Sindromul Gilbert: Cum apare, simptome, metode de tratament
Sindromul Gilbert este o afectiune hepatica comuna, inofensiva, in care ficatul nu proceseaza in mod corespunzator bilirubina. Bilirubina este cauzata de defalcarea celulelor rosii din sange. Este posibil sa nu stiti ca aveti aceasta boala, ci sa o descoperiti accidental, in urma unor analize de sange care indica niveluri ridicate de bilirubina.
Ce este sindromul Gilbert?
Sindromul Gilbert este o afectiune hepatica mostenita, in care exista o deficienta a unei enzime hepatice numite UDP-glucuronosiltransferaza, astfel incat ficatul nu proceseaza bilirubina in mod corespunzator. Ca urmare a acumularii bilirubinei, apare o pigmentare galbena caracteristica acestui sindrom. Sindromul Gilbert aproximativ 5-10% din populatia lumii, desi prevalenta sa difera in functie de etnie.
Legatura directa dintre nivelul de Bilirubina din organism si sindromul Gilbert
Dupa cum s-a explicat mai sus, persoanele cu sindrom Gilbert nu sunt capabile sa proceseze bilirubina in mod corespunzator. Bilirubina este o substanta galbuie care apare in timpul metabolismului hemoglobinei, o proteina prezenta in celulele rosii din sange, a carei functie este transportul oxigenului de la plamani la celelalte organe ale corpului. Celulele rosii din sange sunt reinnoite periodic, aproximativ la fiecare 120 zile. Dupa acest timp, ele se descompun intr-un proces numit hemoliza. In timpul hemolizei apare bilirubina, intr-o stare numita "neconjugata".
Bilirubina neconjugata calatoreste prin fluxul sanguin catre ficat, unde este procesata, schimbandu-si starea in "conjugat", ceea ce ii permite sa fie solubila in apa si sa treaca in bila, astfel incat sa fie eliminata in cele din urma prin fecale. Cu toate acestea, la persoanele cu sindrom Gilbert, nu toate bilirubinele se schimba de la forma neconjugata (nu sunt solubile in apa) la conjugat (solubil in apa), ceea ce face dificila excretia, provocand niveluri mai ridicate de bilirubina in sange.
Cauze ale sindromului Gilbert
Sindromul Gilbert este cauzat de o gena modificata mostenita de la parinti. Aceasta gena controleaza de obicei o enzima care ajuta la descompunerea bilirubinei in ficat. Cand aveti o gena modificata, sangele contine prea multa bilirubina, deoarece organismul nu produce suficienta enzima.
Simptome ale sindromului Gilbert
Cel mai proeminent simptom al sindromului Gilbert este icterul, care apare deoarece bilirubina care nu este eliminata corect prin ficat ramane in sange si ajunge sa fie absorbita de conjunctiva pielii si a ochilor. De asemenea, nu toate persoanele care au aceasta afectiune au intotdeauna aceasta culoare galbena, deoarece acest simptom nu apare permanent, dar persoanele care sufera de acest sindrom au de obicei in comun si alte lucruri precum:
Rezistenta scazuta la factori de stres, iritabilitate;
Lipsa poftei de mancare asociata cu insomnii sau oboseala cronica;
Au in comun fie abuzul de alcool, tutun, droguri sau medicamente;
Desi icterul este, de obicei, singurul simptom asociat cu sindromul Gilbert, unii oameni au raportat, de asemenea, oboseala pe scara larga, scaderea apetitului, greata si disconfort abdominal. Aceste simptome sunt o exceptie la copii. Oboseala este unul dintre simptomele cele mai raportate. De asemenea, pacientii manifesta o golire gastrica intarziata, deoarece mancarea are nevoie de mai mult timp pentru a iesi din stomac daca aveti sindromul Gilbert. Cu siguranta multi vor fi capabili sa recunoasca disconfortul abdominal pe care il implica acest lucru!
Totodata, pacientii care au aceasta afectiune au un exces de serotonina, intrucat au o o procesare defectuoasa a anumitor neurotransmitatori (substante chimice care trimit mesaje catre creier si sistemul nervos). Acest lucru poate conduce la niveluri ridicate de serotonina, de exemplu, care este legata de sentimente de letargie si lipsa de motivatie, precum si anxietate.
Desi prezent de la nastere, sindromul Gilbert nu este detectat pana la pubertate sau mai tarziu, deoarece productia de bilirubina creste in timpul pubertatii. Medicul poate suspecta prezenta sindromului Gilbert daca aveti icter fara niciun motiv aparent sau daca nivelul bilirubinei din sange este ridicat. Alte simptome care pot indica sindromul Gilbert si alte cateva afectiuni hepatice includ urina inchisa la culoare si durerea abdominala. Pentru a exclude mai multe afectiuni hepatice comune, medicul poate recomanda un test complet al sangelui si al functiei hepatice. Combinatia de hemograme standard si enzime hepatice cu un nivel ridicat de bilirubina este un indicator al sindromului Gilbert. De obicei, nu sunt necesare mai multe teste, desi un test genetic poate confirma diagnosticul.
Tratament pentru sindromul Gilbert si metode de preventie
Sindromul Gilbert, de obicei, nu are nevoie de tratament, dar daca simptomele provoaca disconfort, pot fi gasite modalitati de a le ameliora sau de a le mentine sub control. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele: o dieta echilibrata, exercitii fizice, un somn odihnitor si o relaxare psihica. Evident trebuie renuntat la consumul de alcool, la fumat, iar medicamentele trebuie administrate doar in doza admisa si doar in cazurile in care organismul chiar are nevoie de ele.
Tratamentul pentru sindromul Gilbert ar trebui sa se concentreze pe reducerea toxinelor care urmeaza sa fie eliminate prin glucuronidare sau imbunatatirea performantei glucuronidarii si a enzimelor UGT. Reduceti aportul de carbohidrati, in special din alimentele rafinate, cum ar fi faina sau zaharurile. Cresteti, in schimb, consumul de proteine si grasimi. Legumele crucifere determina organismul sa creasca productia de UGT1A1. Legumele crucifere includ broccoli, kale, varza de Bruxelles, conopida si varza.
In general, nu exista alimente de evitat dar se recomanda renuntarea la carne rosie procesata sau imbogatita cu hormoni de crestere, reducerea meniurilor de tip JUNK FOOD si mai ales renuntarea la alcool si tutun. In schimb, este recomandat sa mancati sanatos si sa consumati suficiente legume si fructe. Deshidratarea poate declansa, de asemenea, sindromul Gilbert, deoarece poate conduce la cresterea nivelului de bilirubina. Singurul aliment care trebuie redus sau eliminat este alcoolul. In plus trebuie stiut faptul ca atunci cand nu mancati timp de 12 pana la 24 ore, se creste mobilizarea bilirubinei din tesutul gras, care poate trece in sange si poate declansa un episod de icter. In mod similar, o dieta foarte saraca in grasimi sau cu un continut scazut de calorii poate stimula, de asemenea, simptomele icterului.
Daca aveti sindromul Gilbert, discutati cu medicul inainte de a lua medicamente noi. De asemenea, orice alta boala care afecteaza distrugerea celulelor rosii din sange poate creste riscul de a dezvolta calculi biliari. Si la fel de important in cazul acestei boli este odihna si miscarea reguala care imbunatatesc circulatia limfatica si ajuta la echilibrarea ritmului cardiac.
Care este legatura dintre icter si Sindromul Gilbert
Cand auzim pe cineva ca are icter, nu vorbim de o boala in sine. Probleme ale cailor biliare, anumite proteine care nu se mai gasesc in sange, secretia oprita a bilirubinei, iritarea frecventa a mucoaselor stomacului, sau acel colorat galben intens care se gaseste in urina, toate sunt de fapt semne care pot anunta icter, simptom care la randul lui anunta alte afectiuni.
Dupa examenul fizic si dupa consultul medical se poate stabili daca vorbim de icterul mecanic sau de alte forme ale icterului neonatal. De multe ori icterul este asociat cu diferite forme de hepatita virala sau cu probleme ale vezicii biliare. Icterul reprezinta de fapt o coloristica ciudata a albului ochiului, iar diagnosticul icterului are legatura directa cu alti factori si alte simptome.
Icterul este un termen folosit pentru a descrie o nuanta galbena a pielii si a albului ochiului. Culoarea pielii si a albului ochilor variaza in functie de nivelurile de bilirubina, un material rezidual acumulat in sange. Nivelurile moderate duc la o culoare galbena, in timp ce nivelele foarte ridicate vor parea maro. Colorare in galben a pielii, scleroticii (albul ochiului) si a mucoaselor, din cauza acumularii in sange a bilirubinei (pigment derivat din hemoglobina) duce practic la icter. Exista doua tipuri de bilirubina: bilirubina zisa libera (neconjugata) rezultata in cursul distrugerii globulelor rosii, insolubila in apa (nu trece in urina), se transforma in ficat prin legare de albumina in bilirubina conjugata, solubila in apa si excretata in urina.
Din acest motiv se disting doua mari tipuri de icter: primul este dat de o distrugere excesiva de globule rosii (anemie hemolitica) sau de un deficit enzimatic ereditar al celulelor hepatice (sindromul lui Gilbert); al doilea se manifesta in cursul bolilor de ficat si ale cailor biliare (hepatita virala sau toxica, infectie bacteriana, ciroza, febra glabena, tumora maligna, litiaza infectata). Pentru a stabili cu exactitate forma de icter este nevoie de un medic specialist care sa puna diagnosticul corect.
Afectiunea apare frecvent in randul copiilor. Cu toate acestea, icterul poate aparea si la persoanele de toate varstele si este, in mod normal, rezultatul unei afectiuni subiacente, boala indicand in mod normal o problema cu ficatul sau cu ductul biliar.
Bibliografie:
Feldman M, et al., eds. Jaundice. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021;
Ferri FF. Gilbert syndrome. In: Ferri's Clinical Advisor 2023. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com. Accessed June 1, 2022;
Gilbert syndrome. American Liver Foundation. https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/gilbert-syndrome/. Accessed May 31, 2022;
Chowdhury JR, et al. Gilbert's syndrome and unconjugated hyperbilirubinemia due to bilirubin overproduction. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 1, 2022;
![[DEC] [SPRING][TG] Transport Gratuit SWP](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
