Ibuprofen: cum functioneaza si cand ar trebui sa-l folosesti?

Ibuprofenul este un tip de medicament antiinflamator nesteroidian (AINS). Acesta functioneaza prin reducerea hormonilor care provoaca durere si inflamatie in organism. Cele mai cunoscute forme ale ibuprofenului sunt comprimatele orale (cele care se administreaza cu o cantitate suficienta de lichide) si tipurile topice (sub forma de gel/crema etc.)

Cand aplicati ibuprofen sub forma topica (pe piele), functioneaza in acelasi mod ca atunci cand il luati sub forma de capsule, dar produsul actioneaza numai in zona in care l-ati aplicat. Ar trebui sa incepeti sa va simtiti mai bine dupa 20 pana la 30 de minute dupa administrarea ibuprofenului.  Pentru unele tipuri de dureri pe termen lung, va trebui sa luati ibuprofen in mod regulat timp de pana la 3 saptamani pentru ca acesta sa functioneze corect.

Ibuprofenul poate provoca ulcere in stomac sau intestin, mai ales daca il luati sub forma de capsule, pentru o lunga perioada de timp sau in doze mari. Daca aveti nevoie sa luati ibuprofen si sunteti in pericol de a obtine un ulcer gastric, medicul va poate prescrie un medicament pentru a va proteja stomacul.

Pentru ce se utilizeaza ibuprofenul?

Ibuprofenul poate fi utilizat pentru ameliorarea pe termen scurt a febrei, a durerii usoare pana la moderate si a inflamatiei (roseata, umflare si durere). Ibuprofenul ar putea, de asemenea, sa usureze unele dintre simptomele:

Dureri de cap, de exemplu migrene sau dureri de cap cauzate de hipertensiune
Durere sinusala
Dureri de dinti si durere dupa procedurile dentare
Dureri de spate
Dureri musculare
Dureri menstruale
Entorse articulare
Dureri cauzate de artrita
Ibuprofenul ofera doar o usurare temporara - nu va va vindeca starea.

Cum functioneaza ibuprofenul?

Ibuprofenul functioneaza pe una dintre caile chimice pentru durere. Reduce capacitatea corpului de a produce prostaglandine – substante chimice care promoveaza durerea, inflamatia si febra. Cu mai putine prostaglandine in organism, febra se amelioreaza, iar durerea si inflamatia sunt reduse. Actioneaza prin blocarea unei enzime care este implicata in producerea de prostaglandine. Prin blocarea acelor enzime, ibuprofenul reduce productia de prostaglandine si, prin urmare, contribuie la reducerea durerii si inflamatiei.

Este important sa urmati intotdeauna instructiunile medicului sau indicatiile de pe eticheta medicamentului atunci cand utilizati ibuprofenul. Adultii pot lua, de obicei, intre 200 si 800 mg de ibuprofen la fiecare 6-8 ore, in functie de severitatea durerii sau inflamatiei. Nu ar trebui sa luati mai mult decat doza recomandata si nu ar trebui sa luati ibuprofen timp de mai mult de 10 zile fara a consulta medicul.

In plus, ibuprofenul poate avea efecte secundare, cum ar fi iritarea stomacului si ulcerul, astfel incat persoanele cu istoric de probleme gastro-intestinale ar trebui sa consulte medicul inainte de a lua ibuprofen sau orice alt medicament AINS. De asemenea, ibuprofenul poate afecta functia renala si poate creste riscul de boli cardiovasculare, deci este important sa aveti grija sa nu luati mai mult decat doza recomandata si sa nu luati ibuprofen pentru perioade lungi de timp fara a consulta medicul.

Care sunt posibilele efecte secundare ale ibuprofenului?
Efectele secundare comune ale ibuprofenului includ:

Stomac deranjat, de exemplu greata, diaree si indigestie
Durere de cap
Ameteli
Tensiune arteriala ridicata
Retentie de lichide

Pot exista riscuri suplimentare daca luati ibuprofen atunci cand aveti peste 65 de ani - sau aveti o boala de reflux gastro-esofagian sau un ulcer, asa ca discutati acest lucru cu medicul dumneavoastra. Ibuprofenul, la fel ca toate AINS, poate agrava, de asemenea, bolile de inima, ficat sau rinichi. Discutati cu medicul inainte de a lua ibuprofen daca aveti astm, luati deja doze mici de aspirina pentru a preveni bolile de inima, daca sunteti gravida sau alaptati.

Efectele secundare grave ale ibuprofenului care necesita asistenta medicala imediata includ:

Astm, respiratie suieratoare si dificultati de respiratie
Umflarea fetei, a buzelor sau a limbii, care poate provoca dificultati de respiratie sau inghitire
Voma inchisa la culoare, care arata ca zatul de cafea
Scaune negre care pot indica sangerare

Aceasta nu este o lista completa de efecte secundare. Pentru mai multe informatii, adresati-va medicului sau farmacistului. Sau, daca va confruntati cu un efect secundar grav sau care pune viata in pericol, apelati imediat 112.

De asemenea, discutati cu medicul dumneavoastra daca:

Experimentati efecte secundare care va ingrijoreaza
Manifestati semne ale unei reactii alergice
Aveti o stare de sanatate sau luati medicamente care pot afecta modul in care corpul dumneavoastra reactioneaza la ibuprofen.
Ibuprofenul nu amelioreaza durerea sau febra
Ati ramas insarcinata sau incepeti sa alaptati

Unii oameni ar trebui sa evite utilizarea ibuprofenului, iar altii ar trebui sa-l foloseasca cu prudenta. Nu trebuie sa luati ibuprofen daca:

Aveti un istoric de reactie puternica, neplacuta (hipersensibilitate) la aspirina sau alte AINS
Aveti un ulcer stomacal actual sau recent sau ati avut unul in trecut
Aveti insuficienta cardiaca severa
Aveti o boala hepatica severa
Luati aspirina in doze mici pentru prevenirea bolilor cardiovasculare

Trebuie sa utilizati ibuprofen cu prudenta daca aveti varsta de 65 de ani sau peste, alaptati sau aveti:

Probleme renale sau hepatice
Lupus
Boala Crohn sau colita ulcerativa
Anterior, ati avut orice sangerare in stomac
Hipertensiune arteriala
Ingustarea arterelor (boala arteriala periferica)
Orice probleme cu inima, cum ar fi angina pectorala, atacuri de cord sau insuficienta cardiaca usoara sau moderata
Ati avut un accident vascular cerebral

Ibuprofen si sarcina
In mod ideal, femeile gravide nu ar trebui sa ia ibuprofen decat daca un medic recomanda acest lucru. Dar ibuprofenul apare in laptele matern in cantitati mici, deci este putin probabil sa provoace vreun rau copilului in timp ce alaptati. In orice caz, femeile gravide trebuie sa se consulte cu medicul ginecolog.

In concluzie, ibuprofenul este utilizat in mod obisnuit pentru a trata afectiuni cum ar fi cefaleea, durerea de dinti, crampele menstruale, durerile musculare, artrita, si febra. In general, este considerat sigur atunci cand este utilizat conform instructiunilor, dar, la fel ca toate medicamentele, poate provoca efecte secundare. Cele mai frecvente efecte secundare ale ibuprofenului includ tulburari de stomac, greata si diaree. Utilizarea pe termen lung a ibuprofenului poate creste, de asemenea, riscul de sangerare gastrointestinala si leziuni renale.

Este important sa urmati instructiunile de dozare recomandate pe ambalaj sau conform instructiunilor unui profesionist din domeniul sanatatii si sa evitati administrarea de ibuprofen daca aveti anumite afectiuni medicale sau luati anumite medicamente. Ibuprofenul nu trateaza cauza durerii, ci doar o amelioreaza. Prin urmare, consultati medicul in vederea efectuarii unui examen medical.

Statinele: Cum ajuta aceste medicamente reglarea colesterolului

Statinele sunt un grup de medicamente care pot ajuta la scaderea nivelului colesterolului lipoproteic cu densitate scazuta (LDL) din sange. Colesterolul LDL este denumit "colesterol rau", iar statinele reduc productia acestuia in interiorul ficatului. Statinele reduc colesterolul din sange prin reducerea capacitatii ficatului de a produce colesterol. Acest lucru ii permite ficatului sa accepte mai mult colesterol din sange, ceea ce, la randul sau, duce la scaderea nivelului de colesterol. Acestea pot reduce nivelul colesterolului LDL (colesterolul „rau”) cu mai mult de 50%.

Aceste medicamente ajuta, de asemenea, la prevenirea atacurilor de cord si a accidentelor vasculare cerebrale si in plus, pot scadea trigliceridele si pot stimula colesterolul lipoproteic cu densitate mare (HDL) - cunoscut sub numele de colesterol "bun". Statinele functioneaza cel mai bine atunci cand sunt combinate cu un plan de alimentatie sanatoasa pentru inima, exercitii fizice regulate si alte obiceiuri sanatoase.

Tu ce stii despre statine?

Bibliografie:

Hoehn K, Marieb EN (2010). Human Anatomy & Physiology. San Francisco: Benjamin Cummings. ISBN 978-0-321-60261-9.
Chyun YS, Kream BE, Raisz LG (February 1984). "Cortisol decreases bone formation by inhibiting periosteal cell proliferation". Endocrinology;
Laycock JF (2013). Integrated endocrinology. Meeran, Karim. Chichester, West Sussex, UK: Wiley-Blackwell. ISBN 978-1-118-45064-2. OCLC 794973804;