Sindromul HELLP: cauze, simptome si modalitati de gestionare a acestei afectiuni
Sindromul HELLP este o complicatie severa a sarcinii, care poate aparea atat izolat, cat si in asociere cu preeclampsia. Aceasta afectiune reprezinta un pericol major pentru viata gravidei si a fatului. Initial, s-a crezut ca sindromul HELLP este doar o varianta a preeclampsiei, dar cercetarile recente indica faptul ca poate aparea si independent de aceasta. Legatura dintre hipertensiunea indusa de sarcina, preeclampsie si sindromul HELLP este bine documentata. Sindromul HELLP, denumit astfel de Dr. Louis Weinstein in 1982, dupa caracteristicile sale - hemoliza (H), enzime hepatice crescute (EL) si numar scazut de trombocite (LP) - este o afectiune care apare de obicei in ultimele etape ale sarcinii, intre saptamanile 27 si 37, sau imediat dupa nastere. Aproximativ 4-12% dintre femeile cu preeclampsie dezvolta sindromul HELLP, ceea ce il face o complicatie relativ frecventa in contextul preeclampsiei.
Diagnosticul sindromului HELLP este complicat de faptul ca simptomele sale pot imita alte afectiuni precum gastrita, gripa, hepatita acuta sau bolile vezicii biliare. Acest lucru face ca sindromul HELLP sa fie greu de identificat prompt, necesitand o atentie medicala specializata si interventii rapide pentru a preveni complicatiile grave. Sindromul HELLP necesita o diagnosticare rapida pentru a preveni complicatiile severe. Aproximativ 90% dintre pacientele afectate se confrunta cu o stare generala de rau, 65% sufera de dureri epigastrice, iar 30% se plang de greata si varsaturi. Durerile de cap sunt prezente in 31% din cazuri. Este important ca orice femeie insarcinata, mai ales in al treilea trimestru, care manifesta o stare de sanatate precara, sa fie evaluata prin teste de sange si teste ale functiei hepatice.
Cum recunosti acest sindrom?
Simptomele specifice ale sindromului HELLP includ:
● Modificari ale vederii
● Oboseala extrema
● Dureri de cap persistente
● Stare generala de indispozitie
● Indigestie severa
● Greata si varsaturi
● Durere la respiratia profunda
● Dureri de umar
● Crestere brusca in greutate
● Umflarea mainilor, picioarelor sau fetei
● Sensibilitate sau durere in partea dreapta a abdomenului
In cazuri rare, sindromul poate provoca convulsii si confuzie. In aceste situatii, medicul va monitoriza tensiunea arteriala si prezenta proteinelor in urina, indicatori esentiali pentru diagnosticare. Femeile insarcinate trebuie sa fie vigilente si sa raporteze orice simptom suspect pentru a asigura o interventie medicala prompta.
Factori de risc in sindromul HELLP
Sindromul HELLP este o afectiune inflamatorie sistemica ale carei cauze nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, specialistii au identificat o serie de factori care pot creste probabilitatea dezvoltarii acestei tulburari. Printre acestia se numara preeclampsia, un istoric de preeclampsie sau sindrom HELLP, varsta de peste 35 de ani, obezitatea, doua sau mai multe nasteri anterioare, diabetul, bolile renale si hipertensiunea arteriala. Sindromul HELLP apare in al treilea trimestru de sarcina, intre saptamanile 28 si 37, sau se poate manifesta in primele sapte zile dupa nastere. Identificarea si monitorizarea acestor factori de risc sunt esentiale pentru gestionarea eficienta a afectiunii si prevenirea complicatiilor severe.
Diagnosticarea si manifestarile sindromului HELLP
Femeile afectate pot prezenta dureri in cadranul superior drept al abdomenului, insotite de simptome precum greata, varsaturi si oboseala. Semnele caracteristice ale sindromului includ icter, cresterea circumferintei abdominale, umflarea picioarelor, dureri de cap si tulburari de vedere. In cazurile grave, pot aparea sangerari severe, desprinderea placentei, leziuni renale acute, hematom hepatic sau dezlipire de retina. In timpul examinarii fizice, pacientele pot prezenta hipertensiune arteriala (peste 140/90 mmHg), ascita, icter si probleme de vedere. Daca se suspecteaza complicatiile mentionate, medicul va efectua un examen fizic detaliat si poate recomanda o scanare imagistica pentru a verifica prezenta sangerarilor la nivelul ficatului. Diagnosticul sindromului HELLP este complex, mai ales in absenta hipertensiunii arteriale sau a proteinelor in urina. Daca se confirma diagnosticul, medicii pot clasifica sindromul HELLP in functie de severitatea trombocitopeniei:
● Clasa I: trombocitopenie severa (trombocite sub 50.000/mm³)
● Clasa II: trombocitopenie moderata (trombocite intre 50.000 si 100.000/mm³)
● Clasa a III-a: trombocitopenie usoara (trombocite intre 100.000 si 150.000/mm³)
-
![[2025] [MAR] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [SWP] Femei 07-24](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
FemoSun, 30 capsule moi, Sun Wave PharmaPret 69,66 RON Pret vechi 77,40 RON
![[2025] [MAR] [SPRING][20% la oricare al doilea] [Elevit]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-20-elevit.png)
Tratament pentru sindromul HELLP
Detectarea precoce si interventia rapida sunt esentiale pentru a preveni complicatiile severe. La spital, pacienta va fi supusa unei evaluari fetale cu testul non-stres (NST) si unei examinari ecografice. Tratamentul sindromului HELLP include administrarea intravenoasa de sulfat de magneziu si dexametazona, controlul strict al tensiunii arteriale si, in multe cazuri, nasterea de urgenta a fatului. Sulfatul de magneziu ajuta la prevenirea convulsiilor, iar dexametazona contribuie la maturizarea plamanilor fatului, mai ales daca sarcina are sub 34 de saptamani. Daca pacienta prezinta dureri severe in cadranul superior drept sau epigastric, medicii vor efectua o ecografie pentru a exclude complicatii hepatice grave, cum ar fi ruptura hepatica sau insuficienta hepatica. In unele cazuri, poate fi necesara o tomografie computerizata (CT) sau o Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM) pentru o evaluare detaliata.
- Interventii chirurgicale - In situatiile severe, interventiile chirurgicale, inclusiv transplantul de ficat, pot fi necesare daca exista dovezi clare de ruptura hepatica. Medicii vor recomanda, de obicei, nasterea inainte de termen daca preeclampsia severa sau sindromul HELLP apar dupa saptamana 34 de sarcina sau mai devreme daca starea de sanatate a fatului sau a mamei se deterioreaza. Nasterea prin cezariana era frecvent utilizata, dar acum se prefera „proba de travaliu” pentru femeile cu un col uterin favorabil si peste 34 de saptamani de sarcina, evitand astfel complicatiile chirurgicale legate de coagularea sangelui.
- Tratament conservator - Un tratament conservator, inclusiv repaus la pat si monitorizare atenta, a demonstrat prelungirea sarcinii cu o medie de 15 zile pentru pacientele cu mai putin de 32 de saptamani de sarcina. Aceasta a dus la o reducere a timpului petrecut in terapie intensiva neonatala si la scaderea incidentei enterocolitei necrozante si a sindromului de detresa respiratorie la nou-nascuti.
Alte tratamente auxiliare
● Transfuzii de sange pentru a creste numarul de trombocite.
● Corticosteroizi pentru maturizarea pulmonara a fatului.
● Medicamente pentru controlul hipertensiunii arteriale si prevenirea convulsiilor.
Prevenirea complicatiilor severe in timpul sarcinii
Desi prevenirea sa completa nu este posibila, exista masuri care pot reduce riscul aparitiei complicatiilor severe. Mentinerea unei stari fizice bune este esentiala inca dinainte de a ramane insarcinata. Aceasta include mentinerea unei greutati corporale in limite normale, ceea ce poate contribui la o sarcina mai sanatoasa. Controalele prenatale regulate joaca un rol esential in monitorizarea sanatatii mamei si a fatului. Acestea permit identificarea si gestionarea precoce a oricaror probleme care ar putea aparea, inclusiv semnele si simptomele sindromului HELLP si ale preeclampsiei. Educatia despre semnele si simptomele sindromului HELLP si preeclampsiei este esentiala. Cunoasterea simptomelor precum dureri abdominale, greata, varsaturi, dureri de cap severe si umflaturi bruste poate determina viitoarele mame sa solicite ajutor medical in timp util.
Informarea medicului despre istoricul medical personal si familial este importanta. Daca ati avut sarcini anterioare cu complicatii sau aveti in familie cazuri de sindrom HELLP, preeclampsie sau alte tulburari hipertensive, medicul trebuie sa stie pentru a adapta monitorizarea si interventiile necesare. Solicitarea imediata a ajutorului medical la aparitia simptomelor suspecte este esentiala. Interventia rapida poate preveni dezvoltarea complicatiilor grave si poate asigura o gestionare mai eficienta a sindromului HELLP.
![[2025] [MARTIE] [SPRING] [Cadou] [1+1MK] [Cosmo Pharm] [Acid Folic]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-1_1_4.png)
![[2025] [NOV-MARTIE] [SPRING] [Cadou] [Biome] Sirop Cimbrisor](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_11.png)
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;
