Pulsul cardiac: Factori care influenteaza valorile acestuia
Atunci cand vorbim despre puls (frecventa cardiaca) este numarul de batai ale inimii timp de un minut. in mod normal, frecventa cardiaca trebuie sa fie de maxim 100 batai pe minut. Cand faceti exercitii fizice, inima bate mai repede si ritmul cardiac se accelereaza pentru a obtine mai mult oxigen pentru muschi. Semnalele de la sistemul nervos al organismului si hormonii din sistemul endocrin controleaza viteza si puterea cu care bate inima. Aceste semnale, impreuna cu hormonii va permit sa va adaptati la schimbarile cantitatii de oxigen si la nutrienti de care are nevoie organismul.
Inima este un organ muscular situat in centrul pieptului. Cand bate, pompeaza sange care contine oxigen si nutrienti in organism si returneaza produse reziduale. O inima sanatoasa furnizeaza organismului cantitatea potrivita de sange, la viteza potrivita, pentru a aborda orice actiune pe care organismul o intreprinde in acel moment. De exemplu, a fi speriat sau surprins elibereaza automat adrenalina, un hormon, pentru a accelera ritmul cardiac. Acest lucru pregateste organismul sa utilizeze mai mult oxigen si energie pentru a scapa sau pentru a face fata unui pericol potential.
-
Omega 3 forte 1000mg, 30 capsule, NaturalisPret 26,80 Lei Pret vechi 33,50 Lei
Variatii ale pulsului
Este normal ca ritmul cardiac sa se schimbe pe parcursul zilei ca raspuns la exercitii fizice, anxietate, emotie si frica. Persoanele care au peste 18 ani trebuie sa aiba un puls ce masoara intre 60 si 100 batai pe minut. Copiii, in schimb, pot avea un puls de pana la 160 btm (intre 1 si 11 luni), iar cei ce au intre 6 si 15 ani, trebuie sa aiba un puls cu valori cuprinse intre 70 si 110 batai pe minute. Exista persoane care au un puls mai mic de 60 de batai pe minut, insa care nu au afectiuni asociate cu aceasta conditie.
- Puls marit - Atunci cand valorile pulsului sunt mai mari de 100 de batai pe minut, se considera un puls marit, iar afectiunea poarta denumirea de tahicardie;
- Puls scazut - Persoanele care au valori mai mici de 60 de batai pe minut au un puls scazut, iar afectiunea este cunoscuta drept brahicardie. In cazul unui puls scazut, apar unele simptome deoarece inima nu pompeaza indeajuns de mult sange in organismꓽ Oboseala accentuata, Ameteala, Vertij;
Daca simtiti ca inima bate in afara ritmului, prea repede sau prea lent, discutati cu un medic cardiolog despre simptomele pe care le aveti. Pulsul depinde de o multitudine de variabile:
- Variabile extrinseci ale persoanei: Temperatura, inaltimea sau calitatea aerului, ora din zi sau varsta persoanei;
- Variabilele intrinseci ale subiectului impuse de genetica, cum ar fi inaltimea, somatotipul, sexul;
- Caracterul conditionat si temporar, dar psihologic, cum ar fi frica, dragostea, stresul sau somnul.
![[2025] [MAI] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Factori care pot modifica valoarea pulsului cardiac
- Varsta - Ritmul cardiac in repaus creste de obicei odata cu varsta.
- Variatii zilnice - Ritmul cardiac se confrunta cu mici variatii in fiecare zi. Putem observa variatii in jurul a doua sau patru batai/minut atunci cand masuram ritmul cardiac in conditii controlate la o persoana, pentru zile succesive.
- Ora din zi - In legatura cu factorul de mai sus, ritmul cardiac variaza pe tot parcursul zilei, fiind mai mic dimineata si mai mare dupa-amiaza.
- Fumatul - Fumatorii prezinta un ritm cardiac de repaus mai mare si pot avea, de asemenea, aceasta crestere in timpul exercitiilor fizice
- Cafeina - Aceasta substanta poate creste ritmul cardiac in functie de consumul acesteia, deci ar trebui sa evitati sa luati cafeina inainte de a masura aceasta variabila.
- Altitudinea - Ritmul cardiac creste atunci cand se exercita activitate la inaltime.
- Digestia alimentelor - Ritmul cardiac in timpul digestiei alimentelor este crescut, deoarece alimentarea cu sange a stomacului este crescuta pentru a facilita digestia.
- Medicamente - Unele medicamente pot genera valori crescute ale pulsului.
- Stresul - Stresul mental sau fizic creste activitatea sistemului nervos autonom si afecteaza direct ritmul cardiac in repaus. Cand sunteti sub stres, sistemul nervos central comanda inima, precum si creierul si muschii mari, pentru a se pregati pentru o situatie de ”lupta”. Acest lucru conduce la o crestere a ritmului cardiac de repaus.
- Temperaturile extreme - In mediile calde ritmul cardiac de odihna si efort creste, in timp ce in mediile reci aceasta variabila nu se schimba de obicei, desi consumul de oxigen creste. Acesti factori trebuie luati in considerare pentru a nu face greseli atunci cand se controleaza intensitatea exercitiului, deoarece la temperaturi ridicate am putea supraestima intensitatea, in timp ce la temperaturi scazute am putea sa o subestimam.
Pe masura ce temperatura creste, la fel se sporeste si nevoia corpului de a se raci. La temperaturi mai ridicate, fluxul sanguin este directionat mai aproape de suprafata pielii, astfel incat sangele sa se poata raci. Inima bate mai repede pentru a accelera circulatia sangelui si pentru a regla temperatura corpului. In schimb, atunci cand va aflati intr-un mediu mai rece, circulatia sangelui in partile periferice ale corpului scade. Inima ta are mai putina munca de facut, iar ritmul cardiac in repaus va scadea.
Dehidratarea - Cresterea ritmului cardiac este legata in mod pozitiv de nivelul de deshidratare. Atunci cand o persoana este deshidratata prezinta valori mai mari ale ritmului cardiac la aceeasi intensitate, deci acest factor trebuie luat in considerare pentru a nu supraestima intensitatea exercițiilor.
Cand un organism este deshidratat, cantitatea de plasma din sange scade, iar deoarece exista mai putin sange in organism, inima trebuie sa pompeze mai repede decat in mod normal pentru a mentine temperatura adecvata a corpului si pentru a furniza suficient oxigen si nutrienti muschilor din partile periferice ale corpului. De aceea, ritmul cardiac de repaus tinde sa creasca atunci cand sunteti deshidratat.
Frecventa cardiaca este unul dintre "semnele vitale" sau indicatorii importanti ai sanatatii in corpul uman. Pulsul variaza ca urmare a activitatii fizice, a raspunsurilor emotionale, printre altele. Desi este adevarat ca un ritm cardiac normal nu garanteaza ca o persoana nu are probleme de sanatate, acesta este un punct de referinta util pentru identificarea unei varietati de boli.
Cum poti sa ai grija de pulsul inimii tale
In ultimii ani, oamenii de stiinta au descoperit numeroase asocieri intre alegerile alimentare ale pacientilor diagnosticati cu diferite tulburari de ritm cardiac si recurenta unor obiceiuri din rutina lor. Asa s-a stabilit faptul ca exista numerosi factori de risc aflati in stransa legatura cu fibrilatia atriala, precum tensiunea arteriala crescuta si bolile coronariene, sau fluctuatiile pulsului. O regula de baza in alimentatia pacientilor cu fibrilatie atriala este respectarea unei diete benefice inimii, bogata intr-o varietate de fructe, legume si cereale integrale si saraca in grasimi saturate (preluate din carnea grasa, lactatele integrale, produsele procesate si de fast food etc.). In cazul fibrilatiei atriale, riscul instalarii bolilor coronariene este foarte ridicat. Aceste afectiuni sunt cauzate de formarea unor depozite grase (numite placi) in interiorul arterelor care transporta sangele catre inima. Dieta benefica inimii este cea mai buna cale de prevenire a bolilor coronariene.
Excesul de sare conduce la cresterea periculoasa a tensiunii arteriale, un factor de risc atat pentru instalarea fibrilatiei atriale, cat si pentru agravarea simptomelor sale. Recomandarile medicale spun ca pacientii cu probleme cardiace trebuie sa isi limiteze aportul de sodiu la 2,4 grame pe zi. Grasimile nesaturate din peste reduc considerabil riscul aparitiei bolilor cardiace, prevenind bataile neregulate ale inimii. Acest aliment este considerat un adevarat adjuvant in tratamentul pentru fibrilatia atriala, dar si in prevenirea producerii unui accident vascular cerebral.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
Karnad A, Pannelay A, Boshnakova A, Lovell AD, Cook RG. Stroke prevention in Europe: how are 11 European countries progressing toward the European Society of Cardiology (ESC) recommendations? Risk Manag Healthc Policy. 2018.
