De ce apare cancerul de prostata, grupele de risc si cum se poate preveni
Cancerul de prostata este o afectiune in care celulele maligne se formeaza in tesutul prostatei. Aceasta este o glanda mica aflata la baza vezicii urinare si care produce lichidul seminal. Depistarea precoce a cancerului de prostata se poate face prin teste de screening, cum ar fi testul PSA (antigenul specific prostatic). Acest test masoara nivelul PSA din sange si poate indica prezenta cancerului de prostata. Daca nivelul de PSA este crescut, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi biopsia prostatei, pentru a confirma diagnosticul.
Cancerul de prostata de multe ori nu are simptome pana cand boala este avansata, iar screeningul poate ajuta la detectarea timpurie a cancerului, atunci cand sansele de succes ale tratamentului sunt mari. Dar nu exista o abordare unica pentru screeningul cancerului de prostata.
Cand ar trebui sa incepeti screening-ul?
In primul rand, discutati cu medicul dumneavoastra la urmatorul control pentru a trece peste factorii de risc specifici. Este posibil sa aveti mai mult de un factor de risc in joc si, prin urmare, sa aveti o sansa mai mare de a dezvolta cancer de prostata decat alti barbati. In general, discutiile cu medicul despre screening-ul pentru cancerul de prostata ar trebui sa inceapa la 40 de ani. Testul "standard de aur" pentru screening-ul cancerului de prostata este testul PSA (antigen specific prostatei). Testul PSA masoara nivelurile antigenului specific prostatic din sange. PSA este o proteina produsa de celulele prostatei.
Deoarece celulele canceroase tind sa produca mai mult PSA, o crestere a nivelului PSA poate insemna o problema, cu toate acestea, exista si alte afectiuni benigne care pot provoca o crestere a PSA. Daca aveti un test PSA, acesta poate fi adesea adaugat la alte teste de sange pe care le puteti face. Dupa screening-ul PSA, in functie de rezultatele analizelor, medicul va poate recomanda teste de urmarire si / sau o biopsie. Unele teste includꓽ
Examen rectal
Testul PSA liber (mai putin de 10% PSA liber indica un risc mai mare de a avea cancer)
Viteza PSA sau rata de crestere in timp (cresterea mai rapida inseamna mai mult risc)
Densitatea PSA = PSA pe volum de prostata (densitatea mai mare inseamna un risc mai mare)
Markeri de sange pe baza de PSA
Markeri urinari
RMN-ul prostatei
Deoarece sunt disponibile teste de sange si urina care pot conduce la diagnosticul de cancer, cu toate acestea, in acest moment, ele nu inlocuiesc PSA pentru screening si detectare timpurie. PSA este instrumentul principal pentru screening - adica testarea barbatilor sanatosi fara simptome. Odata ce diagnosticul de cancer de prostata este confirmat prin biopsie, PSA este, de asemenea, utilizat in mod obisnuit pentru evaluarea riscurilor, supravegherea activa la barbatii cu cancer cu risc scazut care aleg aceasta abordare si monitorizarea post-tratament.
Tratament si monitorizare
Tratamentul pentru cancerul de prostata depinde de stadiul bolii si poate include urmatoarele optiuni:
Monitorizare activa (urmarirea stadiului cancerului prin teste si examinari regulate, fara a interveni chirurgical)
Chirurgie pentru indepartarea prostatei (prostatectomie radicala)
Radioterapie (tratament cu radiatii pentru a distruge celulele canceroase)
Terapie hormonala (medicamente care reduc nivelul de testosteron, hormonul care stimuleaza cresterea celulelor canceroase)
Chimioterapie (medicamente care distrug celulele canceroase)
Dupa tratament, monitorizarea regulata este importanta pentru a detecta orice recidiva a cancerului. Acest lucru poate include teste de sange, examinari fizice si scanari imagistice periodice. Exista 2 modalitati de monitorizare a cancerului de prostata:
Supraveghere activa
Asteptare vigilenta
Supraveghere activa
Unele tipuri de cancer de prostata sunt in crestere lenta si s-ar putea sa nu va provoace niciodata probleme. Medicul dumneavoastra va poate sugera sa asteptati si sa vedeti daca se dezvolta cancerul, mai degraba decat sa va ofere un tratament imediat. Toate tratamentele pentru cancer au efecte secundare. Deci supravegherea activa va poate ajuta sa va asigurati ca nu aveti tratament de care nu aveti nevoie. De asemenea, veti face teste regulate pentru a verifica daca cancerul de prostata ramane la aceeasi dimensiune sau incepe sa creasca. Puteti incepe tratamentul daca exista vreun semn ca cancerul incepe sa se schimbe sau sa creasca. La fiecare intalnire, medicul dumneavoastra va intreaba daca ati dezvoltat simptome noi.
Test de sange pentru a monitoriza nivelul PSA la fiecare 3 pana la 4 luni
Examinarea prostatei la 12 luni. Este posibil sa nu aveti nevoie de acest lucru daca aveti o scanare RMN
Asteptare vigilenta
Unele tipuri de cancer de prostata cresc foarte incet, astfel incat este posibil sa nu aveti nevoie niciodata de tratament. Cu o asteptare vigilenta, veti avea nevoie si de cateva teste. Acest lucru va ajuta medicul sa decida daca aveti nevoie de tratament. In aceasta metode de asteptare, veti face teste de sange pentru a masura nivelul PSA. De obicei, veti face acest lucru cel putin o data pe an. Medicul specialist in cancerul de prostata poate recomanda tratamentul hormonal. Tratamentul are ca scop reducerea si controlul cancerului, mai degraba decat vindecarea acestuia.
Monitorizarea cancerului de prostata poate fi realizata prin mai multe metode, in functie de stadiul cancerului si de planul de tratament. In general, dupa ce diagnosticul de cancer de prostata a fost confirmat prin biopsie, medicul dumneavoastra va recomanda o serie de teste si examinari periodice pentru a monitoriza evolutia bolii si a determina daca tratamentul este necesar. Iata cateva metode comune de monitorizare a cancerului de prostata:
Antigenul specific prostatic (PSA) - acesta este un test de sange care masoara nivelul PSA din sange. Un nivel crescut de PSA poate indica faptul ca cancerul de prostata s-a extins sau a recidivat;
Examenul digital rectal (DRE) - acesta este un examen fizic in care medicul examineaza manual prostata prin intermediul rectului, pentru a detecta orice nodul sau umflatura care poate indica cancerul
Imagistica medicala - cum ar fi radiografia, tomografia computerizata (CT), rezonanta magnetica sau scintigrafia osoasa, pentru a evalua extinderea cancerului si posibilitatea metastazelor in alte organe;
Biopsia repetata - daca nivelul PSA este ridicat sau daca medicul suspecteaza ca cancerul s-a extins, poate recomanda o biopsie repetata pentru a evalua starea actuala a cancerului;
Impreuna cu pacientul, medicul va intocmi cel mai eficient plan de tratament si de monitorizare pentru cancerul de prostata, iar aceste aspecte vor varia in functie de stadiul cancerului, istoricul medical, precum si de alti factori individuali.
Ce este adenomul de prostata si cum il putem evita
Asa cum am spus de la inceput, cand vorbim de barbati de peste 50 de ani, riscul sa aiba probleme cu prostata creste exponential. De la hiperplazia benigna la diferite afectiuni care implica vezica urinara, s-a depistat ca a fost o legatura directa intre anumite simptome si tratamente si barbatii in varsta. Cu timpul, actul de a urina la barbatii trecuti de 50 de ani poate deveni o rutina dureroasa.
Adenomul este o afectiune caracterizata prin aparitia unei tumori de natura benigna la nivelul prostatei si care afecteaza reversibil calitatea vietii bolnavului. Mai grav este atunci cand inflamatiile prostatei sunt de natura maligna si cand se vorbeste deja despre cancer de prostata, o boala care face tot mai multe victime in randul barbatilor. Specialistii spun insa ca acest lucru nu s-ar intampla atat de frecvent daca afectiunea ar fi depistata si tratata la timp.
Iar acest lucru presupune ca fiecare barbat trecut de 40 de ani sa faca anual un consult urologic, cu atat mai mult in cazul unor antecedente familiale sau in cazul expunerii la factori de risc. Totodata, carenta de zinc si abuzul de grasimi, cat si obiceiul de a manca alimente bogate in carbohidrati si sarace in vitaminele A, C, si seleniu, crescul riscul aparitiei Adenomului de prostata cu 80%.
Cand vorbim de afectiuni ale prostatei, primele semne au legatura cu obiceiurile de mictionare si cu senzatie de durere sau mancarime in zona pelvisului. Altfel spus, daca un barbat incepe sa urineze de doua ori pe noapte sau mai des, sau se trezeste cu noaptea in cap pentru a urina, e clar un semn de inceput de adenom de prostata. Totodata, daca un barbat simte senzatie de a mictiona dar urineaza greu si trec minute bune pana poate efectiv sa urineze, inseamna ca muschii glandei prostatei nu mai au putere sa impinga lichidul afara si apar probleme.
La fel, daca urina curge incet si cu jet intrerupt, are o tenta rosiatica sau ai senzatia ca inca nu ai terminat procesul de mictiune, sau iti vine brusc senzatia de a urina in locuri publice sau in situatii in care nu te poti abtine, e semn ca incepi sa ai probleme cu prostata.
Bibliografie:
"Salicylic acid". Archived from the original on 2017-02-15. Retrieved 2014-08-17;
Boullard, Olivier; Leblanc, Henri; Besson, Bernard (2000). "Salicylic Acid". Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry;
Lewis, Richard J. Sr. (2008). Hazardous Chemicals Desk Reference. John Wiley & Sons. p. 1217;
"Salicylic acid". Drugs.com. Archived from the original on 18 January 2017. Retrieved 15 January 2017;
World Health Organization (2009). Stuart MC, Kouimtzi M, Hill SR (eds.). WHO Model Formulary 2008. World Health Organization;
"SALICYLIC ACID - National Library of Medicine HSDB Database". toxnet.nlm.nih.gov. Archived from the original on 2018-08-21.
![[SPRING] [TG] Transport Gratuit [SWP] [60LEI]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_2.png)
