Bacillus anthracis: Cum apare, mod de transmitere si optiuni de tratament
Bacillus anthracis este o bacterie cunoscuta ca fiind agentul etiologic al antraxului, o boala care afecteaza animalele si rareori oamenii. Acesta este prezent in ecosisteme pe scara larga in diferite parti ale lumii si are o capacitate de a persista in sol sub forma de spori, fapt care ii permite sa ramana viabil timp indelungat. Antraxul este considerat un patogen obligatoriu, ceea ce inseamna ca existenta sa continua in mediu depinde de infectarea constanta a animalelor sensibile. Chiar daca in tarile occidentale boala este rara datorita masurilor de control, in anumite regiuni din Africa sub-sahariana, subcontinentul indian, Indonezia, China, Turcia, rata de incidenta este mai mare. Cu toate acestea, eforturile de vaccinare in masa a animalelor, controlul veterinar si dezvoltarea alternativelor la produsele de origine animala au dus la eradicarea majoritatii cazurilor de boala in lumea occidentala.
Epidemiile de antrax la animale sunt adesea legate de pasunatul pe soluri contaminate cu spori. Transmiterea intre animale pare sa fie rara, dar poate avea loc prin contactul cu fluide corporale infectate sau prin intermediul insectelor. Schimbarile de mediu, cum ar fi inundatiile, pot contribui la redistribuirea si concentrarea sporilor, provocand focare de boala. Infectiile la oameni sunt rezultatul contactului cu animale infectate sau produse de origine animala. Bacillus anthracis intra in corp prin abraziuni ale pielii, inhalare sau ingestie, cauzand diverse forme de antrax: cutanat, inhalational si gastrointestinal. Antraxul cutanat este cea mai comuna forma la oameni. Alte tipuri de bacterii din genul Bacillus, cum ar fi Bacillus cereus, poate provoca intoxicatii alimentare si infectii oculare, si Bacillus thuringiensis, care poate cauza intoxicatii alimentare similare cu tulpinile de B. cereus.
![[2025] [MAI] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Modalitati de transmitere pentru bacillus anthracis
Antraxul este transmis oamenilor prin diferite modalitati. Sporii bacteriei intra in corp si pot deveni bacterii active, inmultindu-se si producand toxine care cauzeaza boli severe. Inhalarea sporilor prezinta riscul de a dezvolta antrax pulmonar, in special in medii industriale in care materialele contaminate sunt procesate, cum ar fi lana, pieile sau parul. Consumul de alimente sau apa care contin sporii poate duce la antrax gastrointestinal, manifestat prin inflamatie acuta a tractului intestinal, varsaturi si diaree.
De asemenea, bacteria se poate lua si prin contactul cu spori prin taieturi sau zgarieturi ale pielii. Intrarea sporilor in taieturi sau zgarieturi ale pielii poate provoca antrax cutanat, cea mai comuna forma la oameni. Acesta poate aparea in special la lucratorii care manevreaza animale infectate sau produse de origine animala.
Anumite activitati cresc riscul de a contracta antrax. Lucrul cu animale infectate sau produse de origine animala, astfel persoanele care manipuleaza animale infectate sau produsele lor, cum ar fi lana, pieile sau parul, sunt expuse la riscul de infectie. Carnea cruda sau insuficient gatita de la animale infectate poate duce la antrax gastrointestinal. Majoritatea persoanelor care se imbolnavesc de antrax sunt expuse in timp ce lucreaza cu animale infectate sau produse de origine animala. Formele de antrax cutanat sau pulmonar pot aparea in functie de tipul de expunere. In zonele in care animalele nu sunt vaccinate si carnea nu este inspectata adecvat inainte de sacrificarea animalului, riscul de transmitere prin consumul de carne contaminata creste.
Bacteria Bacillus anthracis produce spori rezistenti, care pot cauza infectii potential letale la ambele categorii. Antraxul cutanat se manifesta ca o infectie localizata a pielii, caracterizata de leziuni si umflaturi dureroase cu un punct negru in mijloc. Este cea mai comuna forma si, de obicei, are un prognostic favorabil daca este tratata. Antraxul respirator apare in urma inhalarii sporilor si poate cauza simptome asemanatoare cu cele ale unei infectii respiratorii, dar evolueaza rapid spre complicatii severe, cum ar fi dificultati de respiratie, meningita si soc. Antraxul gastrointestinal se dezvolta dupa consumul de alimente contaminate cu spori de antrax. Poate provoca simptome precum dureri abdominale, diaree si febra. Rata de supravietuire este mai mare daca se intervine cu tratament. Antraxul orofaringian este o forma rara, care afecteaza gatul si orofaringele. Poate provoca simptome severe, dar raspunde bine la tratament.
Bacteria B. anthracis poate intra in corpul uman in diferite moduri, incluzand contactul cu animale infectate, consumul de alimente contaminate, inhalarea sporilor si chiar utilizarea antraxului ca arma biologica. Antraxul poate fi utilizat in atacuri bioteroriste, fiind usor de gasit si de manipulat in laboratoare. Sporii sunt microscopici si pot fi transmisi neobservati prin intermediul aerului sau al alimentelor. Desi antraxul este mai des intalnit la animale in anumite regiuni, oamenii pot fi expusi daca manipuleaza animale infectate sau produse de origine animala. Se poate manifesta prin simptome variate in functie de forma de antrax, cum ar fi leziuni cutanate, febra, disconfort respirator si altele.
Tipuri de tratament pentru bacillus anthracis
Tratamentul antraxului trebuie initiat cat mai rapid posibil, pentru a preveni multiplicarea bacteriilor si nivelurile crescute de toxine in corp. Tratamentul standard include antibiotice si o antitoxina. Alegerea antibioticului depinde de modul in care s-a produs infectia, istoricul medical si varsta pacientului. Pacientii in stare grava necesita adesea spitalizare si tratament sub supraveghere, inclusiv drenarea lichidelor acumulate si ventilatie mecanica. In unele cazuri, tratamentul poate fi administrat preventiv persoanelor expuse la bacterie, dar care nu au prezentat inca simptome. Forma de antrax dobandita prin injectare poate fi tratata prin indepartarea chirurgicala a tesutului afectat. In antraxul prin inhalare, pe langa antibiotice, pot fi administrate medicamente pentru mentinerea tensiunii arteriale si constrictionarea vaselor de sange. Corticosteroizii pot fi utilizati pentru tratarea meningitei si a edemului mediastinal sever, singuri sau in combinatie cu antibiotice. Imunoglobulina umana cu antrax IV poate fi administrata in combinatie cu antibiotice pentru tratarea antraxului prin inhalare.
Diagnosticul antraxului se face prin cultivarea si izolarea bacteriei B. anthracis, detectarea ADN-ului sau a antigenelor bacteriene sau prin masurarea anticorpilor specifici in sangele persoanelor suspecte. Bacteriile pot fi cultivate din diverse probe, precum sange, leziuni cutanate, secretii respiratorii sau lichid cefalorahidian, inainte de a incepe tratamentul cu antibiotice. Prevenirea antraxului la om implica evitarea contactului cu animalele si produsele de origine animala in tarile unde antraxul este comun la animale. De asemenea, consumul de carne trebuie sa fie atent gestionat, astfel incat hrana de acest tip sa fie suficient de preparata termic. Exista vaccinuri impotriva antraxului, atat pentru oameni, cat si pentru animale. Vaccinarea se recomanda in situatii de risc major profesional sau in domeniul militar. Tratamentul pentru antrax, care implica administrarea prompta de antibiotice, poate preveni complicatiile severe sau decesul. In cazul aparitiei unui caz de antrax la om, este important sa se solicite asistenta medicala si sa se anunte autoritatile sanitare pentru investigatii si tratament adecvat.
Ce este citomegalovirus si ce are in comun cu bacilul Antrax
Citomegalovirusul este un virus comun, insa odata ce dobanditi infectia, citomegalovirusul ramane in corp pe viata. Majoritatea oamenilor nu stiu ca au citomegalovirus, deoarece rareori provoaca probleme la persoanele sanatoase. Daca sunteti gravida sau aveti sistemul imunitar slabit, citomegalovirusul poate crea probleme. Femeile care dezvolta o infectie activa cu citomegalovirus in timpul sarcinii pot transmite virusul copiilor lor. La persoanele care au un sistem imunitar slabit, cum ar fi cei care au avut transplanturi de organe, maduva osoasa sau celule stem, o infectie cu citomegalovirus poate fi fatala. Citomegalovirusul se raspandeste de la o persoana la alta prin fluide corporale, cum ar fi sange, saliva, urina, material seminal si lapte matern. Nu exista tratament specific, dar exista medicamente care pot ajuta la tratarea simptomelor si la pastrarea sub control a virusului. Citomegalovirusul este legat de virusurile care provoaca varicela, herpes simplex si mononucleoza. Citomegalovirusul poate trece prin perioade de inactivitate si apoi se poate reactiva. Daca sunteti sanatos, citomegalovirusul ramane in cea mai mare parte inactiv. Cand virusul este activ in corp, puteti transmite virusul altor persoane (virusul se raspandeste prin fluide corporale, inclusiv sange, urina, saliva, lapte matern, lacrimi, sperma si fluide vaginale) Contactul ocazional nu transmite citomegalovirus.
Bibliografie:
Kliegman RM, et al. Respiratory syncytial virus. In: Nelson Textbook of Pediatrics. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Oct. 22, 2020;
Ferri FF. Respiratory syncytial virus. In: Ferri's Clinical Advisor 2021. Elsevier; 2021. https://www.clinicalkey.com. Accessed Oct. 22, 2020;
Hurley LP, et al. Primary care physicians' perspectives on respiratory syncytial virus (RSV) disease in adults and a potential RSV vaccine. 2019;
Chen X, et al. The microbial coinfection in COVID-19. Applied Microbiology and Biotechnology. 2020; doi:10.1007/s00253-020-10814-6;
