Faina de cocos: De ce ar trebui sa o incluzi in alimentatie, reguli de consum
Cand vrei sa prepari un cozonac sau poate niste gogosi bune folosesti faina ca ingredient principal. Faina este obtinuta in mod traditional din grau. Mai exista si faina de porumb sau malaiul, asa cum il stim noi. Faina nu este neaparat cel mai bun si mai sanatos ingredient, calitatea sa difera mult, cea mai buna este fireste, cea macinata la moara, din grau pe care il cunosti, stii de unde provine, poate este al tau. Cu o folosire extrem de versatile si un gust unic, faina obisnuita este ieftina, si-o poate permite oricine si ne-a salvat de multe ori in situatii extreme, de exemplu in pandemie, cand toata lumea isi facea paine acasa.
O alternativa excelenta la faina de grau este faina de cocos. Nu are gluten, se obtine din cocos transformat in pudra. In orice reteta poti sa o folosesti si poate inlocui in procent de 20% faina normala. Cu alte cuvinte nu ai cum sa faci un produs de patiserie, de exemplu, doar din faina de cocos. Textura fainii de cocos este una perfecta, faina este alba, aroma este una tipica pentru nuca de cocos, o stii deja. De aici si folosirea fainii de cocos doar in anumite retete, unde ar merge gustul de cocos. Spre deosebire de toate tipurile de faina clasica, cea de cocos nu prea are amidon, deci nu vei obtine imediat din ea coca perfecta pe care o aveai cand foloseau faina de grau. Este adevarat ca vei gasi in faina de cocos si carbohidrati, fibre, insa faina se obtine din fructe uscate, cocos, deci absoarbe multa apa.
Faina de cocos si valoarea sa nutritionala
Prima data nucile de cocos au fost cultivate prin insulele din Asia de Sud-Est. Faina de cocos nu se stie cand a aparut, insa a putut fi vazuta prin Tahiti si prin parti din Polinezia. La inceput era doar un rest de la procesul de obtinere a laptelui de cocos. Pulpa nucii de cocos era uscata rapid si se obtinea faina. Dupa descoperirea sa, faina de cocos a fost folosita mai tot timpul in tari precum Filipine, Malaezia, Noua Zeelanda. Recent, faina de cocos a fost integrata si in dieta Paleo, dar si i dieta ketogenica, nu are multi carbohidrati, dar are multe fibre de calitate. De ce ar trebui sa o incluzi in alimentatia ta mai des? Daca suferi de intoleranta la gluten, faina de cocos este perfecta ca sa te poti bucura si tu de anumite produse, deserturi. Si daca ai boli autoimune, boala Crohn, de exemplu, artrite reumatoide, vei putea folosi cu incredere faina de cocos.
Spre deosebire de faina normala, in faina de cocos gasesti mai multe grasimi bune, proteine, fibre. Fierul este din belsug in faina de cocos, poti sa o folosesti si daca esti vegetarian sau vegan si iti este teama ca nu ai suficient fier in organism. Doua lingurite de faina de cocos vor contine: 60 calorii, 3 g proteine, 1.5 g grasime, 9 grame carbohidrati, 5 g fibre, 3 g zahar, potasiu. Nu te vei teme nici de grasimile saturate, prin procesarea fainii de cocos se elimina, deci este sigura pentru consum.
Beneficiile consumului de faina de cocos. Cum sa o introduci in diete
Bolnavii de diabet o pot folosi sau pot manca produce bazate pe ea pentru ca are index glicemic scazut, dureaza mai mult sa se digere si carbohidratii sunt absorbiti la nivelul sau. Se controleaza astfel mai usor nivelul zaharului din sange, se previne diabetul zaharat. Faina de cocos te ajuta si la nivelul sistemului digestiv, are multe fibre de calitate, scapi de constipatie, ai tranzit intestinal normal, scaune regulate, ai si fibre solubile, dar si insolubile. Slabesti mai usor cu acest tip de faina, satietatea intervine mai rapid, nu mai esti tentat sa mananci atat de des, ai energie mai multa, scade pofta de mancare.
Potasiul si fibrele te vor feri cu siguranta de bolile cardiovasculare, vasele de sange vor functiona corect si sangele va circula fara probleme prin corp. Consumul de faina de cocos previne dereglarile hormonale, inflamatia, luarea in greutate peste limita normala, alergiile care ne pot da peste cap functionarea normala a organismului. Acestea ar fi, pe scurt, cele mai importante beneficii ale consumului regulat de faina de cocos. Folosirea fainii de cocos in alimentatie este foarte simpla. Se adauga la pregatirea unor produse de patiseire, o putem pune in cereale si in smoothie, se poate pune peste orice fel de mancare care ar avea nevoie de o aroma fina precum cea de cocos.
Painea cu faina de cocos este delicioasa si sanatoasa, este foarte cautata, usor de digerat si are un gust exceptional. Nu ezita sa folosesti faina de cocos in prajituri, orice alte preparate gatite la cuptor, dar si in clatite. Atentie la cat lichid adaugi la compozitii pentru ca faina de cocos absoarbe destul de multa apa. La fiecare ceasca de faina normala adaugi ¼ ceasca faina cocos.
Densitatea fainii de cocos este mai mare, deci va fi mai greu de facut un aluat de calitate daca nu ai si faina buna mai multa adaugata. Bucatarii adauga un ou la fiecare 28 g faina de cocos pentru o textura mai moale si pufoasa in cazul produselor coapte. De asemenea, faina de cocos va ingrosa supele si tocanitele, merge folosita si in burgeri si in retete vegane, in pizza sanatoasa, cruste.
Orice fel de retete vei face cu ajutorul fainii de cocos trebuie sa retii un lucru important: nu te teme sa gasesti combinatii inedite, gusta tot ce faci ca sa nu strici mancarea sau produsele de patiserie, nu adauga foarte multa faina si cauta sa cumperi doar faina de cocos de calitate. Alege cu atentie brandul si vezi de unde provine cocosul, vezi sa fie intr-adevar faina de cocos si nu alt inlocuitor.
Faina de cocos ramane o alternativa foarte buna la alte tipuri de faina din comert, merge folosita doar in combinatie cu alta faina, se va pastra bine daca este tinuta departe de umezeala excesiva, caldura, de razele soarelui, in locuri curate si foarte bine aerisite. Spor la gatit cu faina de cocos si la descoperit toate beneficiile sale. Cu cat gatesti mai mult cu faina de cocos, cu atat te vei „indragosti” de gustul sau si de textura sa, de calitatile sale exceptionale.
Ce este boala celiaca si legatura dintre intoleranta la gluten si aceasta boala
Boala celiaca este o boala autoimuna in care alimentele care contin glutenul proteic, care se gaseste in grau, orz, secara si alte cereale, declanseaza celulele albe din sange sa atace mucoasa intestinului subtire, erodandu-l in cele din urma pana cand este uzat. Boala celiaca are o gama larga de simptome potentiale, de la dureri abdominale la dureri de cap, iar simptomele incipiente sunt confundate usor cu alte boli precum enterocolita acuta, ulcer gastric, ulcer duodenal, indigestie, ampendicita sau alte boli sistemice ale sistemului digestiv.
Aceste simptome si daune intestinale pot fi in mare masura inversate odata ce sunteti diagnosticat si urmati o dieta fara gluten - singurul tratament actual pentru aceasta afectiune. Persoanele cu boala celiaca netratata adesea nu pot absorbi nutrientii din alimente, iar acest lucru poate duce la complicatii grave de sanatate, cum ar fi malnutritia, osteoporoza, infertilitatea si chiar cancerul. In plus, daca persoanele care sufera de boala celiaca consuma alimente care nu contin gluten sa zicem fructe, legume in amestec cu preparate cu gluten, sa spunem pizza cu legume pot declansa blocaje acute in intestin pentru ca bolul alimentar nu este procesat adecvat.
Bibliografie:
Green PHR. The Role of Endoscopy in the Diagnosis of Celiac Disease. Gastroenterol Hepatol (N Y). 2014;
Rashid M, Butzner JD, Warren R, et al. Home blood testing for celiac disease: recommendations for management. Physician. 2009;
Kalf RR, Mihaescu R, Kundu S, De knijff P, Green RC, Janssens AC. Variations in predicted risks in personal genome testing for common complex diseases. Genet Med. 2014;
Antiga E, Caproni M. The diagnosis and treatment of dermatitis herpetiformis. Clin Cosmet Investig Dermatol. 2015;
Zhu J, Mulder CJ, Dieleman LA. Celiac Disease: Against the Grain in Gastroenterology. Journal of the Canadian Association of Gastroenterology. 2018.
Roy A, Pallai M, Lebwohl B, Taylor AK, Green PH. Attitudes Toward Genetic Testing for Celiac Disease. J Genet Couns. 2016;
Luján-sanchis M, Pérez-cuadrado-robles E, García-lledó J, et al. Role of capsule endoscopy in suspected celiac disease: A European multi-centre study. World J Gastroenterol. 2017;
Rubio-tapia A, Barton SH, Murray JA. Celiac disease and persistent symptoms. Clin Gastroenterol Hepatol. 2011;
