Galactoreea: De ce apare, cum recunosti simptomele, tipuri de tratament
Galactoreea in sine nu este considerata o boala, ci mai degraba un posibil semn al unei probleme nedescoperite. De obicei, se intalneste la femei, inclusiv la cele care nu au avut copii sau care sunt in perioada de menopauza. Cu toate acestea, galactoreea poate sa apara si la barbati si chiar la bebelusi. Dupa 6 luni de la nastere sau dupa renuntarea la alaptare, productia de lapte este considerata anormala. Galactoreea, care este declansata in principal de hiperprolactinemie (exces de prolactina), este rezultatul activitatii glandei hipofizare, responsabila de controlul productiei de lapte. Galactoreea se poate manifesta spontan sau poate fi observata doar prin apasarea sfarcului. Poate afecta un singur san sau pe ambii. Aspectul fluidului eliberat prin sfarc poate varia considerabil, de la laptele alb pana la un lichid mai transparent. Daca descarcarea este sangeroasa, mai ales cand afecteaza doar un singur san, se recomanda efectuarea unei mamografii sau a unei ecografii pentru a exclude posibilitatea cancerului de san. Stimularea excesiva a sanilor, efectele secundare ale medicamentelor sau tulburarile hipofizare pot contribui la dezvoltarea galactororeei. Uneori, cauza galactororeei nu poate fi identificata clar, iar tulburarea poate sa se rezolve de la sine.
Cauze pentru galactoree
Galactoreea este, in mod obisnuit, rezultatul prezentei excesive de prolactina, hormonul responsabil de productia de lapte in timpul alaptarii. Aceasta prolactina este produsa de glanda hipofizara, o glanda de forma ovala situata in baza creierului, care regleaza secretia si functionarea diferitelor hormoni.Cauzele galactorreei se impart in trei categorii principale: probleme endocrine, efectele secundare ale anumitor substante chimice si stimularea mecanica. In cazul problemelor endocrine, disfunctiile glandelor care secreta exces de hormoni pot duce la secretia de prolactina, cum este cazul prolactinoamelor. Anumite medicamente si substante chimice pot creste nivelurile de prolactina, inclusiv antidepresivele, anxioliticele, antipsihoticele si diverse suplimente pe baza de plante. De asemenea, stimularea mecanica si repetata a sfarcului poate contribui la galactorree. Uneori, cauza ramane necunoscuta, iar unele cazuri pot fi asociate cu boli sistemice sau infectii, probleme renale sau hepatice.
Cauzele posibile ale galactororeei includ:
- Administrarea de contraceptive orale
- Afectiuni renale cronice
- Chirurgie, leziuni sau tumori ale maduvei spinarii
- Functionarea scazuta a glandei tiroide (hipotiroidism)
- Leziuni nervoase in peretele toracic in urma interventiilor chirurgicale, arsurilor sau a altor leziuni la nivelul pieptului
- Prezenta unei tumori hipofizare noncanceroase sau alte tulburari hipofizare
- Stimularea excesiva a sanilor, care poate fi legata de activitatea sexuala, autoexaminarea frecventa a sanilor, inclusiv manipularea sfarcurilor sau frecarea prelungita cu haine
- Utilizarea anumitor medicamente
- Utilizarea suplimentelor din plante precum semintele de fenicul, anason
Afectiuni la nivelul hipotalamusului sau glandei hipofizare, cum ar fi prolactinoamele (tumori producatoare de prolactina), alte tumori cerebrale (meningiom, craniofaringiom, tumori cu celule germinale sau metastaze), radioterapie cerebrala, traume sau interventii chirurgicale in acea zona, sau alte boli rare pot cauza galactoree. De asemenea, afectiuni generale, cum ar fi insuficienta renala cronica, hipotiroidism, ciroza sau epilepsia pot conduce la galactoree. Medicamente care pot creste nivelul de prolactina, precum antipsihoticele (utilizate in tratarea bolilor mentale), metoclopramida, medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale (alfa-metildopa si calcioantagonisti), opioidele si antidepresivele (amitriptilina si fluoxetina) sunt categorii care pot genera galactoree. Este important sa se identifice si sa trateze cauza subiacenta a galactororeei pentru a putea oferi un tratament adecvat si pentru a preveni eventualele complicatii.
Galactoreea idiopatica este o situatie in care medicii nu pot identifica o cauza specifica pentru aparitia galactorreei. Aceasta se datoreaza adesea sensibilitatii crescute a tesutului mamar la prolactina, hormonul responsabil de productia de lapte. In cazul sensibilitatii crescuta la prolactina, chiar si nivelurile normale de prolactina pot declansa galactorree. La barbati, galactoreea poate fi asociata cu hipogonadismul masculin (lipsa testosteronului), fiind adesea insotita de ginecomastie (marirea sau sensibilitatea sanilor). Problemele erectile si lipsa dorintei sexuale sunt, de asemenea, legate de deficienta de testosteron. La nou-nascuti, galactoreea poate aparea din cauza nivelurilor ridicate de estrogen din sangele matern care trec prin placenta la copil. Acest fenomen poate duce la marirea tesutului mamar la bebelus, uneori insotita de descarcare de lapte la nivelul sfarcurilor. Aceasta descarcare laptoasa este temporara si se rezolva in mod natural. Daca persista, este recomandata evaluarea medicala a nou-nascutului.
Simptome pentru galactoree
Manifestarile generale asociate cu galactoreea includ:
- Descarcarea persistenta sau intermitenta de lapte din sfarc
- Descarcarea de la sfarc provocata manual sau scurgere spontana
- Afectarea unuia sau ambilor sani
- Perioade menstruale neregulate sau absenta menstruatiei
- Dureri de cap sau probleme de vedere
Simptomele la femei includ producerea neasteptata de lapte, absenta sau diminuarea perioadelor menstruale, uscaciune vaginala din cauza nivelului scazut de estrogen si, uneori, hirsutism (exces de par corporal). La barbati, simptomele includ producerea de lapte matern, libidou redus si disfunctie erectila. Daca experimentati o descarcare persistenta si spontana de la unul sau ambii sani, in afara perioadei de sarcina sau alaptare, este important sa consultati un medic. O descarcare persistenta care nu se rezolva trebuie sa fie evaluata de catre un medic. Daca observati o descarcare de la sfarcuri, mai ales una cu sange, culoare galbena sau limpede, in special daca este asociata cu un nodul pe care il puteti simti, este esential sa cautati asistenta medicala imediata, deoarece acest lucru poate fi un semn al cancerului de san nedetectat.
Diagnostic
Diagnosticul galactorreei presupune diferentierea acesteia de alte conditii care pot provoca descarcari de lichid prin sfarc. Aceste conditii includ papilome intraductale, ectazie ductala mamara, cancer de san si infectii mamare. Pentru a stabili diagnosticul corect al galactorreei, se efectueaza, in general, determinarea nivelului de prolactina in sange. De asemenea, se va face si investigarea prezentei bolilor cronice si a medicamentelor care pot influenta nivelurile de prolactina. In unele cazuri, realizarea unui RMN cerebral pentru a exclude prezenta unei tumori hipofizare sau alte modificari la acest nivel poate fi o masura utila.
Tratament pentru galactoree
Tratamentul pentru galactorree se concentreaza pe rezolvarea cauzei subiacente. Uneori, cauza nu poate fi identificata, dar medicul poate recomanda tratament pentru a atenua disconfortul sau pentru descarcarea persistenta a sfarcului. Un medicament care blocheaza efectele prolactinei sau reduce nivelul de prolactina in organism poate fi utilizat pentru a trata galactorreea. In general, galactorrea este tratata cu medicamente pentru a inhiba productia de prolactina din glanda hipofizara, si, in cazul unei tumori, tratamentul poate include interventia chirurgicala sau radioterapie. Daca simptomele sunt usoare si nu sunt deranjante, tratamentul poate fi optional, insa, in cazul unor deficiente hormonale, medicul poate prescrie estrogen. In cazurile cu tumori, se efectueaza tomografii sau RMN-uri periodice pentru monitorizarea cresterii tumorii hipofizare.
Ce este mastita si cum poate fi influentata de galactoree
Mastita este o inflamatie a sanului si este de obicei este cauzata de o infectie. Se intampla adesea in timp ce o femeie alapteaza, in special in primele 6-12 saptamani. Mastita este o afectiune care afecteaza in primul rand femeile care alapteaza, desi poate aparea si la persoanele de sex masculin. Patologia se refera la inflamatia tesutului mamar, cauzata de obicei de o infectie bacteriana. Aceasta afectiune apare de obicei atunci cand bacteriile din gura bebelusului sau de pe pielea mamei patrund in conductele lactifere prin sfarcul fisurat sau iritat. Bacteriile se inmultesc in tesutul mamar, determinand o reactie inflamatorie. Mastita poate aparea si ca rezultat al blocarii canalelor de lapte, ceea ce poate duce la stagnarea laptelui si cresterea riscului de infectie.
- Asigurati-va ca bebelusul se ataseaza corect la san: O atasare corecta este esentiala pentru a evita leziunile si fisurile la nivelul sanului. Invatati tehnici de atasare corecta si solicitati ajutor daca este necesar.
- Mentineti igiena sanilor: Spalati-va sanii cu apa calda si sapun delicat inainte de alaptare. Evitati utilizarea sapunurilor agresive sau a lotiunilor cu parfum. Igiena adecvata a sanilor poate ajuta la prevenirea infectiilor bacteriene.
- Evitati stagnarea laptelui: Asigurati-va ca sanii sunt goliti complet la fiecare alaptare. Daca observati o acumulare de lapte sau o blocare a canalului de lapte, incercati sa eliminati laptele manual sau cu ajutorul unei pompe de san.
- Evitati presiunea excesiva asupra sanilor: Evitati purtarea de haine stranse sau a sutienelor care exercita presiune asupra sanilor. De asemenea, evitati presiunea excesiva asupra sanilor in timpul somnului sau in timpul activitatilor fizice intense.
- Mentineti o alimentatie si un stil de viata sanatoase: Asigurati-va ca va hraniti corespunzator, consumati suficiente lichide si mentineti un stil de viata activ. O alimentatie sanatoasa si un sistem imunitar puternic pot ajuta la prevenirea infectiilor.
- Evitati stressul excesiv: Stressul poate afecta sistemul imunitar si poate creste susceptibilitatea la infectii. Incercati sa va mentineti nivelul de stres sub control si sa gasiti metode eficiente de gestionare a stresului.
- Obtineti suport si informatii despre alaptare: Consultati un consultant in alaptare sau un specialist in lactatie pentru a obtine suport si informatii despre tehnicile de alaptare corecte. Acestia va pot ajuta sa evitati problemele comune legate de alaptare, inclusiv mastita. Mastita poate fi tratata de catre mai multi specialisti medicali, in functie de circumstante si de gravitatea afectiunii:
- Medicul ginecolog: Ginecologul este un specialist in sanatatea femeii si poate trata mastita la femeile care alapteaza sau care nu alapteaza. Ginecologul poate evalua simptomele, poate prescrie antibiotice sau alte medicamente necesare si poate oferi indrumari pentru a gestiona si preveni recurenta mastitei.
- Medicul de medicina de familie: Daca aveti simptome de mastita, puteti consulta medicul de familie. Acestea va poate ajuta sa gestionati mastita sau va pot indruma spre un medic ginecolog.
- Consultant in alaptare: Daca sunteti o mama care alapteaza si dezvoltati mastita, puteti consulta un consultant in alaptare. Acesti specialisti sunt instruiti sa ofere sfaturi si asistenta in rezolvarea problemelor legate de alaptare si pot oferi indrumari specifice pentru gestionarea mastitei in contextul alaptarii.
- Infectionist: In cazurile mai severe de mastita sau in situatiile in care exista rezistenta la tratament, un infectionist poate fi consultat pentru evaluare si management suplimentar al infectiei.
Daca banuiti ca aveti mastita, este important sa solicitati asistenta medicala. Medicul va va evalua simptomele si va poate recomanda un curs de antibiotice pentru a trata infectia. De asemenea, specialistii va pot oferi sugestii pentru ameliorarea disconfortului. Pe langa tratamentul medical, este esential sa continuati alaptarea sau golirea frecventa a laptelui pentru a asigura fluxul de lapte si pentru a preveni blocarea ulterioara. Golirea sanului ajuta la curatarea infectiei si ameliorarea simptomelor. Mentinerea unei igiene bune a alaptarii, pozitionarea corespunzatoare sunt doua metode prin care puteti preveni aparitia mastitei, desi aceasta poate aparea si daca se respecta aceste practici. Consultati medicul pentru un tratament personalizat.
Bibliografie:
1. Broccoli and cruciferous vegetables: Reduce overall cancer risk. (2019);
2. Chambial S, et al. (2013). Vitamin C in disease prevention and cure: An overview. Choking prevention. (2019);
3. Green peas. (2020). Greer FR, et al. (2005). Infant methemoglobinemia: The role of dietary nitrate in food and water;
4. Spill MK, et al. (2019). Repeated exposure to food and food acceptability in infants and toddlers: A systematic review;
![[2025] [IAN] [SPRING][TG] Transport Gratuit Avent](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
