Sistem digestiv: ce este Jejunul, care este rolul sau in digestie

Jejunul si ileonul formeaza partea cea mai lunga a intestinului subtire care reprezinta cea mai lunga parte a sistemului digestiv, avand aproape 7 metri lungime. Este vorba despre un tub muscular, impartit in trei portiuni: duoden, jejun si ileon. Duodenul sfarama hrana, iar jejunul si ileonul absorb substantele nutritive si le trimit in sange. In continuarea intestinului subtire se afla intestinul gros. Acesta face parte din tractul gastro-intestinal dintre stomac si intestinul gros. La nivelul acestuia, se realizeaza procesul de digestie si absorbtia alimentelor. Membrana din mucoasa acopera peretii interiori si este invelita in vili intestinali si pliuri circulare. Vilii intestinali sunt responsabili cu absorbtia nutrientilor din alimente iar pliurile circulare ajuta la extinderea suprafetei intestinului subtire, si faciliteaza realizarea sarcinilor legate de digestie si absorbtia nutrientilor.

Cum functioneaza jejunul si rolul sau in digestie

Intestinul subtire este responsabil cu finalizarea procesului de digestie care incepe din gura si se continua in stomac. Functia sa principala este de a completa digestia, prin actiunea sucurilor enterice si absorbtia nutrientilor din alimente. Pentru a indeplini aceasta functie, suprafata complexa a membranei mucoase ase extinde cu ajutorul vililor intestinali și a pliurilor circulare. Asadar, intestinul subtire este locul unde are loc 90% din procesul de digestie in timp ce procentul de 10% are loc in stomac si in intestinul gros. Digestia implica doua parti: prima este reprezentata de digestia mecanica, iar a doua de digestia chimica.

Digestia mecanica implica mestecarea, sfaramarea si amestecarea alimentelor in gura, care sunt apoi transferate catre stomac. Digestia chimica utilizeaza enzime, acizi biliari si alte substante, pentru a descompune materialul alimentar si a-l absorbi in tesuturile organismului. Jejunul si ileonul au un rol mobil in abdomen, fiind inconjurate de o cuta a peritoneului, mezenter ce le permite sa se miste in interiorul cavitatii abdominale. Mezenterul are o lungime de 15 cm.

Jejunul, alaturi de ileon joaca un rol estential in procesul de irigare cu sange. Aceste organe primesc sange arterial de la 15-18 ramuri ale arterei mexenterice superioare. Ramurile se unesc formand arcuri, numite arcade arteriale iar din aceste arcade ies artere drepte ce aprovizioneaza cu sange intestinul subtire. Sangele venos de la nivelul jejunului si ileonului se varsa in vena mezenterica superioara si apoi in sistemul venos al ficatului.

Diferenta dintre jejun si ileon

Exista mai multe diferente structurale intre jejun si ileon, si anume:

cu privire la plici – peretii jejunului au culoare rosie intensa si sunt mai grosi decat cei ai ileonului. Grosimea acestuia este data de prezenta unui numar mare de plici. Aceste plici faciliteaza mucoasa jejunului in procesul de absorbtie a nutrientilor prin cresterea suprafetei de contact si prin incetinirea trecerii continutului prin lumenul jejunal.
cu privire la mezenter – arcadele arteriale ale jejunului sunt formate din bucle largi, care trimit rareori ramificatii catre peretele intestinal. La nivelul ileonului apar multe bucle mici, din care pornesc numeroase ramificatii drepte.
cu privire la depozitele de grasime – jejunul are mai putina grasime ce se situeaza in apropierea insertiei mezenterului. Ileonul are o cantitate mai mare de tesut gras ce se distribuie in jurul mezenterului.
cu privire la tesutul limfatic – ileonul distal are mai multe zone de tesut limfatic iar jejunul are numai cativa ganglioni limfatici singulari.
Asadar, exista diferente clatre de structura intre jejun si ileon iar tranzitia dintre acestea se face gradat.

Care este legatura dintre duoden, jejun si ileon?

Duodenul este portiunea initiala a intestinului si are o lungime de aproximativ 25 cm. Acesta se extinde de la portiunea finala a stomacului pana la flexura duodenojejunala, care reprezinta de fapt granita dintre duoden si jejun. Invelisul din mucoasa intestinului subtire implica secretina - un hormon care stimuleaza secretia sucurilor digestive si serotonina - un neurotransmitator in sistemul nervos central. Acest invelis este responsabil si cu absorbtia de fier si calciu. Jejunul reprezinta a doua portiune a intestinului, care este precedat de ileon. Jejunul se deosebeste de ileon prin cateva caracteristici de baza (pereti mai grosi, vili intestinali si cute circulare mai multe).

Afectiuni ale intestinului subtire
Cateva astfel de probleme catre pot aparea la nivelul intestinului subtire sunt : boala Crohn, colita, boala celiaca, diferite infectii, sindromul de colon iritabil, sangerarea, ulcerele, cancerul intestinal si obstructia intestinala.

Boala Crohn - poate sa apara la orice nivel al tubului digestiv si se manifesta prin diaree, durere abdominala, scadere ponderala, sindrom de malabsorbtie, rectoragie.

Colita ulcerativa  – debuteaza cel mai frecvent la nivelul rectului si are ascensiune progresiva. Simptomele se asociaza cu diaree si prezenta sangelui in scaun, dureri abdominale, dar si prezenta de mucus si puroi in scaun.

Boala celiaca este o boala autoimuna cronica severa care apare la persoanele predispuse genetic la care ingestia de gluten duce la distrugerea mucoasei intestinului subtire.

Sindromul de colon iritabil este o afectiune digestiva inflamatorie, iar simptomele acestuia sunt durerile abdominale, flatulenta si diaree, Manifestarile apar datorita ingestiei alimentare.

Obstructia intestinala este un blocaj care impiedica alimentele sau lichidele sa treaca prin intestinul subtire si apare dupa interventii chirurgicale, hernii sau cancer de colon. Pe langa anumite afectiuni medicale, cauzele acestor boli intestinale sunt factorii genetici, factorii de mediu sau imunologici.

Cum apare indigestia si legatura dintre indigestie si functionarea jejunului?

Indigestia nu este doar o problema a adultilor, ea poate aparea inclusiv la copii si bebelusi. In cazul bebelusilor, cel mai vocal simptom dat de problemele de digestie sunt colicile abdominale. Ele apar mai ales din cauza unor erori in tehnica de hranire sau unor intolerante alimentare, dar pot fi influentate si de starea emotionala a parintilor sau a celor care ii hranesc.

In cazul copiilor mai mari si al adolescentilor, indigestiile se manifesta printr-un disconfort in zona abdomenului superior: senzatie de prea plin in stomac si de arsura gastrica, stari de greata – asociate uneori cu varsaturi –, balonare – asociata cu regurgitarea, cu eructatii si/sau cu flatulenta si, uneori, cu diaree. Atunci cand vorbim de indigestie, indiferent ca vorbim de adulti sau copii, factorii de risc care pot duce la indigestie includ urmatoarele actiuni:

• Ingerarea prea rapida a alimentelor (Atunci cand mananci in cantitati prea mari sau prea repede, nu-i dai stomacului ocazia de a procesa alimentele in mod natural si te expui pericolului reprezentat de eroziunile le nivelul mucoasei gastrice);

• Stresul emotional in timpul meselor care determina reactii adverse la nivelul sistemului digestiv (Atunci cand mananci sub influenta unui stres emotional puternic, primele semne prin care organismul iti spune ca nu se simte confortabil sunt sughitul si senzatia de balonare. Cand mancarea ajunge in stomac mestecata insuficient, sistemul digestiv este suprasolicitat, iar indigestia se manifesta sub forma refluxului gastroesofagian. Mai mult, un studiu din publicatia medicala Karger evidentiaza o relatie directa intre refluxul esofagian si o afectiune a esofagului numita Barett, prin care mucoasa esofagiana este predispusa la adenocarcinom. Un indiciu al indigestiei cauzate de mancatul sub influenta unui stres emotional este senzatia de greata, insotita de regurgitare si de varsaturi);

Pentru a pune un diagnistic medicii fac un consult medical amanuntit, verifica cauza tulburarii si determina cea mai potrivita forma de tratament. Uneori aceste boli se vindeca prin administrarea de medicamente specifice, alteori este nevoie de interventii chirurgicale.  Pentru a preveni agravarea simptomelor, se recomanda sa adoptati o dieta echilibrata si sa apelati la un stimulant intestinal. Astfel, mentineti sanatatea intestinului subtire si preveniti aparitia complicatiilor. Jejunul este o parte importanta a sistemului digestiv, iar protejarea lui poate fi realizata prin urmatoarele metode:

Dieta echilibrata: O dieta sanatoasa, bogata in fibre si nutrienti esentiali poate ajuta la mentinerea sanatatii jejunului. Se recomanda evitarea alimentelor procesate, a grasimilor saturate si a alimentelor cu continut ridicat de zahar.
Consumul moderat de alcool: Consumul excesiv de alcool poate afecta negativ sanatatea jejunului, prin urmare este important sa se consume alcool in cantitati moderate sau sa se evite complet.
Hidratarea adecvata: Consumul suficient de apa poate ajuta la mentinerea sanatatii jejunului si a intregului sistem digestiv.
Evitarea fumatului: Fumatul poate afecta negativ sanatatea jejunului si a intregului sistem digestiv.
Reducerea stresului: Stresul cronic poate afecta negativ sanatatea jejunului. Practicarea tehnicilor de reducere a stresului, cum ar fi yoga, meditatia sau exercitiile de respiratie, poate ajuta la reducerea efectelor negative ale stresului asupra jejunului si a intregului organism.

Bibliografie:

Feldman M, et al. Dyspepsia. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 10th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 2016;

Indigestion (dyspepsia). National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/indigestion-dyspepsia;

Papadakis MA, et al., eds. Gastrointestinal disorders. In: Current Medical Diagnosis & Treatment 2015. 54th ed. New York, N.Y.: The McGraw-Hill Companies; 2015; 

Dyspepsia. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gi-disorders/dyspepsia. Accessed Jan. 28, 2016;