Anatomie: Ce sunt stomele, tipologie, cum se pot preveni, la ce trebuie sa fim atenti

Stoma este o deschidere artificiala la nivelul peretelui abdominal a unei portiuni a tubului digestiv sau a aparatului urinar, care permite trecerea materiilor fecale sau a urinei, fie din intestin, fie din tractul urinar. Stoma este rezultatul unei operatii care este menita sa indeparteze boala si sa amelioreze simptomele. Stoma este creata dintr-un capat al intestinului, care este adus la suprafata abdomenului pentru a forma stoma (deschiderea). Exista diferite tipuri de stoma, in functie de organul sau sistemul afectat si de motivul pentru care este necesara crearea acesteia. Cateva exemple comune includ:

Stoma colostomica: Aceasta este o deschidere creata in colon (intestin gros) pentru a permite eliminarea scaunului. Este adesea necesara in cazul persoanelor care sufera de cancer colorectal, boli inflamatorii intestinale sau leziuni severe ale intestinului gros. Stoma ileostomica: Aceasta este o deschidere realizata in ileum (ultima parte a intestinului subtire) si este utilizata pentru a permite eliminarea continutului intestinal. Este uneori necesara in cazurile de boala Crohn, colita ulcerativa sau cancer colorectal. Stoma urinara: Aceasta este o deschidere creata in vezica urinara pentru a permite drenarea urinei intr-un recipient extern, numit punga de stoma. Este utilizata in cazurile de cancer de vezica urinara, leziuni ale sistemului urinar sau malformatii congenitale.

Colostomia (stoma colostomica)
Colostomia este o procedura chirurgicala in care se creeaza o deschidere (stoma) in peretele abdominal si se conecteaza portiunea colonului la aceasta stoma. Acest lucru permite eliminarea scaunului in afara corpului prin stoma in loc sa treaca prin anus. De ce se face:

Cancer colorectal: In cazurile de cancer colorectal avansat sau atunci cand este necesara indepartarea unei parti semnificative a colonului, colostomia poate fi realizata pentru a permite eliminarea scaunului.
Boli inflamatorii intestinale: Persoanele care sufera de boli inflamatorii intestinale severe, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativa, pot avea nevoie de o colostomie temporara sau permanenta pentru a ameliora simptomele si a permite vindecarea intestinului.
Traumatisme sau leziuni ale colonului: In cazurile de traume grave la nivelul colonului sau de leziuni care afecteaza functionarea normala a colonului, poate fi necesara o colostomie pentru a permite recuperarea si vindecarea.
Malformatii congenitale: Unele malformatii congenitale ale sistemului digestiv pot necesita realizarea unei colostomii in scopuri de drenaj si eliminare a scaunului.
Exista doua tipuri principale de colostomie:

Colostomie temporara: Aceasta este realizata atunci cand intestinul trebuie sa fie temporar derivat prin stoma, iar functia normala a colonului urmeaza sa fie restabilita ulterior printr-o alta interventie chirurgicala.
Colostomie permanenta: Aceasta este realizata atunci cand este necesara o eliminare continua si permanenta a scaunului prin stoma. Poate fi necesara in cazurile in care o parte semnificativa a colonului este indepartata sau cand exista afectiuni care nu permit restaurarea functiei normale a colonului.
Persoanele care sufera de o colostomie necesita instruire si sprijin adecvat pentru gestionarea stomii, a igienei si pentru adaptarea la noul stil de viata.

Tratamentul si gestionarea colostomiei implica mai multe aspecte, cum ar fi ingrijirea stomii, gestionarea eliminarilor, protectia pielii si ajustarea la noul stil de viata. Iata cateva modalitati de tratament si de gestionare a colostomiei:

Ingrijirea stomii

Curatarea stomii: In fiecare zi, curata cu grija zona din jurul stomii cu apa calda si sapun neutru sau cu o solutie speciala recomandata de stomaterapeut. Evita utilizarea de sapunuri parfumate sau iritante.
Schimbarea dispozitivului: Aparatura colectoare trebuie schimbata in mod regulat conform recomandarilor medicului.
Verificarea stomii: Monitorizeaza aspectul si functionarea stomii. Observa orice modificare a culorii, a umflaturilor, a sangerarilor sau a secretiilor neobisnuite si raporteaza-le medicului sau stomaterapeutului tau.
Gestionarea eliminarilor
Punga de stoma: Utilizeaza o punga de stoma adecvata pentru colectarea eliminarilor. Exista diferite tipuri de pungi disponibile, cum ar fi cele cu sistem de inchidere pepli sau cele cu sistem de evacuare. Alege cea care se potriveste cel mai bine nevoilor si preferintelor tale.
Golirea pungii de stoma: Goleste punga atunci cand este aproximativ 1/3 plina sau conform indicatiilor medicului. Asigura-te ca punga este golita intr-un toaleta sau intr-un recipient adecvat si foloseste masuri de igiena adecvate.
Protectia pielii

Ingrijirea pielii din jurul stomii: Asigura-te ca pastrezi pielea din jurul stomii curata si uscata. Evita utilizarea produselor iritante, cum ar fi alcoolul sau sapunurile dure. Poti utiliza o crema de protectie pentru a preveni iritatiile si leziunile pielii.
Observarea semnelor de iritatie sau infectie: Verifica in mod regulat pielea din jurul stomii pentru semne de roseata, inflamatie, senzatie de arsura sau leziuni. Daca observi astfel de semne sau daca apare durere, mancarime sau secretii neobisnuite, consulta medicul.
Ileostomia (stoma ileostomica)
Este o interventie chirurgicala in care se creeaza o deschidere (stoma) in peretele abdominal si se conecteaza ileumul (ultima portiune a intestinului subtire) la aceasta stoma. Aceasta permite eliminarea continutului intestinal in afara corpului prin stoma in loc sa treaca prin anus. Iata cateva informatii despre ileostomie si modalitatile de tratament si gestionare asociate:

Ingrijirea stomii: Curata stomia zilnic cu apa calda si sapun neutru sau cu o solutie speciala recomandata de stomaterapeut. Asigura-te ca aplici placa de stoma adecvata si ca verifici frecvent starea stomiei pentru orice semn de iritatie, leziuni sau infectie.
Colectarea eliminarilor: Utilizeaza o punga de stoma adecvata pentru a colecta eliminarile intestinale. Existenta unei valvule de scurgere pe punga poate facilita golirea usoara si igienica.
Alimentatie si hidratare: Discuta cu medicul sau stomaterapeutul tau despre modificarile dietetice si de hidratare necesare in urma ileostomiei. Poate fi necesar sa eviti anumite alimente care pot cauza balonare, diaree sau obstructii intestinale.
Protectia pielii: Mentine zona din jurul stomiei curata si uscata. Foloseste produse speciale pentru protectia pielii si evita utilizarea produselor iritante sau parfumate.
Monitorizarea sanatatii generale: Ileostomia poate afecta echilibrul de fluide si electroliti din organism. Asigura-te ca urmezi indicatiile medicului cu privire la monitorizarea sanatatii generale si ca raportezi orice simptom sau schimbare neobisnuita.
Suport emotional: Adaptatia la viata cu ileostomie poate fi provocatoare si, prin urmare, medicii trebuie sa dea dovada de empatie, oferind sfaturi pacientilor.
Urostomia (stoma urinara)
Urostomia este o interventie chirurgicala in care se creeaza o deschidere (stoma) in peretele abdominal si se conecteaza ureterele (conductele care transporta urina de la rinichi la vezica urinara) la aceasta stoma. Aceasta permite drenarea urinei in afara corpului prin stoma in loc sa treaca prin uretra.

Tratament si gestionare

Ingrijirea stomii: Asigura-te ca cureti si ingrijesti stomia in mod regulat, utilizand apa calda si sapun neutru sau solutii recomandate de stomaterapeut. Schimba placa de stoma conform indicatiilor medicului sau ale stomaterapeutului si monitorizeaza starea stomiei pentru orice semn de iritatie sau infectie.
Colectarea urinei: Utilizeaza o punga de stoma speciala pentru a colecta urina eliminata prin stoma. Exista diferite optiuni de pungi disponibile, inclusiv cele cu sistem de inchidere pepli sau cele cu sistem de evacuare.
Monitorizarea urinei: Observa culoarea, mirosul si cantitatea urinei colectate. Raporteaza orice schimbari semnificative medicului, cum ar fi urina tulbure, prezenta sangelui sau modificari in volumul urinar. Hidratare adecvata: Este important sa bei suficiente lichide pentru a mentine o hidratare corespunzatoare si pentru a dilua urina. Discuta cu medicul sau stomaterapeutul tau despre necesarul de lichide si despre orice restrictii alimentare sau de baut.

Protectia pielii: Mentine pielea din jurul stomiei curata si uscata. Utilizeaza produse de protectie a pielii si evita produsele iritante sau parfumate. Monitorizarea sanatatii generale: Urostomia poate afecta echilibrul de fluide si electroliti din organism. Urmeaza recomandarile medicului pentru monitorizarea sanatatii generale si raporteaza orice simptom sau schimbare neobisnuita.

Cum se pot trata bataturile? Cand exista riscul sa genereze stome bataturile tratate gresit?

Bataturile trebuie tratate inca din faza initiala, existand riscul ca, in functie de marime si localizare, mai tarziu sa fie nevoie de o interventie chirurgicala pentru micsorarea acestora. Se recomanda inmuierea zonei cu probleme in apa calda, iar apoi eliminarea pielii moarte cu ajutorul unei pietre ponce. Nu este indicat sa se taie pielea ingrosata deoarece exista riscul de a aparea ulterior durerea sau infectia. Acest proces trebuie repetat cel putin o data pe saptamana, iar talpile trebuie unse cu creme sau uleiuri hidratante, ideal pe baza de uree, ingredient care face minuni in acest caz, si invelite apoi in prosop sau sosete. Cel mai comod si eficient tratament impotriva bataturilor este, insa, cel cu sosete medicinale exfoliante. Tineti cont ca, pentru prevenirea reaparitiei, modelul incaltamintei este extrem de important. Alegeti intotdeauna modele in care piciorul sa se simta confortabil si sa stea lejer si purtati papuci moi atunci cand stati in casa.

BIBLIOGRAFIE:

Bell DJ, Weerakkody Y. "Pes planus". Radiopaedia. Retrieved 2018-03-01. Detailed explanations and references are located in the Calcaneal; 
Kulig K, Burnfield JM, Reischl S, Requejo SM, Blanco CE, Thordarson DB (January 2005). "Effect of foot orthoses on tibialis posterior activation in persons with pes planus". Medicine and Science in Sports and Exercise;

Bell DJ, Weerakkody Y. "Pes planus". Radiopaedia. "Fallen Arch". Health A to Z. Aetna InteliHealth(R). 2007-12-18. Archived from the original on 2008-08-03. Retrieved 2008-05-27. Unlike a flexible flatfoot, a rigid flatfoot is often the result of a significant problem affecting the structure or alignment of the bones that make up the foot's arch.

Kulig K, Burnfield JM, Reischl S, Requejo SM, Blanco CE, Thordarson DB (January 2005). "Effect of foot orthoses on tibialis posterior activation in persons with pes planus". Medicine and Science in Sports and Exercise. 37 (1): 24–29. doi:10.1249/01.mss.0000150073.30017.46. PMID 15632663.

Jones BH, Thacker SB, Gilchrist J, Kimsey "Flatfoot". Bone, Joint and Muscle Conditions: Flatfoot. Seattle Children's Hospital. 2008-07-29. Retrieved 2008-05-27. About one in four people with rigid flatfoot has pain and disability.