Sindromul Auto-Brewery sau sindromul de fermentatie in intestin: De ce apare si cum se poate trata

Sindromul Auto-Brewery, cunoscut si sub numele de sindromul de fermentatie a intestinului, este o afectiune medicala rara si controversata, in care organismul produce cantitati semnificative de alcool in mod natural, fara a consuma bauturi alcoolice. Acest fenomen are loc in principal in intestinul subtire. In Sindromul Auto-Brewery etanolul este produs prin fermentarea endogena de ciuperci sau bacterii din sistemul gastrointestinal, cavitatea bucala sau sistemul urinar. Pacientii cu sindrom prezinta multe dintre semnele si simptomele intoxicatiei cu alcool, in timp ce neaga un aport de alcool si raporteaza adesea o dieta bogata in zahar, cu continut ridicat de carbohidrati. 

Productia de etanol endogen apare in cantitati minime ca parte a digestiei normale, dar atunci cand fermentarea drojdiei sau bacteriilor devine patogena, pot rezulta niveluri extreme de alcool in sange. Sindromul Auto-Brewery este mai raspandit la pacientii cu co-morbiditati precum diabetul, obezitatea si boala Crohn, dar poate aparea si la persoane sanatoase. Mai multe tulpini de drojdii fermentante si bacterii rare sunt identificate ca agenti patogeni. In timp ce sindromul Auto-Brewery este rar diagnosticat, in cele mai multe cazuri este subdiagnosticat. 

Sindromul Auto-Brewery este asociat cu o crestere necontrolata a drojdiilor (precum Candida albicans) sau a altor organisme care produc alcool in mod natural in intestin . Aceste drojdii metabolizeaza carbohidratii si zaharurile din alimente, transformandu-le in alcool etilic (etanol) prin fermentatie. Alcoolul astfel produs este absorbit in fluxul sanguin si distribuit in tot corpul. Exista mai multi factori care pot contribui la dezvoltarea sindromului Auto-Brewery, inclusiv:

Dezechilibrele microbiene in intestin: Suprapopularea si cresterea necontrolata a drojdiilor, in special a Candida albicans, pot duce la fermentarea excesiva a carbohidratilor si la producerea de alcool. Consumul excesiv de carbohidrati si zaharuri: Dieta bogata in carbohidrati si zaharuri poate sprijini cresterea excesiva a drojdiilor si poate contribui la producerea de alcool in intestin.
Utilizarea de antibiotice: Antibioticele pot distruge bacteriile benefice din intestin, ceea ce poate duce la dezechilibre microbiene si poate favoriza cresterea drojdiilor.

Afectiuni medicale: Anumite afectiuni, precum diabetul, obezitatea, sindromul de intestin iritabil si afectiunile hepatice, pot fi asociate cu sindromul Auto-Brewery. Utilizarea de medicamente sau substante chimice: Anumite medicamente sau substante chimice pot afecta flora intestinala si pot contribui la dezvoltarea sindromului Auto-Brewery.

1. 

   Steaua Divina Fitofibromstop, 60 capsule

   Rating:

   100%

   2 Review-uri

   44,00  RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Cum se manifesta sindromul de auto-fermentatie la nivelul intestinului

Simptomele sindromului Auto-Brewery pot varia, dar pot include stari de ebrietate, ameteli, confuzie, oboseala, iritabilitate si chiar pierderea cunostintei. Pacientii pot prezenta, de asemenea, simptome gastrointestinale, precum balonare, flatulenta, diaree sau constipatie. Principalele manifestari ale sindromului Auto-Brewery:

Stari de ebrietate sau intoxicatie etilica: Una dintre cele mai evidente manifestari ale sindromului Auto-Brewery este aparitia starilor de ebrietate sau intoxicatie cu alcool, chiar daca persoana nu a consumat bauturi alcoolice. Aceste simptome pot include vorbire incetosata, dificultati de coordonare, comportament schimbat si scaderea functiei cognitive.
Ameteli si confuzie: Persoanele cu sindrom Auto-Brewery pot prezenta ameteli frecvente si pot deveni confuze din cauza nivelurilor crescute de alcool in sange.
Simptome gastrointestinale: Sindromul Auto-Brewery poate fi insotit de simptome gastrointestinale, cum ar fi balonarea, flatulenta, diareea sau constipatia.
Oboseala si somnolenta: Persoanele afectate pot resimti oboseala excesiva si somnolenta din cauza efectelor alcoolului in organism.
Scaderea capacitatii de concentrare: Nivelurile ridicate de alcool pot afecta abilitatea de a se concentra si de a pastra atentia.
Probleme emotionale si de comportament: Starile de ebrietate si intoxicatie etilica pot afecta starea emotionala si comportamentul unei persoane, conducand la schimbari de dispozitie si comportament imprevizibil.
Stigma social si impact psihologic: Sindromul Auto-Brewery poate avea un impact negativ asupra calitatii vietii persoanelor afectate. Mirosul de alcool eliminat prin transpiratie sau respiratie poate duce la stigmatizare sociala si poate afecta increderea in sine si sanatatea mentala a pacientilor. Aceasta afectiune este foarte rara si nu a fost inca complet inteleasa de comunitatea medicala. Exista cazuri in care pacientii cu sindrom Auto-Brewery au fost diagnosticati gresit cu alcoolism sau intoxicatie cronica cu alcool. De asemenea, diagnosticul si tratamentul acestei afectiuni pot fi dificile, iar unele aspecte ale mecanismului sau de dezvoltare raman inca neclare.

Diagnostic si tratament pentru sindromul Auto-Brewery

Daca se suspecteaza sindromul Auto-Brewery, pacientii trebuie sa caute asistenta medicala de la un medic specializat in gastroenterologie sau medicina interna. Diagnosticarea corecta implica o serie de teste si investigatii pentru a exclude alte afectiuni cu simptome similare si pentru a identifica prezenta organismelor producatoare de alcool in intestin. Tratamentul sindromului Auto-Brewery poate include administrarea de antifungice pentru a controla cresterea excesiva a drojdiilor si modificarea dietei pentru a evita alimentele care favorizeaza producerea de alcool in intestin. Cu toate acestea, este important sa retineti ca exista inca multe necunoscute despre aceasta afectiune si ca tratamentul poate fi dificil si ineficient pentru unii pacienti. Pacientul cu un nivel extrem de ridicat de alcool in sange trebuie tratat pentru intoxicatii acute cu alcool si stabilizat.

Terapia medicamentoasa – se va aplica pe baza rezultatelor culturii si sensibilitatii pentru drojdia sau bacteriile identificate. Majoritatea pacientilor necesita un curs de unul sau mai multi azoli sau polieni. Microbii rari sau rezistenti necesita o echinocandina sau un antibiotic. Terapia dietetica - un tratament esential al sindromului de bere automata este modificarea dietei care necesita proteine ridicate si carbohidrati scazute pana cand simptomele scad. Zaharul este fermentat in alcool, iar o dieta care elimina zaharurile simple si complexe va scadea alcoolul fermentat din tractul gastrointestinal si genitourinar.

Suplimente – cele probiotice cu mai multe tulpini ajuta la echilibrarea bacteriilor din tractul gastrointestinal si au fost utilizate in tratamentul sindromului de bere automata, dar inca nu au fost studiate ca tratament. Riscul de recidiva a sindromului Auto-Brewery este diminuat prin evitarea carbohidratilor. Un nutritionist ar trebui implicat in tratamentul si gestionarea bolii. Orice lucru care provoaca un dezechilibru intre bacteriile daunatoare si cele benefice poate creste fermentarea in intestin. Antibioticele trebuie evitate daca este posibil. Daca este necesar un curs de antibiotice, ar trebui sa existe un plan pentru a testa din nou agentii patogeni si pentru a trata, daca este necesar.

In combinatii unice si diferite, controlul dietetic al carbohidratilor, terapia antifungica sau antibiotica, evitarea generala a antibioticelor si probiotice au fost raportate ca tratamente de succes. Tratamentul pentru sindromul Auto-Brewery este complex si individualizat, deoarece aceasta afectiune este rara si nu exista un protocol standard de tratament. Deoarece mecanismele exacte ale sindromului Auto-Brewery nu sunt pe deplin intelese, abordarea terapeutica se bazeaza pe gestionarea simptomelor si pe controlul producerii excesive de alcool in intestin.

1. 

   Secom Total Cleanse Colon, 60 capsule

   71,50  RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Ce contin perfuziile de hidratare si cum te ajuta sa tii sub control Sindromul Auto-Brewery

Exista mai multe tipuri de solutii utilizate in perfuziile de hidratare, iar selectia solutiei potrivite depinde de nevoile individuale ale pacientului si de afectiunea medicala asociata. Unele dintre cele mai comune sunt:

Solutie Ringer lactat: Aceasta solutie contine o combinatie de sare (sodiu, potasiu, calciu) si lactat si este utilizata pentru a restabili echilibrul de sare si lichide in organism. De obicei, este preferata in situatiile de pierdere masiva de fluide, cum ar fi arsurile sau traumele. Solutie glucozata: Aceasta solutie contine glucoza si este utilizata pentru a furniza energie organismului si a mentine nivelurile de zahar din sange. Concentratia de glucoza poate varia in functie de nevoile individuale ale pacientului. Componente comune care pot fi prezente in perfuziile de hidratare:

Apa: Apa este componenta principala a perfuziilor de hidratare si are rolul de a restabili si mentine nivelul de hidratare al organismului.

Electroliti: Perfuziile de hidratare pot contine diferite tipuri de electroliti, cum ar fi sodiul, potasiul, calciul, magneziul si clorul. Aceste substante minerale sunt esentiale pentru functionarea normala a celulelor si pentru mentinerea echilibrului hidric si electrolitic in organism. Glucoza: Glucoza este un tip de zahar si este adaugata in unele perfuzii de hidratare pentru a furniza energie organismului. Concentratia de glucoza poate varia in functie de nevoile individuale ale pacientului si de scopul perfuziei.

Vitamine si minerale: Unele perfuzii de hidratare pot contine suplimente de vitamine si minerale pentru a compensa deficientele nutritionale si a sustine functionarea optima a organismului. Perfuziile de hidratare ofera o serie de beneficii pentru organism, mai ales in situatiile in care o persoana este deshidratata sau are nevoie de o reechilibrare rapida a nivelului de lichide si electroliti.

Bibliografie:

1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107; 

2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;

3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;

4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);