgia: In cazurile severe de limfedem, cand alte optiuni terapeutice nu au oferit rezultate satisfacatoare, poate fi luata in considerare interventia chirurgicala. Aceasta poate implica proceduri precum excizia tisulara, transplant de ganglioni limfatici sau liposuctie. In vremurile actuale, datorita noilor tehnici chirurgicale, medicii pot trata limfedemul cu supermicrochirurgie (o tehnica microchirurgicala care permite anastomoza vaselor cu diametrul mai mic de 0,8 mm). Aceste tehnici nu sunt efectuate in toate centrele medicale si nu toti chirurgii sunt specializati in aceste tehnici de microchirurgie. Cele mai actuale tratamente chirurgicale sunt:
Liposuctie selectiva
Anastomoza venoasa limfatica si limfatica
Transplantul ganglionilor limfatici vascularizati
Scopul principal al tratamentului trebuie sa fie obtinerea unor rezultate optime, precum si imbunatatirea sanatatii si a calitatii vietii.
Calendula: Planta cu efecte calmante. Te poate ajuta daca suferi de limfedem?
Planta calendula, sau sub numele sau stiintific Calendula officinalis, cunoscuta si sub denumirea de galbenele sau margareta galbena, este o planta medicinala si decorativa. Aceasta face parte din familia Asteraceae si isi are originea in regiunile mediteraneene. Calendula are flori portocalii sau galbene vibrante, care sunt recunoscute in intreaga lume pentru proprietatile lor terapeutice. In medicina, de obicei se folosesc petalele florale, care au in componenta substante active, printre care se enumera si flavonoidele, carotenoidele si uleiurile volatile. Aceste substante confera proprietati antiinflamatorii, cicatrizante si antimicrobiene plantelor de calendula.
Aceasta planta este folosit traditional pentru tratarea diverselor afectiuni. Poate fi folosita extern sub forma de unguent, crema sau ulei cu scopul de a trata rani minore, cum ar fi arsuri, ulcere cutanate, eczeme si alte probleme ale pielii. In aceeasi masura, aceasta mai are rolul si de a calma iritatiile si inflamatiile pielii. In afara de utilizarea externa a acestei plante, calendula poate fi administrata si intern sub forma de ceai sau supliment alimentar. Astfel, este asociata cu diferite beneficii pentru sanatate, spre exemplu stimularea sistemului imunitar, reducerea inflamatiei, ameliorarea durerilor menstruale si sprijinirea sanatatii digestive.
Bibliografia:
Fifi AC, Axelrod CH, Chakraborty P, et al. Herbs and spices in the treatment of functional gastrointestinal disorders: a review of clinical trials. Nutrients. 2018;
Long V. Aloe vera in dermatology—the plant of immortality. JAMA Dermatology. 2016;
National Institute of Environmental Health Sciences. NTP Speaks About Aloe Vera. https://www.niehs.nih.gov/news/newsroom/interviews/aloevera/index.cfm. Accessed on June 24, 2020;
National Toxicology Program. Toxicology and carcinogenesis studies of a nondecolorized whole leaf extract of Aloe barbadensis Miller in F344/N rats and B6C3F1 mice (drinking water study);