Cum stii ca suferi de rinoree
Cand auzi de rinoree vorbim practic de scurgeri masive din nas. In urma tratamentului medicamentos, fosele nazale se curat, dar daca nu se intervine cu tratament apare fenomenul de congestie nazala. Acest lucru poate duce la dureri de cap. Cand fosele nazale sunt obstructionate, exista doua forme prin care se poate manifesta rinoreea în funcție de poziționarea ei de-a lungul sinusurilor: putem vorbi de rinoreea anterioară sau de rinoreea posterioara.
Printr-o vizita la un medic specialist se poate stabili daca curgerea nasului si inflamarea polipilor nazali duce la rinoree sau nu. Ce trebuie retinut este faptul ca rinoreea este un simptom comun, prezent in multe afectiuni, insa destul de rar are semnificatie grava. Atunci cand scurgerea provine din sinusuri infectate sau congestionate este mai vascoasa si adesea incolora. In unele cazuri, mucusul in exces se poate scurge prin nazofaringe si poate determina aparitia unei tuse (accentuata noaptea de pozitia decliva), adesea sacaitoare si de obicei productiva. Scurgerea nazofaringiana a acestor secretii poate determina aparitia unor dureri de gat si iritatii.
Daca secretiile sunt in cantitati mai mari si sunt si infectate, pot astupa tuba lui Eustachio (sau conductul auditiv, ce face legatura intre faringe si urechea interna), ducand la aparitia durerii locale si otitei. Scurgerile pot bloca si sinusurile, determinand, de asemenea, dureri si infectarea zonei respective (procesul infectios numindu-se sinuzita).
Cauze ale rinoreei
Dincolo de infectiile virale sau bacteriene, dincolo de crizele de gripa sau raceala, rinoreea mai poate aparea si in alte situatii. Un astfel de caz este „rinita medicamentoasa” un termen medical care descrie un simptom care este asociat cu folosirea abuziva a decongestionantelor nazale sau a altor substante precum efedrina, xilometazolina sau cocaina.
Rinoreea mai poate fi cauzata de polipoza nazala, de LCR (LCR apare de obicei dupa traumatismele cranio-cerebrale violente care presupun ruperea meningelui, situatie care permite scurgerea LCR spre cavitatea nazala). Exista si o serie de factori de mediu ce pot determina aparitia rinitei pasagere, cum ar fi contactul cu legume precum ceapa, usturoiul, ardeiul iute, piperul. In cazul copiilor, rinoreea poate fi determinata si de prezenta corpilor straini in nas.
Cum se manifesta rinoreea
Daca pacientii prezinta scurgeri nazale aparute dupa un traumatism cranian, scurgeri care au un miros intepator, avand consistenta vascoasa si o culoare alb-galbuie si sunt insotite de febra, frisoane, trebuie consultat un medic specialist. Din anamneza medicul trebuie sa afle natura scurgerilor, daca exista corelatie cu anotimpul, daca au aparut brusc intr-un mediu nou, daca exista simptome si semne asociate (durere, febra, cefalee, tuse, stranut, dureri de gat).
Exista o serie de corelatii intre natura rinoreei si cauza ei de aparitie. Altfel spus, studiile au aratat ca peste 76% dintre pacientii cu rinoree se plang la scurt timp si de alte simptome precum : dureri de gat, mucoasa nazala intens eritematoasa si congestiva, lucru care sugereaza infectie de cai respiratorii superioare. Au fost pacienti care s-au prezentat cu ochi impaienjeniti, inlacrimati, simptomele avand caracter sezonier sau fiind puse in relatie cu diversi triggeri. Daca rinoreea e caracterizata de scurgeri mucopurulente, durere faciala focala, cefalee si uneori eritem sau sensibilitate la atingerea sinusurilor frontale si maxilarului sugereaza sinuzita.
Cum se pune diagnosticul corect de rinoree
Investigatiile paraclinice pot include radiografii de craniu, cu evidentierea cat mai buna a sinusurilor, CT de extremitate cefalica (in special pentru realizarea diagnosticului diferential si excluderea altor cauze de rinoree) sau chiar preluarea de culturi bacteriene din scurgerile nazale pentru a realiza antibiograma.
Cum se trateaza crizele de rinoree
In primul rand, bolnavul trebuie sa aiba grija pentru mentinerea cat mai fluida a secretiilor (astfel se previne aparitia complicatiilor, cum ar fi otite, sinuzite si blocarea conductelor nazale prin secretii aderente si vascoase). Pentru ca mucusul sa fie cat mai fluid, pacientii sunt sfatuiti sa consume cat mai multe lichide, sa stea in incaperi cu aer umidificat (umidificarea se poate realiza cu un vaporizator sau umidificator) si sa utilizeze spray-uri nazale pe baza de solutii saline.
In plus, cantitatea de mucus poate fi scazuta prin administrarea antihistaminicelor (cum este cazul loratadinei. Pacientii sunt sfatuiti sa utilizeze aceste medicamente cu foarte multa grija deoarece o parte din efectele secundare sunt reprezentate de somnolenta si ameteala (ce pot interfera cu desfasurarea normala a diverselor activitati cotidiene) sau pot genera o forma complicata de rinita alergica.
In cazul in care se utilizeaza sprayuri nazale din categoria OTC-uri (care nu necesita prescriptie medicala pentru eliberare), pacientii sunt sfatuiti sa le utilizeze nu mai mult de 3 zile, facand apoi pauza de 3 zile. O altfel de administrare poate fi incercata doar daca este recomandata de catre medicul curant. Spray-urile nazale vasoconstrictoare pot fi utilizate pentru o perioada limitata de timp, insa utilizarea lor indelungata poate deveni contraindicata deoarece determina aparitia rinitei medicamentoase.
Majoritatea pacientilor considera ca scurgerile nazale galben-verzui semnifica o infectie bacteriana si ca urmare, isi auto-administreaza ca tratament de prima intentie, antibiotice. Acest lucru nu este adevarat si nu are deloc un fundament stiintific. In plus, acest lucru este periculos pentru organism pentru ca creeaza premisele unor virusi mai puternici rezistenti la antibiotice.
In plus abuzul de antibiotice afecteaza flora intestinala si digestia. De exemplu, gripa este o boala ce debuteaza cu rinoree incolora, dar evolutia ei este in cateva zile spre scurgeri nazale verzui, avand de asemenea, vascozitate crescuta. Gripa are insa, etiologie virala si in acest caz antibioticele nu sunt de folos, medicatia fiind adesea simptomatica si doar rar necesitand administrarea de antivirale.
