Tahicardia: ce este, cum apare și ce riscuri implica
Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac frecventa (aritmie), care presupune un ritm cardiac mai rapid decat cel normal. In conditii fiziologice obisnuite, de repaus, pulsul unui adult este cuprins intre 60 si 100 de batai pe minut. Valorile care depasesc aceasta limita fara sa existe un motiv evident (efort fizic, stres) indica o tahicardie.
Ce este tahicardia?
Care sunt cauzele?
Care sunt simptomele?
Ce tipuri de tahicardie exista?
Cum se stabileste un diagnostic?
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
Ce este tahicardia?
Inima este unul dintre organele vitale si ea este responsabila de majoritatea cauzelor de deces din toata lumea. Altfel spus, bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate la nivel mondial. Ca idee, potrivit specialistilor, in tara noastra, in jur de 60% din decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, potrivit datelor Societatii Romane de Cardiologie. Dar ce inseamna o inima sanatoasa?
O inima sanatoasa are un ritm cardiac de 60 pana la 90 de pulsatii pe minut, cu o medie generala de 70 pana la 80 de batai. Orice accelerare a frecventei batailor inimii de peste 90 de pulsatii pe minut poate fi incadrata la tahicardie. Cauzele instalarii acestei afectiuni cardiace are mai multe surse. Poate fi vorba despre o accelerare a activitatii electrice a nodului sinusal, care este stimulatorul fiziologic al inimii. Acesta poate antrena instalarea unei tahicardii sinusale. De cele mai multe ori, tahicardia poate insoti o febra, o anemie sau o boala pulmonara in faza de agravare. Dar poate fi si naturala, atunci cand ea se instaleaza in timpul unui efort fizic intens.
Care sunt cauzele?
Atunci cand vorbesc de tahicardie, medicii cardiologi au o paleta extrem de variata si complexa pentru a stabili cauzalitatea. De cele mai multe ori tahicardia este strans legata de o boala cardiaca genetica sau de o malformatie congenitala a inimii. Dar tahicardia poate fi generata si de factori extrinseci precum emotiile puternice (criza de panica, frica, etc) fumatul excesiv, hipotensiune arteriala, consumul exagerat de alcool sau de bauturi carbogazoase energizante, drogurile psihedelice si psihotrope, abuzul de medicamente antiinflamatoare si nu numai.
Care sunt simptomele?
Deseori, tahicardia nu are simptome si este descoperita intamplator, in urma unui consult medical. Alteori insa, mai ales daca boala are o forma destul de severa, apar si manifestari clare, determinat de faptul ca inima nu mai poate pompa normal sange spre alte organe. Simptomele tahicardiei includ probleme precum: ameteala, respiratie dificila si greoaie chiar si atunci cand nu se depune un efort, palpitatii (batai neregulate ale inimii si senzatia de falfait in piept), durere cronica in piept si intepaturi, lipotimie. Netratata la timp, tahicardia poate genera insuficienta cardiaca, infarct sau accident vascular cerebral.
Ce tipuri de tahicardie exista?
In functie de localizarea portiunii inimii in care tahicardia se declanseaz,a aceasta boala are trei forme:
- Tahicardie atriala. Aceasta debuteaza in atrii, care pot ajunge chiar si la 600 de pulsatii pe minut. Nodul atrioventricular preia multe dintre aceste impulsuri si nu permite transmiterea lor mai departe, catre ventricule. Acest tip de tahicardii sunt, de cele mai multe ori, benigne.
- Tahicardie jonctionala. Acest tip este cel mai adesea provocat de un scurtcircuit la nivelul nodului atrioventricular. Mai poate fi provocat de un fascicul de conductie anormal. Tahicardiile jonctionale pot provoca pana la 200 de pulsatii pe minut si pot evolua prin crize paroxistice, cunoscute si sub denumirea de boala lui Bouveret. Acestea sunt, de asemenea, de cele mai multe ori benigne.
- Tahicardie ventriculara. Acest tip este cel mai periculos dintre toate, fiind deseori greu de tolerat, din cauza ventriculului, care nu isi mai poate indeplini functiile de ejectie sanguina. Pulsatiile ventriculului pot ajunge la 300 pe minut, iar starea pacientului care sufera de aceasta afectiune se poate inrautati grav in scurt timp. Tahicardiile ventriculare pot degenera in fibrilatii, care vin insotite de stop cardiorespirator sau chiar o stare de moarte aparenta.
Cum se stabileste un diagnostic?
Pentru ca tahicardia are trei forme de afisare si o complexitate de cauze, aceasta boala poate fi diagnosticata in urma unui consult medical prin mai multe metode precum:
- Electrocardiograma (EKG) - investigatie care reda printr-un grafic impulsurile electrice generate de inima.
- Holterul EKG- cu ajutorul unui dispozitiv portabil, inima pacientului va fi monitorizata constant timp de 24 de ore. In acest fel, medicul poate observa o aritmie care nu a fost inregistrata la electrocardiograma, pentru ca afectiunea nu se manifesta permanent.
- Test EKG de stres - activitatea inimii va fi monitorizata in timp ce pacientul face un efort fizic intens (alearga pe banda).
- Ecografia cardiaca - poate ajuta la identificarea unor zone ale inimii care nu functioneaza normal, la depistarea unor malformatii sau probleme la nivelul muschiului cardiac.
- RMN sau tomografie - cu ajutorul acestor investigatii medicul poate observa in detaliu structurile inimii si circulatia sangelui.
- Coronarografie - medicul va introduce o substanta de contrast in artere, prin intermediul unui cateter, pentru a vedea eventuale blocaje sau anomalii ale vaselor de sange.
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
In functie de starea generala si de diagnosticul primit in urma unui consult de specialitate, pacientul poate primi un tratament corespunzator. Totul depinde de originea si de tipul de tulburare de care pacientul sufera, asa ca un diagnostic corect este primul pas catre vindecare. Pacientii care consuma in mod frecvent produse din tutun sau cafea vor fi indrumati sa renunte la acest obiceiuri nesanatoase, care le pot agrava starea in orice moment. Totodata, medicul va prescrie un tratament cu medicamente antiaritmice sau va recomanda utilizarea tehnicilor ablative.
Totodata la fel de important pentru tratament si preventie este necesar un program regulat de exercitii fizice si eliminarea din alimentatie a exceselor, mai ales a grasimilor. La fel de vitala este monitorizarea tensiunii si a nivelului de colesterol. In cazul in care este nevoie de interventie invaziva sau laparoscopica, medicul poate recomanda pentru tratament metode precum:
- Cardioversia - este o solutie de moment, care presupune aplicarea unui soc electric la nivelul inimii, cu un defibrilator, pentru a restabili pulsul normal.
- Ablatia - medicul introduce catetere prin artere, pentru a ajunge la zona inimii unde are loc tulburarea de ritm cardiac si foloseste energie de radiofrecventa pentru a distruge regiunea afectata. Aceasta nu va mai functiona si astfel nu va mai produce aritmie.
- Pacemaker - un mic dispozitiv este inserat sub piele, deasupra inimii si va produce mici socuri electrice atunci cand va detecta un puls anormal.
- Defibrilator implantabil - daca afectiunea pune in pericol viata pacientului, medicul va recomanda implantarea unui mic defibrilator. Acest dispozitiv va monitoriza constant activitatea inimii si va emite socuri electrice imediat ce va detecta o aritmie.
- Operatie pe cord deschis - aceasta interventie este folosita doar in cele mai grave cazuri.
Sursa foto: Shutterstock
Surse documentare:
https://www.who.int/news/item/09-12-2020-who-reveals-leading-causes-of-death-and-disability-worldwide-2000-2019
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/symptoms-causes/syc-20353118
Referinte:
Rosamond W, Flegal K, Furie K, et al. Heart disease and stroke statistics—2008 update: a report from the American Heart Association Statistics Committee and Stroke Statistics Subcommittee. Circulation. 2008;117(4):e25–146.
National Heart Lung and Blood Institute Fact Book, Fiscal Year 2006. Bethesda, Md: National Heart Lung and Blood Institute, National Institutes of Health; 2006. [12 April 2011].
Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults. Executive Summary of the Third Report of the National Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III). JAMA. 2001;285(19):2486–97.
Hayden M, Pignone M, Phillips C, et al. Aspirin for the primary prevention of cardiovascular events: a summary of the evidence for the U.S. Preventive Services Task Force. Ann Intern Med. 2002;136(2):161–72.
The Sixth Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure. Arch Intern Med. 1997;157(21):2413–46.
Grundy SM, Bazzarre T, Cleeman J, et al. Writing Group I. Prevention Conference V. Beyond secondary prevention: identifying the high-risk patient for primary prevention. Medical Office Assessment. Circulation. 2000;101(1):e3–11.
Pearson TA, Blair SN, Daniels SR, et al. AHA Guidelines for Primary Prevention of Cardiovascular Disease and Stroke: 2002 Update. Circulation. 2002;106(3):388–91.
