Saturatia de oxigen: cum o masori, care sunt valorile normale la adulti si la copii
Saturatia de oxigen este unul dintre cei mai importanti indicatori pentru sanatatea ta indiferent de varsta pe care o detii cand faci masurarea ei. O saturatie scazuta poate duce la diferite complicatii si la necesitatea unei asistente medicale de urgenta sau a unei masti de oxigen. Sunt considerate normale pentru saturatia de oxigen valorile de peste 95%. Mai exact, cu cat acestea se apropie de 100%, cu atat mai bine este pentru organism si oxigenarea organelor acestuia. O valoare sub 95% a saturatiei de oxigen indica faptul ca starea de sanatate a pacientului trebuie monitorizata, iar cand valorile scad sub 90%, atunci pacientul are nevoie cu siguranta de asistenta medicala de urgenta sau ventilatie mecanica.
Abordam acest subiect pentru ca in ultimul timp am tot auzit si tot auzim despre saturatia de oxigen si despre indicatorul SpO2 si importanta ei in cazul persoanelor afectate de COVID-19. De ce nu mai putem respira cand saturatia de oxigen scade drastic sau de ce avem probleme respiratorii cand saturatia de oxigen coboara sub 90% si ce inseamna acest lucru pentru organism si pentru sanatate vom descoperi in urmatorul material.
Cum afecteaza COVID-19 saturatia de oxigen?
Solutii de preventie ca sa nu scada saturatia de oxigen
Ce este saturatia de oxigen?
Ce se stie pana in prezent despre legatura dintre saturatia de oxigen si COVID19. Saturatia de oxigen este utila, mai ales in cazul afectiunilor care implica/solicita plamanii sau intregul sistem respirator/circulator, printre care si COVID-19. Atunci cand saturatia de oxigen scade sub 93%, proteinele sintetizate de organism ca reactie la inflamatie, incep sa acapareze saculetii de aer din plamani, iar oxigenul nu mai ajunge in sange. Mai mult, organele nu mai sunt oxigenate corespunzator si sunt declansate diferite procese care afecteaza iremediabil organismul si pot duce la moarte.
Virusul COVID-19, ca si alte virusuri respiratorii inrudite, are ca poarta de acces in organism calea aeriana. Astfel, aparatul respirator este si cel mai expus. Vorbim de o afectare la toate nivele, atat la nivelul cailor respiratorii inalte (cai nazale, faringe, laringe, trahee) – cel putin la inceput, in perioada de infectare si de raspandire a virului in organism, cat si la nivelul cailor respiratorii joase (bronhii, bronhiole, plamani) – unde virusurile se multiplica si produc cele mai grave afectari, implicit complicatii.
Cum afecteaza COVID-19 saturatia de oxigen?
Consecintele acestei viroze se exprima la nivelul organelor care sunt si cele mai afectate - in prima faza, plamanii si caile respiratorii joase, unde virusul se multiplica. Ulterior, intervine afectarea tuturor organelor, in special a celor mai dependente de oxigenul din sangele arterial – creier, muschi si organele interne. Acest lucru se intampla ca urmare a afectarii functiei respiratorii si scaderii capacitatii de difuziune a oxigenului din aerul inspirat, dar si a scaderii continutului de oxigen din sange (saturatia de oxigen). Asa se explica, pe de-o parte simptomatologia pacientilor in perioada dezvoltarii virozei si, pe de alta parte, consecintele/efectele pe termen lung dupa infectia COVID-19.
Vitiligo este o boala care face ca pielea sa se decoloreze pe diferite zone. Astfel, incep sa apara pete de culoare alba, de diferite dimensiuni pe suprafata pielii. Vitiligo poate afecta oameni de orice rasa si de orice varsta, iar la nivel mondial este afectata in jur de 0.5 pana la 2% din populatie. Este mai vizibila atunci cand ataca persoane cu ten inchis, cu pielea de tip IV, V, VI pentru ca se vad mai usor diferentele de culoare.
Saturatia de oxigen incepe sa scada si sa dea probleme organismului atunci cand corpul uman are o imunitate deficitara.
Imunitatea este capacitatea organismului de a anihila agentii patogeni cu care intra in contact. Imunitatea se dezvolta inca de la nastere, insa pe parcursul vietii poate fi afectata de mai multi factori. Persoanele cu imunitate puternica se imbolnavesc rar si au capacitatea de a se vindeca mai repede, dar și de a face fata stresului mai usor. Pe de alta parte, s-a demonstrat ca intre procesul de imbatranire si imunitate exista o stransa legatura, chiar mai puternica decat trecerea timpului.
Rolul sistemului imunitar
Sistemul imunitar detecteaza virusurile, bacteriile, parazitii, ciupercile, substantele nocive si alte corpuri straine care nu sunt compatibile cu organismal uman si le anihileaza. Un sistem imunitar sanatos va sti sa diferentieze agentii patogeni de tesuturile sanatoase si astfel sa-i elimine din corp. Un rol deosebit de important al sistemului imunitar este in prevenirea si tratarea cancerului, acesta avand capacitatea de a lupta contra propriilor celule care si-au modificat forma si structura.
Cum functioneaza sistemul imunitar
Sistemul imunitar este format din mai multe structuri, insa cele mai importante sunt globulele albe. Acestea au capacitatea de a se misca independent prin sange si de a depista agentul patogen, totodata fiind capabile sa treaca prin peretii celulari pana la locul infectiei si sa o anihileze. Globulele albe sunt de trei feluri:
Granulocitele – distrug bacteriile cu care intra in contact organismul
Limfocitele – distrug virusurile care cauzeaza infectii, numite si soldatei
Monocitele – asimileaza si digera particulele straine, numite si gunoieri ai organismului.
Care sunt valorile optime?
Saturația de oxigen ideală este 100%, iar dacă are fluctuații nu are voie să scadă sub 95%. Deja încep să apară probleme dacă saturația de oxigen scade sub 90% și semnele sunt:
- Invinetirea limbii, a buzelor, a fetei, a extremitatilor (degete, unghii) - Este unul din cele mai evidente simptome. O simpla privire in oglinda si iti poti da seama ca ceva este in neregula.
- Extremitati reci - Acest simptom poate sa nu fie neaparat un indiciu clar pentru pacientii care sufera de maini si picioare reci, in fiecare zi. De aceea, este recomandat sa urmaresti si evolutia sau aparitia celorlalte simptome.
- Deteriorarea memoriei si a concentrarii - Un nivel scazut al saturatiei de oxigen poate duce la aparitia acestui simptom, pe care multi dintre pacienti il ignora.
- Batai rapide ale inimii, Respiratia scurta, cu senzatie de sufocare
- Durere de cap foarte puternica si ameteala - Un simptom clasic al unul nivel scazut de oxigen, intalnit si in cazul celor care ajung la altitudini foarte inalte.
- Tulburari de vedere, vertij, Somnolenta, Pierderea constientei
Pentru a monitoriza saturatia oxigenului din sange, iti poti achizitiona un pulsoximetru.
Solutii de preventie ca sa nu scada saturatia de oxigen
Daca ai trecut prin COVID19 sau alte probleme medicale care au determinat ca organismul sa piarda saturatia optima de oxigen, este important sa urmaresti urmatoarele solutii:
- Oxigenoterapia hiperbara –imbunatateste incarcarea cu oxigen a aerului inspirat si, implicit, saturatia cu oxigen a sangelui arterial, ameliorand nivelul de oxigenare al tuturor organelor, inclusiv creier si muschi
- Programe kinetice adaptate si personalizate - urmaresc sa anterneze si sa imbunatateasca in primul rand functia respiratorie, devoltand elasticitatea cutiei toracice, intarind muschii respiratori – mai ales diafragma si peretele abdominal, generand modele noi de respiratie – adaptate particularitatilor fiecarui pacient – care sa-i puna in valoare integral resursele anatomo-functionale
- Proceduri electroterapice cu efect antialgic, antiinflamator la nivel local si regional, ca si efect reflex la distanta si general.
![[2025] [IAN] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Naturalis] ImunoSuport Ultra](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
In loc de final, cateva informatii interesante despre respiratia noastra.
1. Paradoxal, avem nevoie sa respiram nu pentru a primi oxigen ci pentru a elimina mai curand dioxidul de carbon din sange care este toxic. Aerul are 21% oxigen si peste 78% azot, iar organismul are nevoie doar de 5%. Totul tine de cantitatea de dioxid de carbon care trebuie evacuat.
2. Respiratia pe gura poate, in timp, crea o micsorare a maxilarului – de aici rezultand dinti strambi (sau o recadere a maxilarului dupa ce aparatul dentar este eliminat). De aceea e important sa invatam sa respiram corect pe nas si daca este nevoie sa facem operatie pentru deviatie de sept.
3. Respiratia pe gura este principala cauza la copiii care sunt peltici, atunci cand vorbesc.
4. Trezitul in timpul noptii pentru a urina este, cel mai probabil, o urmare a respiratiei cu gura deschisa. Respiratia pe gura provoaca micsorarea vezicii urinare, ceea ce face sa se simta ca si cum ai avea nevoie urgent la baie.
5. Cu cat respiri mai des (hiperventilatie) cu atat mai infometat te vei simti si cu atat mai acidic va deveni corpul tau. De aceea e important sa existe un echilibru in procesele respiratorii.
6. Respiratia ar trebui sa se realizeze doar la intensitatea in care puteti tine gura inchisa. Pentru ca e important ca ea sa se realizeze pe nas pentru ca acolo se pot filtra particulele periculoase.
7. in mod natural noi ne schimbam partile pe care dormim aproximativ la fiecare 30 de minute, iar acest lucru se datoreaza in principal echilibrarii respiratiei prin fiecare dintre nari.
8. Nasul are un sistem de filtrare cu 4 etape. Prin respiratia pe gura mergi direct la etapa a 4-a. Acest lucru duce cu usurinta la dureri in gat, amigdalita si chiar infectii ale urechii.
REFERINTE:
1. Adams PF, Hendershot GE, Marano MA., Centers for Disease Control and Prevention/National Center for Health Statistics. Current estimates from the National Health Interview Survey, 1996. Vital Health Stat 10. 1999 Oct;
2. Pulia M, Redwood R, May L. Antimicrobial Stewardship in the Emergency Department. Emerg Med Clin North Am. 2018 Nov;
3. Saust LT, Bjerrum L, Siersma V, Arpi M, Hansen MP. Quality assessment in general practice: diagnosis and antibiotic treatment of acute respiratory tract infections. Scand J Prim Health Care. 2018 Dec;
5. Braman SS. Chronic cough due to acute bronchitis: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006 Jan;
6. Kronman MP, Zhou C, Mangione-Smith R. Bacterial prevalence and antimicrobial prescribing trends for acute respiratory tract infections. Pediatrics. 2014 Oct;
7. Bai L, Su X, Zhao D, Zhang Y, Cheng Q, Zhang H, Wang S, Xie M, Su H. Exposure to traffic-related air pollution and acute bronchitis in children: season and age as modifiers. J Epidemiol Community Health. 2018 May;
8. Wenzel RP, Fowler AA. Clinical practice. Acute bronchitis. N Engl J Med. 2006 Nov 16;
9. Altiner A, Wilm S, Däubener W, Bormann C, Pentzek M, Abholz HH, Scherer M. Sputum colour for diagnosis of a bacterial infection in patients with acute cough. Scand J Prim Health Care. 2009;
10. Ward JI, Cherry JD, Chang SJ, Partridge S, Lee H, Treanor J, Greenberg DP, Keitel W, Barenkamp S, Bernstein DI, Edelman R, Edwards K., APERT Study Group. Efficacy of an acellular pertussis vaccine among adolescents and adults. N Engl J Med. 2005 Oct 13;
11. Smucny J, Becker L, Glazier R. Beta2-agonists for acute bronchitis. Cochrane Database Syst Rev. 2006 Oct 18;
12. Becker LA, Hom J, Villasis-Keever M, van der Wouden JC. Beta2-agonists for acute cough or a clinical diagnosis of acute bronchitis. 2015 Sep 03;
