Util: Tot ce trebuie sa stii despre fractura de clavicula
Fracturile de clavicula sunt o problema de sanatate des intalnita, afectand atat adultii cat si copiii. Aceasta leziune se manifesta prin intreruperea integritatii claviculei - osul lung si subtire, asemanator formei literei „S”, care face legatura intre umar si partea superioara a pieptului. Cauzele comune ale fracturii de clavicula sunt traumele la nivelul umarului sau bratului. In cadrul populatiei adulte, fractura de clavicula constituie aproximativ 5% din totalul fracturilor osoase. In randul copiilor, in special cei sub sapte ani, fractura de clavicula este chiar mai frecventa, reprezentand cel mai comun tip de fractura. Un aspect deosebit in aceasta categorie de varsta este fractura claviculei survenita in timpul nasterii, cauzata de diverse traumatisme. Trebuie sa se acorde atentie prompta si adecvata acestei leziuni. Neglijarea unei fracturi de clavicula poate duce la complicatii serioase, cum ar fi ruptura coafei rotatorii - un grup de muschi si tendoane esentiali in mobilitatea si functionalitatea umarului. Un diagnostic si tratament timpuriu sunt esentiale pentru o recuperare optima si prevenirea unor probleme pe termen lung.
- Ce este clavicula si unde se situeaza
- Tipuri de fracturi de clavicula. Cum le clasificam
- Tratament pentru clavicula fracturata
Ce este clavicula si unde se situeaza
Clavicula, un os remarcabil atat prin forma sa unica, cat si prin functia sa esentiala, constituie o veriga vitala intre stern si umar. Aceasta structura osoasa, cu o eleganta geometrica ce aminteste de litera S, este ancorata de stern printr-o articulatie speciala, cunoscuta sub denumirea de articulatia sternoclaviculara. Aceasta conexiune, remarcabila prin adaptabilitatea sa, implica cartilajul ca element de legatura si de amortizare. La extremitatea opusa, clavicula se intalneste cu partea superioara a omoplatului, mai exact cu acromionul, formand astfel articulatia acromioclaviculara. Acesta este un punct de pivot esential pentru mobilitatea si flexibilitatea intregii zone a umarului. Rolul claviculei in biomecanica corpului este crucial. Acest os nu doar ca sustine umarul, dar distribuie si absorbtie socurile si presiunile ce apar in timpul miscarilor sau al accidentarilor. De exemplu, o cadere pe umar sau pe bratul intins nu doar ca solicita umarul, dar transfera o parte considerabila a impactului catre clavicula. Aceasta proprietate face ca osul sa fie predispus la fracturi, fiind unul dintre cele mai frecvent afectate oase in cazul traumatismelor.
Tipuri de fracturi de clavicula. Cum le clasificam
Fracturile claviculei sunt un tip comun de leziune, ce pot varia in gravitate si complexitate. Un aspect cheie in clasificarea acestor fracturi este modul in care fragmentele de os se deplaseaza si interactioneaza dupa ruptura. De exemplu, fracturile cominutive sunt caracterizate prin prezenta a mai mult de trei fragmente de os.
Un alt criteriu important in clasificarea fracturilor claviculare este alinierea fragmentelor osoase. In unele cazuri, bucatile de os raman aliniate (fracturi fara deplasare), in timp ce in alte situatii, fragmentele se deplaseaza si necesita o interventie mai complexa (fracturi cu deplasare). In plus, fracturile de clavicula pot fi clasificate ca deschise sau inchise, in functie de daca fragmentele de os strapung pielea sau nu.
Aceasta clasificare detaliata a fracturilor claviculei este vitala pentru a determina cea mai adecvata abordare terapeutica. Fiecare tip de fractura prezinta particularitati specifice care influenteaza atat tratamentul initial, cat si recuperarea pe termen lung a pacientului.
Simptomele fracturii de clavicula. Cum le recunoastem
Fracturile claviculare sunt o problema comuna de sanatate, care pot fi identificate printr-o serie de semne si simptome caracteristice. Atunci cand clavicula este rupta, persoana afectata va experimenta o serie de dificultati si disconforturi specifice. Primul si cel mai evident semn este durerea intensa la nivelul umarului, care se amplifica odata cu miscarea. Aceasta poate fi insotita de dificultati semnificative in deplasarea sau ridicarea bratului. In cazuri severe, miscarea bratului poate fi complet restrictionata. O senzatie de amorteala sau furnicaturi in zona afectata este, de asemenea, comuna. Acest fenomen, cunoscut sub numele de parestezie, indica adesea o afectare a nervilor locali.
Semnele vizibile includ umflarea sau edemul la nivelul umarului, precum si aparitia de echimoze – vanatai provocate de sangerarea subcutanata. In plus, un semn distinctiv al unei clavicule rupte poate fi miscarea zgomotoasa a umarului, caracterizata prin trosnituri sau paraituri atunci cand umarul este mobilizat. In cazurile de fracturi grave, umarul poate cadea in jos sau in fata, datorita lipsei suportului osos. In cazurile de fracturi deschise, bucati de os pot fi vizibile prin piele. In cazul nou-nascutilor, o fractura de clavicula in timpul nasterii poate fi identificata prin lipsa de miscare a bratului si prin plansul copilului atunci cand bratul este miscat. Aceasta este o situatie delicata care necesita interventie medicala prompta pentru a evita complicatiile.
Tratament pentru clavicula fracturata
Tratamentul pentru o clavicula rupta necesita actiuni rapide si atente pentru a asigura o vindecare eficienta. In momentele imediat urmatoare accidentului, este esentiala imobilizarea bratului afectat, preferabil cu un material bandajat in jurul acestuia si legat la nivelul gatului. Aplicarea de comprese reci pe zona afectata poate ajuta semnificativ la reducerea durerii si inflamatiei. Vindecarea claviculei rupte variaza in functie de varsta, durand de la 3 la 6 saptamani pentru copii si intre 6 si 12 saptamani pentru adulti. In cazul nou-nascutilor, recuperarea poate dura aproximativ doua saptamani. Pentru a asigura o vindecare corecta, este cruciala imobilizarea osului rupt.
Tratamentul non-chirurgical include administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul, pentru a gestiona durerea. De asemenea, este importanta initierea unui program de kinetoterapie si exercitii fizice cat mai curand posibil pentru a mentine mobilitatea articulatiei si a preveni rigiditatea. In unele cazuri, poate fi recomandata utilizarea unei orteze de clavicula, care ajuta la sustinerea pozitiei umerilor si limiteaza miscarile care ar putea agrava fractura. Interventia chirurgicala poate fi necesara in situatii mai complexe, cum ar fi fracturile deplasate, cominutive, deschise, sau cele care afecteaza structurile vasculare sau nervoase din apropiere. Procedura chirurgicala implica realinierea fragmentelor osoase si utilizarea dispozitivelor metalice pentru a mentine osul in pozitia corecta pana la vindecare. Aceasta abordare chirurgicala, numita reducere deschisa si fixare interna, poate oferi o solutie durabila pentru cazurile complexe de fracturi ale claviculei.
Interventia chirurgicala pentru fracturile de clavicula
Interventia chirurgicala pentru fracturile de clavicula poate fi necesara in anumite situatii, fie din cauza leziunilor aduse vaselor de sange sau nervilor, fie cand fractura este vizibila prin piele sau fragmentele osoase nu sunt aliniate corespunzator pentru vindecare. Aceasta procedura, cunoscuta sub numele de reducere deschisa si fixare interna, implica realinierea fragmentelor de os si utilizarea dispozitivelor metalice pentru stabilizarea lor. Un chirurg ortoped, specializat in leziuni osoase si musculare, poate opta pentru diferite tehnici chirurgicale. Placile si suruburile pot fi atasate la suprafata exterioara a osului, ramanand adesea in corp chiar si dupa vindecarea oaselor, exceptand cazurile in care provoaca disconfort – situatie care se intampla, de obicei, la un an sau mai mult dupa operatie. Alternativ, pot fi folosite suruburi inserate direct in os, care sunt de obicei indepartate dupa vindecarea completa a fracturii. Aceste proceduri sunt esentiale pentru o recuperare adecvata si pentru a preveni complicatiile pe termen lung.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
