Tipurile de colesterol si efectele acestora asupra organismului nostru

Colesterolul este un tip de substanta grasa care se gaseste in majoritatea alimentelor de origine animala, insa poate fi produs si de organismul nostru. Acesta are rolul de a mentine integritatea celulara, de a sustine buna functionare a sistemului nervos si imunitar si de a participa la sinteza anumitor hormoni, dar si a bilei. Colesterolul se imparte in doua mari categorii: colesterol „bun”, HDL, si colesterol „rau”, LDL. Ultimele studii in domeniu au mai descoperit o categorie de colesterol, numit oxicolesterol, considerat a fi cel mai periculos.

Colesterolul de tip LDL

Colesterolul „rau”, LDL, este o lipoproteina cu densitate mica, care are rolul de a transporta colesterolul catre tesuturi si artere. LDL-ul reprezinta cea mai mare parte a colesterolului din sange, aproximativ 60-70%, si este numit colesterol „rau” deoarece excesul sau este depozitat pe artere, ingreunand astfel circulatia sangelui si provocand probleme de natura cardiovasculara.

Colesterolul de tip HDL

Colesterolul „bun” , HDL, este o lipoproteina cu densitate mare, care ajuta la transportul colesterolului de la tesuturi si artere catre ficat, locul unde urmeaza a fi procesat, fiind responsabila si de protejarea vaselor de sange prin reciclarea colesterolului „rau”. Aceasta reprezinta un sfert din totalul colesterolului din sange. Lipoproteinele LDL si HDL, alaturi de trigliceride, formeaza colesterolul. Colesterolul HDL contine o cantitate mai mare de proteine, este sarac in lipide si, in plus, contine si antioxidanti benefici in anihilarea LDL-ului.

Un nou tip de colesterol: oxicolesterolul

Cu toate ca este mai putin cunoscut, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca mai exista un tip de colesterol care este mult mai nociv pentru organism decat LDL-ul: oxicolesterolul. Acesta este, practic, reactia de oxidare care se produce intre grasimi si colesterol. Rolul sau este unul negativ, deoarece mareste nivelul colesterolului din sange si astfel grabeste declansarea aterosclerozei.

de ce avem nevoie de acizi grasi polisaturati?

Care sunt valorile normale ale HDL si LDL?

Inainte de a aprofunda subiectul, trebuie sa punctam ca, in cantitati potrivite, colesterolul nu este nociv organismului. Acesta isi sintetizeaza singur doza necesara, aproximativ 1000 mg zilnic. In momentul in care alimentatia nu reprezinta o sursa potrivita, organismul echilibreaza necesarul de colesterol. Insa dietele sarace sau bogate in colesterol il pot influenta negativ. Cu toate ca am gandi ca este benefic sa avem in sange o cantitate mare de colesterol „bun”, HDL, iata ca nu este asa. O crestere a HDL-ului, datorata consumului de grasimi, implica automat si o crestere a colesterolului „rau”, LDL. De asemenea, reciproca este adevarata: o dieta saraca in lipide va duce la scaderea atat a HDL-ului, cat si LDL-ului. Pentru a ne mentine sanatosi, trebuie sa scadem LDL-ul fara a afecta nivelul de colesterol „bun” din organism.

Valorile considerate normale pentru colesterolul total au limita superioara la 200 mg/dl, din care HDL-ul trebuie sa depaseasca 60 mg/dl, LDL-ul sa se afle sub nivelul de 100 mg/dl, iar nivelul trigliceridelor sa fie sub 150 mg/dl. Depistarea acestora se face la o analiza uzuala de sange.

Efectele colesterolului asupra organismului

Colesterolul devine nociv organismului daca nu se incadreaza in valorile de mai sus, caz in care ne confruntam cu o crestere a sa, numita in termeni medicali hipercolesterolemie. Aceasta afecteaza peste jumatate din populatia Romaniei si, din pacate, studiile au evidentiat ca, desi este o boala a inaintarii in varsta, tot mai multi tineri sunt afectati. Hipercolesterolemia nu prezinta semne si simptome clinice, insa sta la baza aparitiei problemelor cardiovasculare, deoarece surplusul de colesterol se depune sub forma de placa de aterom pe peretii vaselor. Astfel, acestea isi pierd elasticitatea si se ingusteaza, afectand fluxul de oxigen catre inima. In plus, in momentul in care o placa se desprinde, ia nastere un cheag de sange. In functie de marimea sa, acesta poate bloca total sau partial fluxul de sange, dand nastere infarctului sau anginei pectorale. Colesterolul este, de asemenea, cauza importanta in aparitia AVC-ului, accidentul vascular cerebral.

Cu toate ca hipercolesterolemia are si o componenta genetica, caz in care organismul nu stie sa metabolizeze corect colesterolul, alimentatia ramane principala cauza, adesea spunandu-se ca este „boala generatiei fast-food”. Atat ca preventie, cat si ca tratament, exista o serie de alimente care trebuie excluse din meniul zilnic. In aceasta categorie intra produsele de tip fast-food, grasimile hidrogenate, alimentele intens procesate ca, de exemplu, untul, smantana sau ciocolata, dar si carnea grasa, ficatul si ouale. Se recomanda o dieta bogata in legume, fructe, fibre si Omega-3, iar hrana trebuie consumata fiarta, la cuptor sau la gratar, in niciun caz prajita. Pe de alta parte, sedentarismul si obezitatea sunt factori care pot influenta nivelul de colesterol, alaturi de fumat, diabet si hipotiroidism. Se recomanda miscarea fizica, minimum 30 de minute pe zi, aceasta stimuland metabolismul si arderea grasimilor. In stadiile avansate, intervine si tratamentul medicamentos, insa doar medicul il poate prescrie.

uleiul de krill ajuta la reducerea nivelului de colesterol

Bibliografie:

Alternative Medical Review: "Use of neurotransmitter precursors for treatment of depression."
The American Journal of Clinical Nutrition: "Phenylketonuria: tyrosine supplementation in phenylalanine-restricted diets."
Aviation, Space, and Environmental Medicine: "The effects of tyrosine on cognitive performance during extended'"
Kapalka, G. Nutritional and Herbal Therapies for Children and Adolescents, Academic Press, 2010.
Mount Sinai: "Tyrosine." National Headache Foundation: "Tyramine." NIH PubChem: "Tyrosine."
Pharmacology, Biochemistry, and Behavior: "Behavioral and cognitive effects of tyrosine intake in healthy human adults."