Uretrita: cauze, simptome și tratament la bărbați și femei
Uretrita este o afecțiune caracterizată prin inflamația și iritarea uretrei, canalul care leagă vezica urinară de exterior. Aceasta provoacă adesea durere la urinare și o necesitate crescută de a urina. De cele mai multe ori, uretrita este cauzată de o infecție bacteriană, dar nu trebuie confundată cu o infecție urinară, care afectează întregul tract urinar. Deși simptomele pot fi similare, tratamentele diferă în funcție de cauza principală a inflamației.
Uretrita poate apărea la orice vârstă și afectează atât bărbații, cât și femeile. Femeile sunt mai predispuse la această afecțiune din cauza uretrei lor mai scurte, care măsoară aproximativ un centimetru și jumătate, facilitând astfel accesul bacteriilor. În contrast, uretra bărbaților este mai lungă, ceea ce oferă o protecție mai mare împotriva infecțiilor.
Ce este uretrita și cum se manifestă
Tipuri de uretrită: clasificare și caracteristici
Uretrita la bărbați: particularități și manifestări specifice
Uretrita la femei: simptome și factori de risc
Cauzele principale ale uretritei la femei și barbați
Diagnosticarea uretritei: metode și proceduri
Tratamentul uretritei: abordări medicamentoase
Ce este uretrita și cum se manifestă
Ce este uretrita?
Uretrita reprezintă inflamaţia şi iritaţia uretrei, tubul prin care urina este eliminată din organism. Aceasta provoacă, de obicei, durere în timpul micțiunii și nevoia puternică de a urina. Atunci cand apare uretrita, ca urmare a infectiei bacteriene intr-o zona care afecteaza functionarea vezicii urinare si a aparatului urinar, pot aparea complicatii. Bacteriile intra in tractul urinar prin uretra si incep sa se inmulteasca. Una dintre cauzele cele mai frecvente ale bolii are legatura cu igiena precara din zona intima. Totodata trebuie retinut faptul ca uretrita este cauzata de agenti patogeni precum Chlamydia si gonococul, care se transmit cu usurinta prin contact sexual neprotejat
Care sunt principalele simptome ale uretritei?
Manifestarile cu care se confrunta persoanele afectate de uretrita variaza in functie de localizarea infectiei urinare: de la nevoie acuta si frecventa de urina, asociata cu senzatie de usturime si arsura la urinare (in uretrite), presiune si disconfort in partea de jos a abdomenului, asociata cu urinari frecvente si dureroase, chiar cu sange in unele cazuri (in cistite), pana la febra, frisoane, stari de greata si voma, precum si dureri la nivelul spatelui, pe partea rinichiului infectat (in pielonefrite).
Infectiile urinare pot aparea si pe fondul unor infectii cu transmitere sexuala (Chlamydia, Herps simplex si altele), motiv pentru care disconfortul abdominal si usturimea la urinare pot fi considerate simptome de cauza genitala.
Cum se manifestă inflamația uretrei?
Uretrita (inflamatia uretrei) provoaca de obicei durere la urinare si o nevoie mai mare de a urina. De cele mai multe ori, uretrita este cauzata de o infectie bacteriana. Cu toate acestea, uretrita este diferita de o infectie urinara. Uretrita este o inflamatie a uretrei, in timp ce o infectie urinara este o infectie a tractului urinar. Cele doua pot avea simptome similare, insa necesita metode diferite de tratament, in functie de cauza de baza a uretritei.
Uretrita afecteaza oameni de toate varstele. In plus, atat barbatii, cat si femeile pot dezvolta aceasta afectiune. Cu toate acestea, femeile au risc mai mare de a se confrunta cu aceasta afectiune decat barbatii din cauza faptului ca uretra barbatilor este mai lunga decat cea a femeilor. Uretra unei femei are de obicei o lungime de un centimetru si jumatate, motiv pentru care bacteriile patrund mai usor in uretra.
Tipuri de uretrită: clasificare și caracteristici
Care sunt principalele tipuri de uretrită?
Uretrita este o afecțiune caracterizată prin inflamația uretrei, cauzată în principal de infecții bacteriene. Aceasta se manifestă prin două forme distincte:
- Uretrita gonococică: Provocată de bacteria Neisseria gonorrhoeae, cunoscută pentru transmiterea gonoreei
- Uretrita non-gonococică (NGU): Apare din cauza altor agenți patogeni, cum ar fi Chlamydia trachomatis și Mycoplasma genitalium
Adesea, infecțiile cu gonoree și chlamydia se întâlnesc simultan. Chlamydia este una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală (ITS), afectând atât bărbații, cât și femeile.
Cum se diferențiază uretrita gonococică de alte forme?
Uretrita gonogogica este definita de zona unde este localizata infectia si de tipul infectiei pentru ca acest tip de afectiune este cauzata de bacteria care cauzeaza gonoree. Intrucat gonococul a fost si ramane cauza multor uretrite si pentru faptul ca uretritele gonococice prezinta anumite caractere epidemiologice si clinice, majoritatea autorilor au clasificat uretritele in gonococice si negonococice.
Termenul de uretrita non-gonococica este folosit pentru infectiile la care nu se cunoaste initial cauza, dar pentru care infectarea cu gonococ a fost exclusa. Exista numeroase cauze pentru aceasta afectiune. In unele cazuri transmiterea are loc in timpul contactului sexual. Uneori se pot suspiciona mai multe cauze, iar uneori aceasta nu poate fi identificata. Principalele infectii ce pot determina uretrita non-gonococica sunt cele determinate de Chlamydia si Mycoplasma genitalium, in proportie de 20-70%.
Alte infectii pot fi determinate de Trichomonas vaginalis, Ureaplasma urealyticum, adenovirusuri sau virusul herpes simplex tipul 1 sau 2. Bacteriile ce determina infectii ale tractului urinar (rinichi, vezica urinara, uretra) pot conduce la inflamatii la nivelul uretrei. O infectie vaginala a partenerei, precum vaginoza bacteriana, se poate complica cu o uretrita non-gonococica la partener.
Ce caracterizează uretrita acută și cea cronică?
O uretrita acuta se poate complica in evolutie cu o prostatita acuta sau cu o orhiepididimita acuta (inflamatia testiculelor). Atunci cand nu este tratata corespunzator, o uretrita acuta poate duce la propagarea infectiei de la nivelul uretrei ascendent catre tesutul prostatic, provocand astfel o prostatita acuta. Spre deosebire de uretrita, prostatita asociaza simptome mai severe, cum ar fi: febra, mictiuni dureroase, hematuria (urina amestecata cu sange), dureri profunde la nivelul perineului (zona localizata intre anus si scrot).
Alteori infectia se poate propaga la nivel testicular, manifestandu-se prin cresterea in volum a testiculului respectiv, care devine intens dureros, sensibil la palpare, cu tegumentele congestionate. Atat uretrita cat si prostatita pot duce la obturatii pe traiectul uretrei prin procese de remaniere scleroasa locala a tesuturilor componente, rezultatul fiind aparitia uretritelor cronice (cu stricturi uretrale) si a prostatitelor cronice.
Uretrita la bărbați: particularități și manifestări specifice
Cum se manifestă uretrita la bărbați?
Uretrita la barbati reprezinta inflamatia uretrei, canalul (tubul) care transporta urina din vezica urinara catre exteriorul corpului. Inflamatia mucoasei uretrale la barbati poate fi acuta, cu simptome care debuteaza brusc, precum durerea la urinare, si care se remit in 7-10 zile, sau cronica, cu evolutie de lunga durata si manifestari clinice de tipul disconfortului usor, senzatie de arsura la urinare, urinari frecvente. In mod normal, uretrita masculina este determinata de infectii, bolile cu transmitere sexuala fiind principala cauza. Patologia poate fi intalnita la toate categoriile de varsta, insa apare mai frecvent la barbatii tineri.
Care sunt simptomele specifice?
Bărbații se pot confrunta cu alte tipuri de simptome, precum:
- Prezența sângelui în urină sau sperma, un semn care necesită investigații imediate.
- Secreții anormale la nivelul penisului, care pot varia ca aspect și miros.
- Dureri la ejaculare și o senzație de arsură persistentă în timpul urinării.
- Mâncărimi, sensibilitate crescută și chiar umflături ale penisului.
- Ganglioni limfatici inflamați în zona inghinală, care pot fi sensibili la atingere.
Deși mai rar, bărbații pot dezvolta și febră în cazurile mai severe de uretrită.
Ce particularități anatomice influențează uretrita masculină?
Atunci cand vorbim de uretrita masculina trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte care pot declansa aceasta afectiune:
- Existenta mai multor parteneri sexuali si sexul este facut fara prezervativ;
- Utilizarea produselor care contin agenti puternic iritanti (deodorante, spermicide, lubrifianti);
- Existenta unor traumatisme/ leziuni la nivelul orificiului uretral (de exemplu folosirea cateterelor urinare);
- Istoric de Boli cu Transmitere Sexuala (BTS);
- Imunitatea scazuta - persoanele cu sistem imunitar slabit sunt mai susceptibile la orice tip de infectie, inclusiv uretritei.
Uretrita la femei: simptome și factori de risc
Care sunt semnele distinctive ale uretritei la femei?
Femeile aflate la menopauză pot dezvolta mai ușor uretrită din cauza scăderii nivelurilor de estrogeni care subțiază epiteliul uretrei și al vezicii urinare, fapt care sensibilizează zona și predispune la iritații. De asemenea, afecțiunea poate să apară din cauza unei artrite reactive.
Cum diferă simptomele față de bărbați?
Femeile pot experimenta o serie de simptome specifice care includ:
● Secreții vaginale atipice, care pot avea texturi sau culori diferite față de normal.
● Durere în timpul relațiilor sexuale, un semnal de alarmă care necesită atenție medicală.
● Nevoia frecventă sau urgentă de a urina, care poate perturba rutina zilnică.
● Dureri pelvine și abdominale, adesea însoțite de frisoane sau dureri de stomac, indicând posibil o infecție.
● Mâncărimi în zona genitală, care pot fi atât inconfortabile, cât și jenante.
Ce factori predispun femeile la uretrită?
La femei, cea mai frecventa cauza de cistita acuta o reprezinta colonizarea cu bacterii din tractul digestiv a introitului vaginal (stergere si igiena defectuoase) si, de aici, ascensionarea acestora la nivelul vezicii urinare prin intermediul uretrei. Cel mai frecvent, agentul infectios implicat este Escherichia coli (70-95%).
Alti agenti infectiosi implicati sunt: Staphylococcus saprophyticus in 5-10% dintre cazuri si, mult mai rar intalniti, cei din familia Enterobacteriaceae cum ar fi Proteus mirabilis si Klebsiella spp. In randul femeilor sanatoase, contactul sexual recent sau istoricul de ITU joase sunt considerati factori de risc. Factorii de risc care favorizeaza ITU joase sunt impartiti in factori care tin de gazda (bolnav) si factori care tin de virulenta germenului infectios (caracteristici specifice unor bacterii care le confera acestora uropatogenitate).
Cauzele principale ale uretritei
Care sunt principalele cauze ale uretritei?
Pe lângă cauzele bacteriene, uretrita poate avea și origine virală, cele mai comune fiind infecțiile cu virusul herpes simplex și citomegalovirusul. Alte cauze posibile includ:
● Sindromul Reiter
● Adenovirusuri
● Ureaplasma urealyticum
● Trichomonas vaginalis
● Escherichia coli uropatogenă (E. coli)
Cum se produce inflamația uretrei?
Uretrita poate apărea și din cauza sensibilității la diverse substanțe chimice din săpunuri, creme, spume contraceptive și spermicide. Alte produse precum dezinfectantele, antisepticele sau uleiul de arbore de ceai pot provoca inflamații ale uretrei. La bărbați, leziunile cauzate în timpul actului sexual sau al masturbării pot duce la dezvoltarea uretritei.
Persoanele care au un istoric de boli cu transmitere sexuală sau care practică comportamente sexuale cu risc ridicat sunt mai predispuse la uretrită. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Infectious Diseases, sexul oral poate reprezenta un factor de risc pentru uretrita non-gonococică. Deși uretrita nu este întotdeauna transmisă sexual, riscul de expunere crește semnificativ la persoanele cu mai mulți parteneri sexuali.
![[2025] [MAI] [SPRING] [Cadou] [Cosmo Pharm] Fatburn [prag 60lei] [19-31 mai]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-cadou-rotund_1.png)
Diagnosticarea uretritei: metode și proceduri
Cum se diagnostichează uretrita?
Diagnosticul de uretrită implică mai multe etape esențiale pentru a asigura identificarea corectă a afecțiunii și a tratamentului adecvat. Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le experimentează, urmând să examineze zona genitală pentru a observa eventualele secreții neobișnuite, sensibilitate sau leziuni. Această examinare fizică ajută la identificarea semnelor posibilelor boli cu transmitere sexuală (BTS).
Pentru a confirma diagnosticul, specialistul poate solicita analize suplimentare. Acestea includ testarea unei probe de urină sau a secrețiilor din uretră sau zona vaginală. Dacă există suspiciunea unei BTS, pot fi necesare teste specifice, cum ar fi analizele de sânge pentru depistarea HIV sau sifilisului. Rapiditatea obținerii rezultatelor este foarte importantă deoarece permite inițierea promptă a tratamentului și informarea partenerului sexual despre necesitatea efectuării testelor și tratamentelor corespunzătoare. Astfel se reduce riscul complicațiilor și se previne transmiterea bolilor.
Ce teste și analize sunt necesare?
Investigațiile specifice uretritei includ examenul de secreție uretrală completat de cultură. Rezultatele ambelor teste se eliberează în câteva zile, deoarece germenii trebuie să crească pe medii de cultură, iar în cazul în care nu se poate aștepta rezultatul din cauza simptomelor supărătoare, se poate opta pentru examinarea microscopică directă (frotiu colorat Gram) cu interpretare pe loc. Existența a peste 5 celule polimorfonucleate pe frotiu este semn indirect de infecție cu Chlamydia, în timp ce identificarea diplococilor Gram negativi este sugestivă pentru gonoree.
Deoarece gonococul și Chlamydia se identifică greu prin examenul de secreție uretrală și cresc pe medii de cultură speciale, au fost introduse noi tehnici de identificare a acestora, mult mai sensibile și eficiente, precum testele NAAT din urină (variantă de PCR care evidențiază ADN-ul patogenilor).
Tratamentul uretritei: abordări medicamentoase
Care sunt principalele opțiuni de tratament pentru uretrită?
Uretrita se tratează eficient cu medicamente specifice, în funcție de cauza declanșatoare. În cazul în care infecția este cauzată de bacterii, tratamentul standard include administrarea de antibiotice precum azitromicina, care se oferă într-o doză unică, sau doxiciclina și ofloxacina, ce se administrează de două ori pe zi pentru o perioadă de șapte zile. Eritromicina poate fi administrată patru ori pe zi, iar levofloxacina o dată pe zi, ambele pe parcursul a șapte zile. Este esențial ca, în situația în care uretrita este provocată de o boală cu transmitere sexuală, toți partenerii sexuali să fie testați și tratați adecvat. Această măsură previne răspândirea infecției și reinfectarea, asigurând o recuperare completă a persoanelor afectate.
Simptomele uretritei încep să se amelioreze la scurt timp după inițierea tratamentului, însă este esențial să se finalizeze întregul curs prescris de medic pentru a evita agravarea infecției. De asemenea, este recomandat ca pacienții să se abțină de la activitatea sexuală pentru cel puțin o săptămână după finalizarea tratamentului, pentru a asigura vindecarea completă. Este important de menționat că antibioticele utilizate în tratamentul uretritei pot interacționa cu alte medicamente, cum ar fi anticoagulantele, medicamentele pentru afecțiuni cardiace sau cele utilizate în tratamentul convulsiilor.
Ce antibiotice se folosesc?
Medicamentele recomandate in mod obisnuit pentru infectiile urinare simple includ: Trimetoprim/sulfametoxazol, Fosfomicina, Nitrofurantoin, Cefalexina, Ceftriaxona.
Remedii naturiste și măsuri complementare pentru uretrită
Există remedii naturale eficiente pentru uretrită?
Atunci cand vorbim de uretrita se recomanda urmatoarele solutii inainte de a consulta un medic specialist. Acestea sunt: apa plata sau ceaiurile fara cofeina, pot ajuta la spalarea bacteriilor din tractul urinar. De asemenea, ar putea fi benefic sa consumati afine, deoarece acestea contin un compus numit proantocianidina, care poate ajuta la prevenirea infectiilor urinare.
Ce măsuri complementare pot ajuta la ameliorarea simptomelor?
Extractul de Buchu este apreciat pentru proprietatile sale remarcabile, fiind o solutie naturala cu efecte antiinflamatorii si diuretice. Disponibil fara necesitatea unei prescriptii medicale, este totusi recomandat sa fie utilizat sub supravegherea unui specialist. Acesta se dovedeste a fi un aliat valoros in combaterea afectiunilor tractului urinar, incluzand probleme legate de rinichi, cistite, uretrite si prostatite.
Extractul se foloseste adesea in sinergie cu alte extracte naturale, ca ienuparul, matasea de porumb si Strugurii Ursului, pentru a spori eficacitatea tratamentului. Componentele active din extractul de Buchu joaca un rol important in eliminarea bacteriilor daunatoare si in promovarea unui flux urinar sanatos. Cu toate acestea, este esentiala continuarea cercetarilor pentru a valida pe deplin beneficiile sale terapeutice si eficacitatea amestecurilor ce il contin.
Prevenirea uretritei: sfaturi și recomandări
Cum poate fi prevenită uretrita?
Uretrita poate fi prevenită prin adoptarea unor măsuri simple, dar eficiente. Iată câteva recomandări ale specialiștilor:
- utilizarea prezervativului, cea mai eficientă metodă de prevenire a infecțiilor cu transmitere sexuală;
- reducerea numărului de parteneri sexuali, esențială pentru se a reduce riscul de expunere la agenții patogeni;
- efectuarea cu regularitate a testelor medicale pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală;
- păstrarea unei igiene personale optime și schimbarea cu frecvență ridicată a pieselor de lenjerie intimă;
- evitarea hainelor din materiale strâmte sau textile și alegerea articolelor vestimentare din bumbac;
- menținerea unei hidratări adecvate, deoarece apa ajută la eliminarea bacteriilor din tractul urinar;
- urinarea cât mai repede după finalizarea actului sexual, ce poate ajuta la eliminarea bacteriilor din uretră;
- evitarea produselor de igienă intimă parfumate sau cu ingrediente ce pot cauza iritații.
Ce măsuri de igienă sunt importante?
In primul rand, trebuie sa verifici daca simptomele pe care le ai sunt ale unei infectii urinare. Aceste acuze pot fi deseori cauzate de alte boli si infectii precum cele digestive sau din sfera genitala. Daca insa prezinti infectii repetate confirmate, urmatoarele te pot ajuta sa impiedici reaparitia acestora:
- Hidrateaza-te corespunzator! Un aport crescut de lichide poate preveni infectiile urinare prin curatarea continua a tractului urinar.
- Evita pe cat posibil utilizarea de spermicide – acestea sunt utilizate frecvent ca metode de contraceptie, fiind des utilizate impreuna cu diafragma vaginala. Discuta cu medicul ginecolog despre alte metode contraceptive care ti s-ar potrivi.
- Mergi la baie dupa contactul sexual – acest lucru poate curata tractul urinar de germenii care pot ajunge in vezica urinara in timpul actului sexual.
- Utilizarea de estrogen intravaginal – in cazul in care ai intrat deja la menopauza, doctorul iti poate sugera sa folosesti acest medicament- sub forma de crema sau a unui inel flexibil intravaginal.
Se pot administra unele antibiotice pe termen lung, in special la persoanele la care toate metodele de mai sus nu au functionat. Insa aceasta metoda nu este lipsita de reactii adverse, motiv pentru nu se recomanda de prima intentie.
Ce complicații pot apărea dacă uretrita nu este tratată?
Uretrita poate avea diverse complicații în funcție de sexul pacientului. La bărbați, această afecțiune poate duce la infecții urinare, precum și la infecții ale testiculelor sau prostatei. Pe de altă parte, femeile pot dezvolta infecții ale vezicii urinare sau ale colului uterin. Un risc semnificativ pentru femei este boala inflamatorie pelvină (BIP), care nu doar că poate provoca infertilitate, dar și alte probleme serioase de sănătate.
Persistența sau recurența simptomelor poate indica prezența unei alte afecțiuni sau rezistența bacteriei la tratamentul administrat inițial. Este esențial ca pacienții să se prezinte din nou la medic dacă durerea sau alte simptome nu dispar sau reapar, pentru a preveni complicațiile și a asigura un tratament eficient. Uretrita asimptomatică sau cea lăsată netratată se complică la bărbați cu:
- epididimită (inflamația epididimului, organ aflat în spatele testiculului);
- prostatită (inflamația prostatei);
- veziculită (inflamația veziculelor seminale);
- abcesul periuretral;
- limfogranulomatoză veneriană (inflamația și supurarea ganglionilor limfatici inghinali în infecția cu Chlamydia);
- stricturi uretrale și infertilitate.
La femei, uretrita netratată poate duce la:
- cervicită (inflamație a colului uterin);
- endometrită (inflamație a endometrului);
- salpingită sau salpingo-ooforită (inflamație a trompelor uterine și/sau ovare);
- boală inflamatorie pelvină cu infertilitate.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- Kothari, S. K.; Bhattacharya, A. K.; Ramesh, S.; Garg, S. N.; Khanuja, S. P. S. (November–December 2024). "Volatile Constituents in Oil from Different Plant Parts of Methyl Eugenol-Rich Ocimum tenuiflorum L.f. (syn. O. sanctum L.) Grown in South India". Journal of Essential Oil Research;
- Bast, Felix; Pooja Rani; Devendra Meena (2024). "Chloroplast DNA Phylogeography of Holy Basil (Ocimum tenuiflorum) in Indian Subcontinent". The Scientific World Journal. 70;
"Ocimum tenuiflorum (holy basil) - CABI Invasive Species Compendium"."ITIS Standard Report Page: Ocimum tenuiflorum"; - Sundaram, R. Shanmuga; Ramanathan, M; Rajesh, R; Satheesh, B; Saravanan, D (2023). "Lc-Ms Quantification of Rosmarinic Acid and Ursolic Acid in Theocimum Sanctumlinn. Leaf Extract (Holy Basil, Tulsi)". Journal of Liquid Chromatography & Related Technologies;
