Hipercolesterolemia: Cum apare, simptome, metode de preventie si tratament
Colesterolul este o substanta grasa care face parte din majoritatea membranelor celulare si a diferitilor hormoni. Prin urmare, este necesar pentru corpul nostru, iar organismul este capabil sa produca tot colesterolul de care are nevoie pentru a ramane sanatos. Hipercolesterolemia, indiferent daca este vorba de copii sau adulti, se poate observa in profilul lipidic, aparand valori mari ale colesterolului LDL si ale trigliceridelor (trigliceridele sunt lipidele ce stocheaza surplusul de energie din dieta).
Tipuri de colesterol
Valori mari ale colesterolului sunt cauzate de anumite obiceiuri nesanatoase, in principal cele alimentare. In situatia in care se consuma alimente cu grasimi saturate, grasimi trans si colesterol, corpul poate produce mai mult colesterol decat are nevoie. Grasimile saturate se gasesc mai ales in alimentele care contin grasimi animale, cum ar fi carnea, branza, laptele integral si untul. Dar, de asemenea, in unele grasimi vegetale, cum ar fi uleiul de palmier si nuca de cocos. Grasimile trans se gasesc in produse cum ar fi margarina, biscuiti dulci si sarati, alimente prajite, prajituri si produse de patiserie. In functie de lipoproteinele ce il transporta prin sange, colesterolul se imparte inꓽ
Colesterol LDL - Lipoproteine cu densitate moleculara mica (Low Density Lipoprotein, prescurtat ”LDL”)
Colesterol HDL - Lipoproteine cu densitate moleculara mare (High Density Lipoprotein, prescurtat ”HDL”
Nivelul de colesterol e legat direct de anumiti factori precum:
Alimentatia dezorganizata - Acesta este principalul factor de risc pentru hipercolesterolemie, insa este modificabil si poate schimba nivelul colesterolului. In dieta influenteaza nu numai cantitatea totala de grasimi care sunt ingerate cu alimente, ci si tipul de grasime. Cel mai mare risc este legat de grasimile saturate, colesterol, acizi grasi trans si grasimi hidrogenate (care se solidifica la temperatura camerei).
Greutatea peste indicele de normalitate - Obezitatea in randul copiilor si tinerilor a crescut foarte mult in ultimii ani. Astazi este o problema majora de sanatate si a fost asociata cu niveluri ridicate de colesterol.
Activitate fizica redusa - Ca si in cazul alimentatiei, in ultimii ani a avut loc o schimbare majora in stilul de viata. Atat copiii, cat si adultii sunt mai sedentari. Astazi, copiii petrec multe ore uitandu-se la televizor, jucandu-se cu computere sau jocuri video. Multi nu petrec timp facand sporturi sau jocuri care implica exercitii fizice, ceea ce se traduce in cheltuieli mai mici de energie, ceea ce favorizeaza obezitatea in copilarie si o rata mai mare a valorilor colesterolului.
Exista si alti factori care influenteaza nivelul colesterolului, insa acestia nu se pot modifica, precum sexul sau varsta, dar si mostenirea genetica (genele determina partial cantitatea de colesterol pe care organismul o produce si exista anumite boli mostenite care determina colesterolul ridicat, cum ar fi hipercolesterolemia familiala).
Diferente dintre colesterol bun si colesterol rau?
Colesterolul se deplaseaza prin organism, mergand de la ficat unde se formeaza, la partile corpului unde este nevoie de el. Pentru a face acest lucru, trebuie sa fie combinat cu unele proteine de transport, iar unirea celor doua este ceea ce se numeste lipoproteine. Lipoproteinele cu densitate scazuta sau colesterolul LDL se numesc colesterol ”rau”. Ei sunt principalii transportori ai colesterolului prin vasele de sange de unde se formeaza, in ficat, in restul corpului. Si daca exista mult colesterol LDL in sange, se poate acumula in peretii arterelor, iar astfel se formeaza placi groase, dure, numite placi de aterom. Aceste placi cresc treptat pe masura ce se depune tot mai mult colesterol, rezultand ingustarea, ba chiar infundarea arterelor, fapt ce conduce la o lipsa a fluxului de sange in acea parte a corpului. Daca este in inima, poate provoca un infarct miocardic. Si daca este in creier, poate aparea un accident vascular cerebral. Prin urmare, daca colesterolul LDL este ridicat, exista un risc crescut de boli cardiovasculare.
Lipoproteinele cu densitate mare sau colesterolul HDL ceea ce este cunoscut sub numele de colesterol ”bun”. Functia lor este de a elimina colesterolul din artere, ducandu-l la ficat, pentru a fi eliminat din organism. Prin urmare, daca colesterolul HDL este ridicat, acesta protejeaza organismul. Colesterolul total din sange este suma colesterolului transportat in particulele de LDL, HDL si alte lipoproteine.
Cand nivelul de colesterol din sange poate indica probleme de sanatate?
Hipercolesterolemia poate incepe inca din copilarie, fiind unul dintre principalii factori care predispun la suferinta bolilor cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. De obicei, aceste boli asociate cu colesterolul ridicat nu sunt observate in copilarie. Dar ele pot aparea devreme la varsta adulta, in special la copiii ai caror familii au avut hipercolesterolemie sau boli cardiace premature. Prin urmare, medicul pediatru va fi cel care va va spune daca este necesar sau nu sa analizati colesterolul copilului, dupa evaluarea posibililor factori de risc pentru colesterolul ridicat:
Posibile forme genetice de hipercolesterolemie, cum ar fi hipercolesterolemia familiala. Acestia sunt copiii ai caror parinti sau bunici au suferit de boli cardiovasculare inainte de varsta de 55 ani la barbati sau inainte de varsta de 65 ani la femei. Sau daca un parinte are colesterol mai mare de 240 mg / dl. Unele boli asociate cu cresterea colesterolului. De exemplu, hipotiroidism, obezitate, hipertensiune arteriala sau diabet. Hipercolesterolemia la copii este atunci cand colesterolul LDL este mai mare de 110 mg / dl, HDL colesterol trebuie sa aiba valori mai mare de 45 mg/dl, iar trigliceridele sa fie sub 100 mg/dl pana la varsta de 9 ani si sub 130 mg/dl la copiii care au peste 10 ani.
De obicei, nu exista semne sau simptome la copii si adolescenti, insa acestea apar, in general, atunci cand apar complicatiile cardiovasculare. Cu toate acestea, putem regasi anumiti factori de risc care au legatura cu nivelul crescut de colesterol. Il gasim in situatii precumꓽ Hipotiroidism, Diabet zaharat, Boli renale cronice, Obezitate, Boli inflamatorii cronice.
Ce trebuie sa tii minte cand vine vorba de efectele colesterolului asupra organismului
Colesterolul devine nociv organismului daca nu se incadreaza in valorile de mai sus, caz in care ne confruntam cu o crestere a sa, numita in termeni medicali hipercolesterolemie. Aceasta afecteaza peste jumatate din populatia Romaniei si, din pacate, studiile au evidentiat ca, desi este o boala a inaintarii in varsta, tot mai multi tineri sunt afectati.
Hipercolesterolemia nu prezinta semne si simptome clinice, insa sta la baza aparitiei problemelor cardiovasculare, deoarece surplusul de colesterol se depune sub forma de placa de aterom pe peretii vaselor. Astfel, acestea isi pierd elasticitatea si se ingusteaza, afectand fluxul de oxigen catre inima. In plus, in momentul in care o placa se desprinde, ia nastere un cheag de sange. In functie de marimea sa, acesta poate bloca total sau partial fluxul de sange, dand nastere infarctului sau anginei pectorale. Colesterolul este, de asemenea, cauza importanta in aparitia AVC-ului, accidentul vascular cerebral.
Cu toate ca hipercolesterolemia are si o componenta genetica, caz in care organismul nu stie sa metabolizeze corect colesterolul, alimentatia ramane principala cauza, adesea spunandu-se ca este „boala generatiei fast-food”. Atat ca preventie, cat si ca tratament, exista o serie de alimente care trebuie excluse din meniul zilnic. In aceasta categorie intra produsele de tip fast-food, grasimile hidrogenate, alimentele intens procesate ca, de exemplu, untul, smantana sau ciocolata, dar si carnea grasa, ficatul si ouale.
Se recomanda o dieta bogata in legume, fructe, fibre si Omega-3, iar hrana trebuie consumata fiarta, la cuptor sau la gratar, in niciun caz prajita. Pe de alta parte, sedentarismul si obezitatea sunt factori care pot influenta nivelul de colesterol, alaturi de fumat, diabet si hipotiroidism. Se recomanda miscarea fizica, minimum 30 de minute pe zi, aceasta stimuland metabolismul si arderea grasimilor. In stadiile avansate, intervine si tratamentul medicamentos, insa doar medicul il poate prescrie.