Contractiile Braxton Hicks: cauze, simptome si cum le putem gestiona
Contractiile Braxton Hicks, adesea numite si contractii "false", sunt o etapa pregatitoare comuna inainte de nasterea propriu-zisa. Aceste contractii sunt o parte naturala si inofensiva a sarcinii, servind drept un fel de antrenament pentru uter inainte de marele moment. Spre deosebire de contractiile reale care semnaleaza inceperea travaliului, contractiile Braxton Hicks sunt neregulate si pot aparea intermitent, fara a indica o iminenta nastere. Uterul, fiind un organ muscular, poate fi stimulat sa se contracte prin diferiti factori, iar contractiile Braxton Hicks joaca un rol important in tonifierea si pregatirea acestuia pentru efortul nasterii. Este esential pentru viitoarele mame, mai ales pentru cele aflate la prima sarcina, sa inteleaga si sa distinga aceste contractii pregatitoare de cele reale de travaliu, pentru a gestiona mai bine etapele sarcinii si a avea o experienta mai linistita si informata.
Desi frecvente, nu toate femeile vor experimenta contractiile Braxton Hicks in mod constient, dat fiind ca pot fi foarte subtile. Recunoasterea si intelegerea acestui fenomen poate ajuta la reducerea anxietatii si a confuziei, facilitand o mai buna pregatire pentru momentul nasterii. Contractiile Braxton Hicks sunt un fenomen comun intalnit in ultimul trimestru de sarcina, marcand o etapa pregatitoare a organismului pentru momentul nasterii, fara a o initia efectiv. Desi simuleaza contractiile reale prin usoara inmuierea a colului uterin, acestea nu semnaleaza debutul nasterii propriu-zise.
- Ce sunt contractiile Braxton Hicks? In ce moment al sarcinii apar?
- Cauzele contractiilor Braxton Hicks. Care sunt factorii care le declanseaza
- Cum recunosti aceste contractii. Ce trebuie sa stii
Ce sunt contractiile Braxton Hicks? In ce moment al sarcinii apar?
Caracterizate prin aparitie sporadica, aceste contractii pot fi mai frecvente dupa perioade de activitate fizica intensa si tind sa se manifeste, in mod particular, in cursul dupa-amiezelor sau serilor. Ele sunt percepute ca o tensiune sau o strangere moderata in zona abdominala, fara a se transforma intr-un disconfort acut sau durere semnificativa, desi exista exceptii. Indicatorii specifici ai contractiilor Braxton Hicks includ senzatia de strangere ce vine si pleaca la intervale neregulate, fara a se intensifica sau a se apropia in timp. Un aspect remarcabil este ca aceste contractii au tendinta de a se disipa atunci cand se schimba pozitia corpului sau dupa golirea vezicii urinare.
In cazul in care contractiile capata un ritm regulat si cresc in intensitate, este indicat sa fie monitorizate pentru a distinge daca semnaleaza inceperea travaliului real. Daca se observa ca apar la intervale de cinci pana la sase minute si persista in intensitate, este esential ca femeia insarcinata sa ia legatura cu medicul sau cu echipa medicala care o asista. Aceasta vigilenta ajuta la asigurarea ca atat mama, cat si copilul primesc ingrijirea adecvata in cazul in care se apropie momentul nasterii.
Cauzele contractiilor Braxton Hicks. Care sunt factorii care le declanseaza
Contractiile Braxton Hicks pot fi declansate de o varietate de factori, reflectand complexitatea si sensibilitatea corpului uman in timpul sarcinii. Printre acesti factori, deshidratarea joaca un rol semnificativ. Interesant este ca mecanismul care declanseaza aceste contractii este situat in apropierea zonei cerebrale responsabile cu reglarea senzatiei de sete, ceea ce explica de ce lipsa hidratarii poate adesea sa precipite contractiile. Acest lucru subliniaza importanta unei hidratari adecvate, deshidratarea fiind cunoscuta pentru ca poate provoca crampe musculare, inclusiv la nivelul uterului.
![[2025] [MAR] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [SWP] Femei 07-24](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
Un alt factor care poate induce aparitia contractiilor Braxton Hicks este prezenta unei infectii urinare, o conditie relativ comuna in timpul sarcinii. Tratarea acestei infectii poate duce la disparitia contractiilor, evidentiind importanta monitorizarii sanatatii si a accesului la ingrijire medicala adecvata. Activitatea fizica excesiva, in special daca nu este ajustata corespunzator pentru sarcina, poate sa provoace aceste contractii. Se recomanda odihna si ajustarea nivelului de activitate fizica in cazul in care contractiile devin evidente post-exercitiu. Desi miscarea este benefica in timpul sarcinii, gasirea unui echilibru este esentiala.
Viata sexuala activa poate fi un declansator al contractiilor Braxton Hicks. Orgasmul poate elibera oxitocina, un hormon ce stimuleaza contractiile uterine, iar activitatea fizica asociata actului sexual poate contribui la acest fenomen. Aceste contractii sunt, in general, blande si ar trebui sa inceteze dupa o scurta perioada. O vezica urinara plina poate exercita presiune asupra uterului, ducand la crampe sau contractii. Acesta este un memento important al legaturii dintre starea generala de bine si sanatatea sarcinii, subliniind nevoia unei monitorizari atente a semnelor si simptomelor corporale pe durata acestei perioade.
Cum recunosti aceste contractii. Ce trebuie sa stii
Contractiile Braxton-Hicks se manifesta prin particularitatile lor distincte fata de contractiile de travaliu real. Aceste contractii sunt neregulate si nu urmeaza un pattern care sa indice apropierea nasterii - intervalul dintre ele nu se reduce, iar frecventa lor nu creste in timp. In esenta, durata fiecarei contractii Braxton-Hicks ramane constanta si nu se intensifica.
Femeile pot experimenta, pe langa aceste contractii, si disconfort sau dureri usoare, episodice, care, desi pot fi neplacute, sunt mai mult asemanatoare cu crampelor menstruale si se localizeaza in partea frontala a abdomenului. Important de mentionat este ca, desi pot provoca un anumit nivel de disconfort, contractiile Braxton-Hicks nu sunt atat de severe incat sa interfereze cu activitatile zilnice ale viitoarelor mame, cum ar fi mersul pe jos sau comunicarea.
Masuri care pot fi luate in cazul contractiilor Braxton Hicks
Contractiile Braxton Hicks pot fi o parte normala si nealarmanta a experientei sarcinii. Acestea reprezinta momente sporadice de strangere a muschiului uterin, simtite de multe femei insarcinate ca niste crampe usoare sau ca o tensiune care apare si dispare. Desi pot incepe sa fie resimtite de la 6 saptamani, ele devin mai frecvente si mai usor de observat in trimestrele al doilea si al treilea. Pentru a gestiona orice disconfort asociat cu aceste contractii, cateva strategii simple pot fi de mare ajutor. Schimbarea pozitiei sau a activitatii curente poate adesea oferi o usurare imediata. Hidratarea adecvata este esentiala, consumul a 10-12 pahare de apa pe zi, impreuna cu lapte sau sucuri naturale neindulcite, poate preveni declansarea contractiilor datorate deshidratarii si poate ameliora alte neplaceri, precum constipatia, comuna in timpul sarcinii.
Pe langa aceste masuri preventive, acordarea unei atentii sporite odihnei si relaxarii poate contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor. Activitati cum ar fi baile calde, ascultatul muzicii preferate sau cititul unei carti bune pot fi modalitati excelente de a se relaxa si de a reduce frecventa sau intensitatea contractiilor Braxton Hicks. Este important de retinut ca aceste contractii sunt un fenomen natural si un semn ca corpul se pregateste pentru momentul nasterii, fara a indica neaparat apropierea travaliului.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;
