Boli autoimune: Sclerodermia, cum apare boala, ce alimente trebuiesc evitate
Scleroza sistemica, cunoscuta si sub numele de sclerodermie, este o boala autoimuna cronica care afecteaza in principal pielea. In plus fata de afectarea pielii, poate afecta organele interne (plamani, intestine, rinichi sau inima). Modificarile pielii sunt cauzate de cresterea si acumularea de fibre de colagen si alte proteine, pielea devenind rigida. Scleroza sistemica impiedica, de asemenea, fluxul sanguin prin obstructia arterelor mici si a capilarelor care transporta sangele la tesuturi.
Care sunt simptomele sclerodermiei?
Simptomul initial al sclerozei sistemice este de obicei umflarea, urmata de ingrosarea si strangerea pielii la varfurile degetelor. Sindromul Raynaud este, de asemenea, frecvent, conditie in care degetele devin brusc si temporar foarte palide si amortite, dureroase sau ambele, ca raspuns la rece sau din cauze emotionale. Uneori, primele simptome ale sclerozei sistemice sunt arsuri la stomac si dificultati de inghitire sau respiratie. Aceste simptome initiale sunt adesea insotite de durere in mai multe articulatii. Uneori se dezvolta inflamatia muschilor, cu dureri musculare caracteristice si slabiciune sau astenie. Scleroza sistemica poate afecta zone mari ale pielii sau doar degetele mainilor, insa uneori, tinde sa ramana limitata la pielea mainilor. Alteori, tulburarea progreseaza, iar pielea devine stransa, stralucitoare, avand o nuanta mai inchisa decat in mod normal. Pielea fetei se strange, provocand uneori incapacitatea de a schimba expresiile faciale. Uneori, vasele de sange sunt dilatate in degete, piept, fata, buze si limba.
Cu toate acestea, la cei cu implicarea intregului corp, cicatricile si ingrosarea se extind la structurile de baza (grasime, muschi si rareori os). Exista, de obicei, modificari ale colorarii mainilor care, atunci cand sunt expuse la frig, devin excesiv de palide si apoi capata o culoare violet, uneori fiind insotite de durere sau furnicaturi. Circulatia slaba poate provoca alte afectiuni si, in plus, unii pacienti dezvolta depozite de calciu in piele si alte organe, cum ar fi plamanii, muschii si rinichii.
Leziunile nervoase si cicatricile ulterioare afecteaza de obicei capatul inferior al esofagului (tubul care conecteaza gura la stomac), iar esofagul deteriorat nu poate propulsa alimentele in mod eficient in stomac. La multe persoane cu scleroza sistemica, in cele din urma se dezvolta dificultati de inghitire si arsuri la stomac. Cresterea anormala a celulelor in esofag (esofagul Barrett) apare la aproximativ o treime din oameni ca urmare a refluxului cronic de acid, crescand riscul de obstructie esofagiana. Deteriorarea intestinelor poate provoca proliferarea bacteriilor, modificarea absorbtiei alimentelor (malabsorbtie) si pierderea in greutate. Din acest motiv si nu numai, pacientii diagnosticati cu aceasta boala trebuie sa isi formeze un plan alimentar ce include alimente bogate in nutrienti.
Scleroza sistemica provoaca o acumulare de tesut cicatricial in plamani si boli pulmonare interstitiale, producand dispnee in timpul exercitiilor fizice. Implicarea vaselor de sange care alimenteaza plamanii (peretii vaselor se ingroasa) reduce cantitatea de sange care circula prin ele. Ca urmare, tensiunea arteriala in arterele care furnizeaza sange plamanilor creste (o tulburare numita hipertensiune pulmonara). Scleroza sistemica provoaca, de asemenea, mai multe tulburari cardiace care pun viata in pericol, inclusiv insuficienta cardiaca si aritmii. Sclerodermie poate afecta si functiile renale, iar primul simptom al leziunilor renale poate fi o crestere brusca si progresiva a tensiunii arteriale (criza renala sclerodermica). Tensiunea arteriala ridicata este un simptom periculos, desi tratamentul precoce il controleaza de obicei si poate preveni sau inversa deteriorarea rinichilor.
Tratament pentru sclerodermie
Niciun medicament nu s-a dovedit a fi eficient la 100% dintre pacientii cu scleroza sistemica, desi exista raspunsuri partiale la imunosupresoare in cazurile de implicare sistemica. Tratamentul starii inflamatorii a leziunii cutanate necesita, de obicei, administrarea de corticosteroizi. Afectarea pulmonara interstitiala timpurie poate fi imbunatatita cu ciclofosfamida/micofenolat de mofetil si steroizi orali. In cazul hipertensiunii pulmonare, pot fi utilizate blocante de calciu, iar implicarea gastrointestinala se imbunatateste cu masuri posturale anti-reflux, printre altele. Controlul regulat al tensiunii arteriale la pacientii cu scleroza difuza este esential. Tratamentul trebuie inceput atunci cand tensiunea arteriala este mai mare de 140/90 mmHg. Cazurile de calcinoza marcata pot necesita microchirurgie.
Alimente, substante permise si contraindicate
Persoanele care sufera de sclerodermie trebuie sa introduca in dieta zilnica alimente care combat stresul oxidativ, cauzat de radicalii liberi, astfel incat sistemul imunitar sa se echilibreze. De asemenea, este important sa existe zilnic nutrienti in alimentatie, deoarece in caz contrar, pot aparea manifestari accentuate ale bolii.
Fara cofeina, tutun si alcool
Cofeina poate creste riscul de pietre la rinichi, deoarece persoanele cu sclerodermie dezvolta diferite probleme in organe. Pentru pacientii care dezvolta sclerodermie si fumeaza, circulatia degetelor se poate inrautati. Alcoolul produce acid in stomac, care dauneaza pacientului, provocand probleme gastro-intestinale. Pe langa acestea, orezul brun este un alt aliment permis si indicat in dieta persoanelor care au sclerodermie.
Alimente bogate in vitamina C
Asa cum am mentionat anterior, este nevoie de un consum bogat in alimente care lupta impotriva radicalilor liberi. In acest sens, vitamina C este un aliat care, pe langa prevenirea stresului oxidativ, intareste sistemul imunitar, reducand inflamatia si infectiile. Bogate in vitamina C sunt coacazele, citricele, varza de Bruxelles, pepenele galben, capsunile, broccoli, ardei gras, rosii, macese, mere, caise, piersici, kiwi.
Alimente bogate in vitamina A si beta-caroten
Vitamina A ajuta imunitatea, sprijinind, de asemenea, o piele sanatoasa. Pacientii care au sclerodermie au un nivel mai scazut de beta-caroten in organism si, prin urmare, este nevoie de suplinirea aportului.
Vitamina D si cele din gama B-urilor
Vitamina D sprijina si aceasta functionarea optima a sistemului imunitar, impreuna cu vitamina C si vitamina A. Cele din gama B-urilor sunt prescrise adesea sub forma de suplimente alimentare pacientilor care au sclerodermie, insa este important ca acestia sa consume alimente care contin aceste vitamine (fistic, migdale, caju, linte, fulgi de ovaz, hrisca, mei, grau, orz, porumb, paste, ficat, carne de porc slaba, carne de vita, carne de iepure, peste si fructe de mare, oua de pui, seminte de dovleac, fasole.
Vitamina E
Aceasta este un alt antioxidant puternic, prevenind aparitia de noi inflamatii. Surse de vitamina E sunt si uleiurile vegetale, spanacul, avocado, nucile, caju, fulgii de ovaz, migdalele, ficatul. Mentinerea hidratarii pe tot parcursul zilei va ajuta la elasticitatea tesuturilor, in plus fata de ajutorul oferit la digestie.
Consumul de acizi grasi omega 3,6 si antioxidanti
Aceste componente sunt esentiale deoarece sunt imunoregulatoare care permit flexibilitatea membranelor celulare. Unele alimente bogate in omega 3 sunt seminte de in, oua, peste, cum ar fi somonul. Puteti include, de asemenea, nuci, avocado, seminte de floarea soarelui.
Consumati alimente care au fibre
Incorporarea cerealelor integrale, fructelor si a legumelor in dieta ajuta la tranzitul intestinal. Cu toate acestea, in functie de complicatiile problemelor gastro-intestinale, aportul de fibre ar trebui sa fie mai controlat, insa sa nu lipseasca din alimentatie, deoarece faciliteaza digestia, printre altele.
Fara cereale si faina rafinata
Acestea nu furnizeaza la fel de multi nutrienti ca cerealele integrale si, in plus, ingroasa sangele si activeaza durerile osoase. De asemenea, ele nu permit calciului si fierului sa fie absorbite bine. Nu in ultimul rand, evitati alimentele prea uscate sau lipicioase, daca aveti probleme la inghitire. Puteti include piureri de fructe si legume, oua amestecate, branza proaspata.
Legatura dintre dermatomiozita si sclerodermia
Atunci când vorbim de boli autoimune mai puțin cunoscute, o astfel de boală este dermatomiozita. Această boală are legătură directă cu afectarea muscula și a altor organe vitale. Are multiple efecte secundare dacă nu este tratată, dar cele mai vizibile reacții sunt legate de acele erupții cutanate care fac scoame urât mirositoare cu timpul.
Vorbim practic de o boală rară care a fost identificată în peste 80% dintre cazuri la femei. Boala poate fi identificată doar prin consultul medical la un medic specialist. Vorbim de o afectiune a sistemului imunitar care are o legătură directă că simptomuri precum slăbiciune musculară sau purit la nivelul feței, spatelui, coapselor. In urma unor cercetări s-a stabilit ca aceasta boala autoimuna are sanse sa se gaseasca frecvent la femei din cauza structurii cromozomiale. În cazul în care este depistată această boală, este important să se înceapă tratamentul cât mai repede.
Dermatomiozita ocupa locul trei în lume când vorbim de boli autoimune, boala in care agresiunea imuna are loc la nivelul vaselor din invelisul conjunctiv al fasciculelor musculare. Pe linga afectarea cutaneo-musculara, frecvent sunt atinse si viscerele, in special tubul digestiv, cordul si plamanii. Altfel spus, lasata netratata, bolnavul poate sa faca stop cardio-respirator pentru ca sunt afectate alveolele pulmonare si bolnavul nu mai poate respira. Exista si o forma morbida extrema a acestei boli numita Wagner-Unvericht, in care simptomurile apar in cateva saptamini dupa care urmeaza decesul.
Interesant este faptul ca in formele ei incipiente cand este afectat tesutul conjunctiv, peste 30% dintre bolnavi asociaza dermatomiozita cu alte boli precum: poliartrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic si sclerodermia. Cauza bolii este si astazi un mister, dar ultimele studii arata ca exista un cumul de factori intercorelati precum factori genetici, infectia virala a muschiului si mecanisme autoimune.
Dermatomiozita asociata cu neoplazie este un sindrom intilnit la 8% dintre toate cazurile de boala, se prezinta cu aceleasi modificari ale pielii si muschilor, dar se asociaza morbid cu cancer al sanului, plamanului, tractului digestiv. Dermatomiozita asociata cu alte boli ale tesutului vasculo-conjunctiv cuprinde pana la 20% dintre pacienti, iar boala este asociata cu sarcoidoza si poliarterita nodoasa.
BIBLIOGRAFIE:
Bhattacharya SK, Kumar A, Ghosal S. Effects of glycowithanolides from Withania somnifera on animal model of Alzheimer's disease and perturbed central cholinergic markers of cognition in rats. Phytother Res. 1995;
Changhadi Govardhan Sharma, author. Ashwagandharishta - Rastantra Sar Evam Sidhyaprayog Sangrah - Krishna-Gopal Ayurveda Bhawan (Dharmarth Trust);
Charak Samhita 6000BC, author. Charaka translation into English: Translator: Shree Gulabkunverba Ayurvedic Society. Jamnagar, India: 1949;
Dekosky S, Scheff SW. Synapse loss in frontal cortex biopsies in Alzheimer's disease: correlation with cognitive severity. Ann Neurol;
Dickon TC, Vickers JC. The morphological phenotype of b-amyloid plaques and associated neuritic changes in Alzheimer's disease. Neuroscience;
Agarwal AK, Seth PK, Singh N. World Congress on Biotech Dev Med Subs Plants & Marine Origin. Lucknow (India): King George Medical College; 1995. Effect of Withania somnifera, Panex ginseng and Cannabis indica and radio ligand binding with neurohumoral in the CNS;
Ghosal S, Srivastava RS, Bhattacharya SK, Upadhyay SN, Jaiswal AK, Chattopadhyay U. Immunomodulatory and CNS effects of sitoindosides IX and X, two new glycowithanolides form Withania somnifera. Phytother Res. 1989;
![[2025] [APRILIE] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio Assista]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
