Cum sa gestionam fibrilatia ventriculara: Cum recunoastem boala, preventie si tipuri de tratament

Fibrilatia ventriculara este cea mai comuna cauza de moarte subita si, prin urmare, necesita acordarea unei atentii cuvenite. Este o tulburare anormala de ritm, fiind caracterizata de o contractare anormala si haotica a ventriculilor, bataile pe minut ajungand chiar si la 350 de batai pe minut. Astfel, inima nu va mai avea puterea de pompare a intregii cantitati de sange necesare pentru functionarea optima a organismului, iar activitatea de pompare a sangelui se va diminua considerabil. De aceea este important sa se intervina in cel mai scurt timp, intrucat cordul nu va fi capabil sa furnizeze intreaga cantitate de oxigen de care organismul are nevoie. Cauzele fibrilatiei ventriculare pot include:

Boala coronariana – una dintre cele mai frecvente cauze
Cardiomiopatia - o afectiune a muschiului inimii care poate afecta ritmul si contractilitatea inimii si poate predispune la fibrilatia ventriculara.
Tulburarile de ritm cardiac - unele tulburari de ritm cardiac precum tahicardia ventriculara sau sindromul Wolf-Parkinson-White pot creste riscul de fibrilatie ventriculara.
Soc electric - un soc electric puternic, cum ar fi cel primit in timpul unei electrocutari, poate determina fibrilatie ventriculara.
Tulburari de ritm cardiac: Anumite tulburari de ritm cardiac, cum ar fi tahicardia ventriculara sau fibrilatia atriala rapida, sindromul de QT lung, sindromul de preexcitatie (WPW), fibrilatie ventriculara idiopatica si sindromul Brugada pot cauza fibrilatii ventriculare.
Cardiomiopatia: Cardiomiopatia este o afectiune in care muschiul inimii devine slabit si nu pompeaza eficient sangele. Aceasta poate crea un mediu favorabil pentru aparitia fibrilatiei ventriculare. Dezechilibre electrolitice: Nivelurile anormale ale electrolitilor din organism, cum ar fi potasiul, sodiul sau calciul, pot afecta functionarea normala a inimii si pot declansa fibrilatia ventriculara.

Traumatismele toracice: Traumatismele puternice la nivelul pieptului sau ale toracelui pot provoca fibrilatie ventriculara prin deteriorarea inimii sau prin perturbarea ritmului normal al inimii.
Medicamente si substante: Unele medicamente, cum ar fi anumite antiaritmice sau medicamentele utilizate pentru controlul tensiunii arteriale, pot provoca fibrilatie ventriculara ca efect secundar. Consumul excesiv de alcool sau de alte substante toxice poate, de asemenea, sa provoace aceasta afectiune.

Disectie de aorta
Hipertensiune pulmonara primitiva
Trombembolism pulmonar
Boli congenitale – tetralogia Fallot, sindromul Marfan, boala Ebstein
Boli ale valvelor cardiace
Anomalii coronariene nonaterosclerotice
Factori de risc
Exista anumiti factori de risc care pot creste sansele unei persoane de a dezvolta fibrilatie ventriculara:

Boli de inima preexistente: Persoanele care au suferit un atac de cord anterior, au insuficienta cardiaca congestiva sau cardiomiopatie prezinta un risc crescut de fibrilatie ventriculara.
Tulburari de ritm cardiac: Persoanele cu tulburari de ritm cardiac, cum ar fi fibrilatia atriala, tahicardia ventriculara sau sindromul preexcitatiei (cum ar fi sindromul Wolff-Parkinson-White), prezinta un risc mai mare de fibrilatie ventriculara. Factori de risc cardiovascular: Hipertensiunea arteriala, nivelurile ridicate de colesterol, diabetul zaharat si obezitatea sunt factori de risc pentru afectiunile cardiovasculare, inclusiv fibrilatia ventriculara.

Consumul excesiv de alcool si droguri: Abuzul de alcool si utilizarea recreationala a anumitor droguri, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, poate creste riscul de fibrilatie ventriculara.
Electroliti anormali: Nivelele anormale ale electrolitilor in sange, cum ar fi potasiul, sodiul si calciul, pot predispune la aparitia fibrilatiei ventriculare. Utilizarea anumitor medicamente: Unele medicamente, cum ar fi anumite antiaritmice, pot creste riscul de fibrilatie ventriculara. Factori genetici: Anumite tulburari ereditare ale inimii pot creste riscul de fibrilatie ventriculara.
Varsta inaintata: Riscul de fibrilatie ventriculara creste odata cu inaintarea in varsta.

Acesti factori de risc pot creste probabilitatea aparitiei fibrilatiei ventriculare, dar nu garanteaza dezvoltarea acestei afectiuni. Adoptarea unui stil de viata sanatos si gestionarea afectiunilor preexistente poate ajuta la reducerea riscului de fibrilatie ventriculara. De asemenea, este recomandat sa consultati medicul si sa discutati despre factorii de risc specifici pentru situatia dumneavoastra individuala.

Cum se manifesta fibrilatia ventriculara

Simptome si semnale de alarma ce apar inaintea declansarii fibrilatiei ventriculare:

Palpitatii foarte rapide
Lipsa de aer
Dificultati severe de respiratie
Durere toracica
Greata
Ameteala
Umflarea gambelor

Lipsa detectarii unui puls palpabil
Lipsa unui raspuns la stimulii externi
Pierderea starii de constienta
Cum se trateaza si gestioneaza fibrilatia ventriculara

Tratamentul fibrilatiei ventriculare se concentreaza pe restabilirea ritmului cardiac normal cat mai curand posibil. Aceasta poate fi realizata prin defibrilare, care implica aplicarea unui soc electric controlat asupra inimii pentru a o readuce in ritmul normal. Alte optiuni de tratament includ administrarea de medicamente antiaritmice si interventii chirurgicale, cum ar fi implantarea unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator cardiac implantabil pentru prevenirea recidivei fibrilatiei ventriculare.

Daca fibrilatia ventriculara apare in afara unitatii spitalicesti, rata de supravietuire este una extrem de mica, de aproximativ 20%. Daca apare in spital, rata poate ajunge la 50%. Acesta este motivul pentru care fibrilatia ventriculara este considerata a fi o urgenta medicala si trebuie sa se actioneze prin apelarea de urgenta a numarului unic 112. Cu cat se intervine mai rapid pentru restabilirea circulatiei sangelui, cu atat sansele de prevenire a leziunilor creierului si a celorlalte organe cresc.

In cazul in care pacientul prezinta fibrilatie ventriculara si nu are semne vitale sau nu raspunde, este necesara initierea imediata a manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara. Aceasta include compresii toracice regulate si administrarea de respiratie artificiala pentru a mentine circulatia sanguina si oxigenarea adecvata a creierului si organelor vitale pana la sosirea ajutorului medical.

Defibrilarea este tratamentul principal pentru fibrilatia ventriculara. Se utilizeaza un defibrilator extern sau un defibrilator implantabil pentru a furniza un soc electric controlat asupra inimii, cu scopul de a restabili un ritm cardiac normal. Dupa defibrilare, medicamentele antiaritmice pot fi administrate pentru a mentine ritmul cardiac normal si a preveni recidiva fibrilatiei ventriculare. Cercetari recente au demonstrat si ca beta-blocantele si statinele pot ajuta.

Este important ca medicul sa identifice si sa trateze cauza subiacenta a fibrilatiei ventriculare. Aceasta poate include gestionarea infarctului miocardic acut, echilibrarea nivelurilor de electroliti, tratamentul bolilor de inima preexistente sau ajustarea medicamentelor care pot contribui la fibrilatia ventriculara. Dupa tratamentul initial, pacientii cu fibrilatie ventriculara pot fi monitorizati in spital pentru a se detecta si gestiona eventuale recidive sau complicatii. Monitorizarea continua a ritmului cardiac si a functiei cardiace este esentiala pentru a preveni problemele ulterioare si a planifica tratamentul pe termen lung.

Este esential sa solicitati imediat asistenta medicala de urgenta daca suspectati fibrilatie ventriculara sau daca observati simptome precum palpitatii severe, lesin, dificultati de respiratie sau pierderea constientei. Numai un medic poate evalua si trata adecvat fibrilatia ventriculara, care este o afectiune grava si necesita interventie medicala prompta.

Claudicatia intermitenta: cum sa iti imbunatatesti circulatia la nivelul inimii

Claudicatia intermitenta se caracterizeaza prin durere sau disconfort la nivelul membrelor inferioare, in special in timpul activitatii fizice sau mersului pe distante mai lungi. Aceasta durere apare de obicei in muschii gambei, dar poate afecta si alte parti ale membrelor inferioare, cum ar fi coapsele sau fesele. Claudicatia intermitenta este adesea cauzata de ocluzia sau ingustarea arterelor care furnizeaza sange la nivelul membrelor inferioare. Acest lucru poate fi rezultatul acumularii de placi de aterom in artere (ateroscleroza), care reduc fluxul sanguin si oxigenarea la nivelul muschilor. In timpul activitatii fizice, cand necesitatile de oxigen ale muschilor cresc, fluxul sanguin insuficient poate provoca durere sau disconfort. Principalele simptome ale claudicatiei intermitente includ:

Durere sau senzatie de arsura la nivelul membrelor inferioare in timpul mersului sau activitatii fizice.
Disconfort care se amelioreaza atunci cand se face pauza sau se odihneste.
Durata si intensitatea simptomelor pot varia de la caz la caz, de la o durere usoara la una severa care limiteaza capacitatea de a merge pe distante mai lungi.
Claudicatia intermitenta este un semn ca exista o problema la nivelul sistemului circulator si poate fi un indicator al bolii arteriale periferice. Aceasta poate indica ocluzia arteriala in alte parti ale corpului, inclusiv inima sau creier.

Este important sa consulti medicul daca ai simptome de claudicatie intermitenta. Medicul va putea evalua simptomele tale, va efectua un examen fizic si va recomanda investigatii suplimentare, cum ar fi testele de diagnosticare imagistica sau teste de circulatie, pentru a confirma diagnosticul si a identifica cauza subiacenta. Tratamentul pentru claudicatia intermitenta poate include modificari ale stilului de viata, terapie medicamentoasa sau interventii chirurgicale in cazurile mai severe.

Bibliografie:

1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107; 

2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;

3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;

4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);