Igiena tractului urinar: Cum sa prevenim aparitia unor boli, metode de tratament

Exista o multime de teorii cand vine vorba de cauzele incontinentei urinare. Incontinența urinară mai este cunoscuta si ca incontinenta urinara de efort. De ce? Pentru ca, în funcție de momentul declansarii, totul are legatura cu anumiti stimuli exteriori.Golirea vezicii este un lucru normal si are legatura cu buna functionare a organismului. Este fireasca si sanatoasa nevoia de a elimina toxinele din corp, lucru care se face prin urina printr-o complexa procesare la nivelul intregului organism. În cazul in care vorbim de incontinența urinară, apare problema controlului vezicii urinare. Altfel spus, procesul de a urina si de eliminare a urinei nu mai este un proces voluntar ci se declanseaza si involuntar. Multe dintre femeile care sufera de incontinenta urinala au declarat ca au avut aceste momente ca urmare a efortului fizic, in urma unor antrenamente si exercitii fizice la sala, urcarea treptelor, ridicarea unor greutati, sau in timpul activitatii sexuale.
Sunt si cazuri documentate cand incontinenta urinara a fost declansata de un simplu stranut, un act de tuse compulsiva sau chiar ras. Trebuie stiut faptul ca incontinenta urinara nu este o boala in sine, ci un simptom care anunta o disfunctie a vezicii urinare. Potrivit statisticilor, la nivel mondial, se inregistreaza peste 200 de milioane de cazuri de incontinenta de diverse tipuri, femeile fiind de cinci ori mai afectate decat barbatii, iar ca varsta, incidenta acestui simptom este mai des intalnit la femeile care au intrat la menopauza.
Principalele cauze ale incontinentei urinare
Incontinenta urinara se declanseaza atunci cand apare o slabire a muschilor pelvini care sustin vezica si care controleaza fluxul urinar. Desi asociata cu inaintarea in varsta, incontinenta urinara poate sa apara la orice varsta. Sunt cazuri cand ea apare ca urmare a statului excesiv in frig sau in pozitii incomode pe scaun, sau dupa nastere.
Sunt statistici care arata ca incidenta incontinentei urinare este mai frecventa la femeile care au nascut pe cale naturala decat la femeile care au apelat la operatia de cezariana. In plus, sarcina si nasterea slabesc muschii din zona pelvisului si afecteaza nervii zonei pelvine. Astfel, pierderile de urina se pot declansa imediat dupa nastere sau, cel mai adesea, multi ani mai tarziu, in perioada postmenopauzei.
Alti factori de risc sunt prolapsul vaginal (musculatura si tesuturile zonei pelvine sustin nu doar vezica, ci si organele reproducatoare), alte patologii ale zonei pelvine (rupture de perineu, infectiile tractului urinar, cancerul de col), precum si interventiile chirugicale (in cazul femeilor, histerectomia; in cazul barbatilor, operatia de adenom de prostata). O alta posibila cauza o reprezinta greutatea in exces, dar si afectiunile respiratorii cronice (tusea frecventa din bronsita, de exemplu, favorizeaza urinarea involuntara).
Cum se pune corect diagnostic cand vine vorba de incontinenta urinara
Cand vine vorba de episoadele de incontinenta urinara, cel mai bine ar fi ca persoanele care cred ca sufera de acest simptom sa consulte un medic specialist. Medicul specialist poate solicita bolnavului sa tina evidenta frecventei urinarilor si a volumului lor pe parcursul unei unitati de timp care poate fi cuprinsa intre cateva saptamani pana la cateva luni.
Pacientul noteaza apoi toate observatiile intr-un carnet pentru a primi o anamneza cat mai aproape de diagnosticul corect. Totodata, persoana in cauza trebuie sa faca o ecografie abdominala, o urocultura, pentru depistarea eventualelor infectii, cistoscopie, care presupune examinarea vezicii si a uretrei cu ajutorul unui cistoscop. Pentru a exclude alte tipuri de incontinenta, mai este nevoie de asemenea de o investigatie imagistica complexa, iar acest lucru presupune o tomografie computerizata –CT sau RMN – rezonanta magnetica.
Trebuie precizat un element important. Incontinenta urinara nu poate fi prevenita, ci doar tratata imediat ce apar primele simptome. Tratamentul prescris poate avea diferite grade de complexitate si durata in functie si de alti factori si functii precum: functia renala, functia reproducatoare, afectiuni sau interventii chirurgicale in zona pelvina.
Ce trebuie facut si ce trebuie evitat in cazul incontinentei urinare
Medicul ginecolog Arnold Kegel a descris inca din 1940 mai multe exercitii pentru femeile care au nascut si care au avut episoade de incontinenta urinara. Ca tehnica, aceste exercitii presupun abtinerea de la urinare timp 10 secunde, apoi relaxare alte 10 secunde, in runde de cate 5-10 contractii pe zi timp de cel putin doua luni.
Urinarea la anumite ore este, de asemenea, o metoda terapeutica eficienta. Antrenarea vezicii te ajuta sa-ti dai seama in ce masura un pacient poate controla muschii din zona pelvisului. Se mai recomanda evitarea efortului fizic, modificarea dietei (o alimentatie mai bogata in fibre si vegetale, pentru evitarea constipatiei, factor favorizant al incontinentei), hidratarea doar atunci cand se instaleaza senzatia de sete, renuntarea la fumat si alcool, evitarea unor substante cu efect diuretic puternic precum produsele derivate din frunze de mesteacan, aghinare, urzica, otetul de mere, tomatele, hreanul, coacazele si ovazul.
De asemenea se recomanda evitarea de alimente condimentate sau picante, renuntarea la zaharurile artificiale si la produsele procesate, monitorizarea glicemiei si in cazul in care persoana care sufera de episoade de incontinenta urinara are un indice de masa corporal crescut, este importanta si scaderea in greutate. De asemenea, si infectiile au un rol declansator. Iar una dintre cele mai frecvente infectii care poate duce la incontinenta urinara are legatura cu bacteria E.coli.
E. coli (Escherichia coli) este o bacterie distructiva ce poate cauza probleme grave de sanatate. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli traiesc in mod obisnuit in tubul digestiv la oameni si animale. Unele specii produc o toxina puternica ce determina diaree si in unele cazuri pot genera probleme hematologice grave si chiar insuficienta renala.
Si asta nu e tot. Cercetatorii de la Universitatea Tel Aviv din Israel au stabilit ca exista o legatura de cauzalitate directa intre nivelul de magneziu din organism si incidenta episoadelor de incontinenta urinara. Intr-un studiu realizat de acestia , s-a descoperit ca aproape jumatate dintre participantele care luau suplimente cu magneziu de 2 ori pe zi au observat o imbunatatire vizibila a simptomelor deranjante ale incontinentei. Medicii cred ca magneziul are capacitatea de a reduce spasmele musculare de la nivelulul vezicii urinare si permite astfel golirea completa a acesteia.
Ce este prostata?
Barbatii trecuti de varsta de 40 ani incep sa se loveasca tot mai des de acest termen, iar explicatia e simpla. 50% dintre barbatii cu varsta cuprinsa intre 45 - 50 de ani pot dezvolta diferite forme de afectiune ale prostatei. Altfel spus, riscul de a face adenom de prostată creşte cu aproximativ 20% la fiecare deceniu în cazul bărbaţilor de vârstă mijlocie, astfel încât se ajunge ca 80% din cei trecuţi de 70 de ani să fie depistaţi cu această boală.
Prostata nu este altceva decat o glanda a sistemului genital masculin. Aceasta glanda se gaseste exclusiv la barbati si are functia de a forma lichidul prostatic, o parte importanta a lichidului seminal. Odata ce un barbat inainteaza in varsta si nu mai poate avea erectie, iar lichidul sau seminal nu mai este capabil de reproducere, apar transformari in zona.
Glanda de prostata are forma si dimensiunea unei castane, fiind localizata sub vezica urinara si in fata rectului. Aceasta pozitionare face ca muschii prostatei sa aiba o functie importanta atat in timpul ejacularii, cat si in timpul urinarii. Prostata se dezvolta complet atunci cand ajungi la varsta de 20 de ani, si la anumiti barbati ea continua sa se finalizeze pana la 25 de ani. Glanda atinge atunci o greutate aproximativa de 20 g, avand un diametru transversal de 4 cm.
Cum se manifesta Adenomul de prostata?
Asa cum am spus de la inceput, cand vorbim de barbati de peste 50 de ani, riscul sa aiba probleme cu prostata creste exponential. De la hiperplazia benignă la diferite afecțiuni care implică vezica urinară, s-a depistat că a fost o legătură directă intre anumite simptome si tratamente si barbatii in varsta. Cu timpul, actul de a urina la barbatii trecuti de 50 de ani poate deveni o rutina dureroasa.
Adenomul este o afectiune caracterizata prin aparitia unei tumori de natura benigna la nivelul prostatei si care afecteaza reversibil calitatea vietii bolnavului. Mai grav este atunci cand inflamatiile prostatei sunt de natura maligna si cand se vorbeste deja despre cancer de prostata, o boala care face tot mai multe victime in randul barbatilor.
Cum se pot evita bolile legate de prostata? Pentru a evita acest lucru, se recomanda ca barbatii sa consume zilnic cel putin un aliment bogat in zinc si in seleniu, precum peste gras (cod, hering si somon), fructe de mare, carne de pui, cereale integrale sau seminte de dovleac nesarate si neprajite.
Ce este prostatita?
Prostatita este o inflamatie a prostatei intalnita destul de des si la barbatii tineri. Desi cauzele ei nu pot fi intotdeauna identificate, aproximativ 10% din cazurile de prostatita sunt provocate de o infectie bacteriana. Inflamatiile pot aparea nu doar ca rezultat al unor infectii urinare, dar si ca urmare a bolilor cu transmitere sexuala, in timp ce un stil de viata stresant poate sa fie cauza aparitiei prostatidinei.
In general, prostatita se trateaza prin administrarea antibioticelor, insa medicul poate recomanda chiar si interventia chirugicala in cazul in care bacteriile nu cedeaza actiunii medicamentelor. Prostatidina se poate trata fie cu medicamente pentru relaxarea muschilor, fie cu exercitiu fizic.
Cum poti sa depistezi probleme de prostata? Desi problemele de prostata pot aparea la orice varsta, barbatii trecuti de 50 de ani sunt mai predispusi la dezvoltarea unor astfel de afectiuni. Lor li se recomanda realizarea unui control urologic de cel putin doua ori pe an, mai ales daca incep sa observe probleme legate de urina si de jet urinar.
In primul rand, pentru barbatii care au depasit varsta de 50 de ani se recomanda o vizita la medicul urolog. Totodata sunt importante si analizele de sange pentru depistarea nivelului PSA (antigen prostatic specific) si determinarea procentului de creatinina serica. La fel de importanta este si analiza urinei si testarea ureei in urma studierii mostrelor prin urocultura.
Ce nu stiai despre urina
Urina umana este formata in proportie de 95% din apa, iar restul este uree si sare in proportii egale 2,5% si respectiv 2,5%. Totodata in urina se mai gasesc hormoni, nutrienti si creatina. De-a lungul unei vieti, rinichii elimina aproape un milion de litri de apa prin urina. Altfel spus, un adult poate produce aproape 6 cani de 250 ml de urina pe zi. La un adult sanatos, vezica poate tine aproximativ 3 cani de urina pana la maxim cinci ore. Dar este periculos sa te abtii de la urinat.
O femeie a murit dupa ce a refuzat sa urineze in cadrul unei competitii sportive. In trecut, se pare ca oamenii foloseau mostre din propria urina ca si apa de gura. Se credea ca amoniacul din urina albeste dintii si protejeaza impotriva tartrului. Guiness Book a notat un record mondial mai putin obisnuit. Se pare ca un barbat a putut urina in continuu aproape 9 minute. Urina este un important indicator si poate oferi informatii vitale legate de sanatatea rinichilor, a inimii si a functiei ficatului. Nu doar culoarea urinei ci si mirosul conteaza:
- Un miros puternic de amoniac poate indica deshidratarea;
- Un miros usor ranced poate indica o boala a ficatului;
- Un miros intepator ar putea indica o infectie a vezicii urinare;
- Un miros dulceag poate arata ca omul sufera de diabet.
Culoarea de urina poate varia in functie de alimentatie. Daca luam anumite medicamente sau consumam anumite legume poate varia de la galben strident la portocaliu rosiatic. Totodata, o culoare maronie a urinei poate indica pietre la rinichi sau leziuni ale ficatului. Sunt dovezi care arata ca romanii foloseau urina ca cerneala invizibila pentru a scrie mesaje secrete. Cuvintele apareau doar la incalzirea hartiei la o lumanare. "Sindromul vezicii timide" este un lucru real. Se numeste Parureza si este un tip de fobie in care oamenii nu sunt in stare sa faca pipi in locuri publice. Conform Paruresis.org, 21 de milioane de oameni sufera de aceasta tulburare de anxietate numai pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Bibliografie:
Gillison ML (December 2006). "Human papillomavirus and prognosis of oropharyngeal squamous cell carcinoma: implications for clinical research in head and neck cancers";
Saraiya M, Unger ER, Thompson TD, Lynch CF, Hernandez BY, Lyu CW, et al. (June 2015). "US assessment of HPV types in cancers: implications for current and 9-valent HPV vaccines";
Anantharaman D, Abedi-Ardekani B, Beachler DC, Gheit T, Olshan AF, Wisniewski K, et al. (May 2017). "Geographic heterogeneity in the prevalence of human papillomavirus in head and neck cancer". International Journal of Cancer;
Chaturvedi AK, Engels EA, Pfeiffer RM, Hernandez BY, Xiao W, Kim E, et al. (November 2011). "Human papillomavirus and rising oropharyngeal cancer incidence in the United States";