Boala Cushing: o afectiune rara a glandelor suprarenale, riscuri pentru organism

Sindromul Cushing consta in modificari fizice si mentale care rezulta dintr-o cantitate excesiva si prelungita de cortizol in sange. Cortizolul este un hormon steroid produs de glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor. Cand cortizolul este produs in cantitati normale, ajuta organismul sa reactioneze la stres, mentine valori optime ale tensiunii si a functiei cardiovasculare, dar contribuie si la mentinerea sistemului imunitar sub control, precum si la transformarea grasimilor, a carbohidratilor si a proteinelor in energie.

Tipuri ale bolii Cushing

Exista doua tipuri de sindrom Cushing: Exogen (cauzat de factori externi corpului) si endogen (cauzat de factori interni ai corpului). Simptomele ambelor tipuri sunt aceleasi, diferenta consta in cauza sindromului:

Sindromul Cushing exogen este cel mai frecvent si apare la persoanele care iau medicamente asemanatoare cortizolului, cum ar fi prednisonul. Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata tulburarile inflamatorii, cum ar fi astmul si artrita reumatoida. De asemenea, inhiba sistemul imunitar dupa transplantul de organe. Acest tip de sindrom Cushing este temporar si dispare de indata ce pacientul inceteaza sa mai ia medicamente asemanatoare cortizolului.

Sindromul Cushing endogen, in care glandele suprarenale produc prea mult cortizol, este rar. De obicei, se intampla incet si poate fi dificil de diagnosticat. In cele mai multe cazuri, acest tip de sindrom Cushing este cauzat de tumori care secreta hormoni in glandele suprarenale sau in glanda pituitara. In glandele suprarenale, tumora (de obicei nu este canceroasa) produce un exces de cortizol. In glanda pituitara, tumora produce un exces de hormon adrenocorticotropic (ACTH), care stimuleaza glandele suprarenale sa produca cortizol.

Cand tumora se formeaza in glanda pituitara, aceasta afectiune se numeste boala Cushing. In cele mai multe cazuri, tumorile care fac hormonul ACTH isi au originea in glanda pituitara. Cu toate acestea, tumorile non-pituitare, de obicei situate in plamani, pot produce, de asemenea, un exces de ACTH si pot provoca acest sindrom.

Cauze ale afectiunii
Cea mai frecventa cauza este administrarea de medicamente cu steroizi, pentru o lunga perioada de timp. Aceste medicamente actioneaza ca si cortizol in organism si sunt utilizate pentru a trata multe boli, inclusiv lupus, astm si artrita reumatoida. Administrarea de medicamente corticosteroide: administrarea de corticosteroizi pe termen lung, sub forma de pastile, injectii sau creme topice. De asemenea, este posibil sa aveti sindromul Cushing, deoarece corpul dumneavoastra produce prea mult cortizol. Acest lucru se poate intampla daca aveti:

O tumoare in glanda pituitara care produce exces de ACTH si care determina glandele suprarenale sa produca mai mult cortizol. Aceste tumori nu sunt, de obicei, canceroase.
O tumoare in plamani sau pancreas care produce ACTH si care determina glandele suprarenale sa produca mai mult cortizol. Uneori, aceste tumori sunt canceroase.
O tumoare in glandele suprarenale care produce cortizol suplimentar. Unele dintre aceste tumori sunt canceroase.

Simptome ale bolii
Simptomele variaza si apar adesea incet in timp. Este posibil sa aveti:

Crestere in greutate, in special in jurul taliei - acesta este cel mai comun simptom.
De asemenea, este posibil sa aveti o fata rotunjita sau un exces de grasime in jurul gatului si pe partea superioara a spatelui.
Modificari ale pielii, cum ar fi vanatai, acnee.
Modificari ale dispozitiei, cum ar fi iritabilitate, anxietate sau depresie.
Slabiciune musculara si osoasa. Acest lucru poate provoca dureri de spate, dar si scaderea tonusului muscular si a fortei.
Modificari ale nivelului hormonilor sexuali. La femei, acest lucru poate provoca menstruatii neregulate si cresterea parului facial. La barbati, poate provoca probleme de erectie sau modificari ale dorintei sexuale.
Sindromul Cushing poate duce, de asemenea, la alte probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul de tip 2, cataracta.

Diagnostic
Poate fi dificil de diagnosticat sindromul Cushing, deoarece multe lucruri pot face nivelul de cortizol mai mare decat in mod normal. Este posibil sa fie nevoie sa consultati un medic specializat in tulburari hormonale (endocrinolog) pentru a diagnostica sau trata sindromul Cushing.

Pentru a afla daca aveti sindromul Cushing, medicul va va intreba despre medicamentele pe care le luati, despre simptome, si, daca sunteti femeie, va va solicita informatii referitoare la menstruatie (daca este regulata, printre altele). De asemenea, specialistul va verifica modificari aparute la nivelul pielii si va va intreba daca vi s-a schimbat greutatea corporala.

De obicei, un medic poate afla cu aceste teste daca un medicament steroid este cauza problemei. Daca nu luati medicamente cu steroizi sau daca medicul dumneavoastra considera ca nu medicamentele sunt cauza simptomelor ci altceva, vi se pot recomanda teste, cum ar fi: Teste pentru a verifica nivelul de cortizol si alti hormoni din sange si urina.
Un test pentru masurarea cortizolului in saliva pe timp de noapte, cand nivelul scade de obicei. O scanare tomografica computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) pentru a detecta o tumoare in glandele suprarenale (RMN), glanda pituitara sau alt organ.

Tratament pentru boala Cushing

Tratamentul pentru sindromul Cushing depinde de cauza. Sindromul Cushing exogen dispare atunci cand pacientul inceteaza sa mai ia medicamente asemanatoare cortizolului care au fost luate pentru a trata o alta afectiune. Medicul dumneavoastra va determina momentul potrivit pentru a reduce treptat si, in cele din urma, pentru a opri luarea unor astfel de medicamente.

In cazul sindromului endogen Cushing, se apeleaza la o interventie chirurgicala pentru a elimina tumora care cauzeaza nivelul ridicat de cortizol. Desi interventia chirurgicala este de obicei eficienta, unii oameni au nevoie de medicamente pentru a reduce productia de cortizol sau radioterapie pentru a ucide celulele tumorale ramase. La unele persoane, ambele glande suprarenale trebuie eliminate pentru a controla sindromul Cushing. Daca o tumoare pituitara este cauza:

Chirurgia pentru a elimina tumora ofera cele mai bune sanse de recuperare. Aceasta operatie necesita o mare abilitate si ar trebui sa fie efectuata intr-un centru medical major in cazul in care exista medici specializati in chirurgie pituitara. Daca nu puteti avea o interventie chirurgicala pentru a elimina tumora sau interventia chirurgicala nu a functionat, este posibil sa aveti alte optiuni de luat in considerare, cum ar fi medicamente, radiatii sau interventii chirurgicale pentru a elimina glandele suprarenale. Daca o tumoare suprarenala este cauza: Chirurgia se face de obicei pentru a elimina tumora daca nu este canceroasa (benigna). Daca tumora este canceroasa, intreaga glanda este indepartata.
Medicamentele pot fi incercate daca interventia chirurgicala nu este o optiune.