Angina pectoralaꓽ Simptome, cauze si optiuni de tratament
Angina pectorala este durerea toracica sau disconfortul care apare atunci cand o parte a inimii nu primeste suficient sange si oxigen. Poate fi un simptom al bolii coronariene, insa poate avea si alte cauze. Angina pectorala apare atunci cand muschiul inimii (miocardul) nu primeste suficient sange si oxigen. Lipsa alimentarii cu sange se numeste ischemie. Angina poate fi un simptom al bolii coronariene, iar acest lucru se intampla atunci cand arterele care transporta sange la inima devin ingustate si blocate. Acest lucru se poate intampla din cauza:
- Intarirea arterelor (ateroscleroza)
- Un cheag de sange
- Placa intr-o artera care se poate rupe (placa instabila)
- Fluxul sanguin scazut printr-o valva ingusta a inimii
- Reducerea pomparii muschiului cardiac
- Spasm arterial coronarian
-
Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioPret 28,28 RON Pret vechi 40,40 RON
Factori de risc ai bolii
Orice lucru care determina muschiul inimii sa aiba nevoie de mai mult sange sau oxigen poate duce la angina pectorala, mai ales daca aveti deja un blocaj sau o ingustare. Situatiile care pot declansa angina pectorala includ:
- Activitate fizica
- Stresul emotional
- Frig sau caldura extrema
- Mese copioase
- Consumul de alcool
- Fumatul
Care sunt simptomele anginei pectorale?
Acestea sunt cele mai frecvente simptome ale anginei:
- O durere perceputa ca o apasare, stoarcere sau zdrobire, de obicei in piept sub piept
- Durere in piept care se extinde la brate, umeri, maxilar, gat sau spate
- Dificultati de respiratie
- Slabiciune
- Oboseala
- Senzatie de lesin
Angina pectorala este de obicei ameliorata in cateva minute prin repaus sau prin administrarea de medicamente cardiace prescrise, cum ar fi nitroglicerina. Medicul va va intreba despre istoricul medical si va face o examinare fizica, putand diagnostica angina adesea din simptome, insa specialistul in cardiologie poate recomanda efectuarea anumitor investigatii, printre care si:
Electrocardiograma (ECG). Acest test inregistreaza activitatea electrica a inimii si poate prezinta ritmuri anormale (aritmii), dar si eventualele deteriorari ale muschiului cardiac.
Test de stres. Acest lucru se face in timp ce faceti exercitii pe o banda de alergare sau pedalati o bicicleta stationara. Testul verifica capacitatea inimii de a functiona atunci cand este stresata, cum ar fi exercitiile fizice. De asemenea, sunt monitorizate respiratia si tensiunea arteriala.
Un test de stres poate fi folosit pentru a gasi boala coronariana. Sau se poate face pentru a gasi niveluri sigure de exercitii fizice dupa un atac de cord sau o interventie chirurgicala de cord. Cateterism cardiac. Un fir este trecut in arterele coronare, apoi, un colorant de contrast este injectat in artera, iar imaginile cu raze X sunt studiate pentru a vedea ingustarea, blocajele si alte probleme ale anumitor artere.
Cum se trateaza angina pectorala?
Tratamentul va depinde de simptomele, varsta si starea generala de sanatate. Medicul va poate prescrie medicamente daca aveti angina pectorala, de exemplu nitroglicerina. Acest lucru ajuta la ameliorarea durerii prin largirea vaselor de sange, ceea ce permite obtinerea unui flux mai mare de sange la muschiul inimii. Nu luati medicamente pentru disfunctie erectila daca luati nitroglicerina, deoarece acele medicamente pot provoca o scadere periculoasa a tensiunii arteriale. Spuneti medicului dumneavoastra daca luati medicamente medicamente pentru tratarea disfunctiei erectile. Alte medicamente pot fi utilizate pentru a trata angina pectorala. Acestea includ beta-blocante si blocante ale canalelor de calciu. Beta-blocantele blocheaza un hormon care creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala. Acest lucru ajuta la relaxarea vaselor de sange pentru a imbunatati fluxul sanguin. Blocantele canalelor de calciu ajuta la deschiderea arterelor coronare.
Angina pectorala poate fi prevenita?
Angina inseamna ca o parte a inimii nu primeste suficient sange. Daca aveti angina, aveti un risc crescut de atac de cord. Mentinerea unui stil de viata sanatos poate ajuta la intarzierea sau prevenirea anginei pectorale. Un stil de viata sanatos include:
- O dieta sanatoasa
- Activitate fizica
- Managementul stresului
- Renuntarea la fumat
- Mentinerea unei greutati sanatoase
- Respectarea tratamentului prescris de medic pentru angina
- Tratarea tensiunii arteriale ridicate, a colesterolului ridicat, a diabetului si a excesului de greutate
Cand sunt semnele de care trebuie sa tii cont ?
Daca nu ati fost diagnosticat cu angina pectorala si aveti dureri in piept care se opresc dupa cateva minute de odihna, consultati un medic de urgenta. Daca durerea nu se opreste dupa cateva minute de odihna, sunati imediat la 112, deoarece ati putea avea un atac de cord. Daca ati fost diagnosticat cu angina pectorala, dar in ciuda tratamentului va simtiti mai rau, se intampla mai des sa apara angina, discutati cu medicul dumneavoastra cat mai curand posibil. Daca aveti simptome de atac de cord de urgenta, nu asteptati urmatoare vizita la medic si sunati imediat la 112. Medicul va va prescrie medicamente care vor imbunatati simptomele si care vor ajuta inima sa functioneze mai bine. Dar o schimbare in stilul de viata va ajuta la prevenirea formarii mai multor substante grase numite placi in artere si la imbunatatirea simptomelor de angina pectorala.
Fumatul poate cauza infundarea arterelor; acest lucru poate agrava simptomele anginei. Nu este niciodata prea tarziu sa renuntati la acest viciu. Controlati tensiunea arteriala ridicata si luati tratamentul prescris de medic. Mancati o dieta echilibrata sanatoasa alegand optiuni care sunt mai scazute in grasimi saturate si schimbati gustarile nesanatoase cu optiuni mai nutritive. Reduceti nivelul colesterolului si incercati sa fiti mai activ. De asemenea, gestionati o greutate sanatoasa, deoarece surplusul de kilograme sporeste riscul de a avea diferite afectiuni. Gasiti modalitati de gestionare a stresului, deoarece in anumite situatii, stresul poate provoca simptome de angina pectorala. Controlati-va glucoza din sange daca aveti diabet si bucurati-va de alcool cu moderatie.
Pe langa aceste sfaturi, este absolut esential sa nu amanati un control cardiologic, intrucat angina poate ascunde boli mai grave, care nedepistate si implicit netratate in stadii incipiente, pot cauza complicatii grave, inclusiv decesul. Angina pectorala este adesea cauzata de boala coronariana, o afectiune in care arterele coronare care furnizeaza sange inimii sunt inguste sau blocare. Factorii de risc pentru boala coronariana includ fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, nivelurile ridicate de colesterol si un stil de viata sedentar. Multe persoane cu angina pectorala au o buna calitate a vietii si isi continua activitatile zilnice ca de obicei. A trai un stil de viata activ este, de asemenea, foarte important pentru a va ajuta sa opriti agravarea bolii coronariene subiacente.
Ce este Monitorizarea Holter si cum te poate ajuta sa descoperi semnele unei angine pectorale
Monitorizarea Holter, numita si ECG Holter sau doar Holter, este o metoda non invaziva de monitorizare continua a activitatii cardiace a unei persoane pe o perioada extinsa de timp, de cele mai multe ori, 24 de ore sau mai mult. Acest tip de monitorizare este folosit cu scopul de a inregistra si analiza activitatea electrica a inimii pe timpul activitatilor zilnice normale ale pacientului. Procedura consta in atasarea unui dispozitiv portabil numit Holter la pacient, acesta inregistrand si inmagazinand datele electrocardiografice pe parcursul perioadei de monitorizare. Electrozii sunt conectati la pieptul pacientului, iar aparatul Holter are rolul de a inregistra semnalele electrice generate de catre inima. Monitorizarea Holter este folositoare in diagnosticarea si evaluarea diferitelor afectiuni cardiace, de exemplu aritmii, adica tulburari de ritm cardiac, bradicardii, adica ritm cardiac lent, tahicardii, adica ritm cardiac rapid, palpitatii, episoade de sincopa, dureri toracice inexplicabile si alte probleme cardiace.
De-a lungul perioadei de monitorizare, pacientul este incurajat sa-si desfasoare toate activitatile pe care le-ar fi facut in mod normal si sa mentina un jurnal al activitatilor zilnice si al simptomelor pe care acesta le resimte. Dupa incheierea monitorizarii, datele inregistrate sunt descarcate si analizate de catre un specialist in cardiologie cu scopul de a identifica eventualele anomalii sau afectiuni cardiace nediagnosticate. Monitorizarea Holter este considerata a fi o tehnica foarte importanta in evaluarea functiei cardiace si poate oferi informatii valoroase pentru a ghida tratamentul si ingrijirea corespunzatoare a pacientilor care sufera de afectiuni cardiace.
Bibliografie:
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2017; https://www.accessmedicine.mhmedical.com. Accessed March 22, 2019;
Adams DR, et al. Acute palmoplantar eczema (dyshidrotic eczema). http://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 22, 2019;
Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. Accessed March 22;
