Tularemia: Cum recunosti boala, preventie si tipuri de tratament

Tularemia, cunoscuta si sub denumirea de febra iepurelui sau febra capusei, este o boala infectioasa cauzata de bacteria Francisella tularensis. Aceasta bacterie poate afecta mai multe specii de animale, inclusiv iepuri, capuse, rozatoare, pasari si oameni. Principalele gazde animale ale agentului patogen F. tularensis sunt mamifere mici, cum ar fi soareci, veverite si iepuri. La om, infectia este de obicei contractata in lunile de vara si cauzata de muscaturi de la capusele Dermacentor sau Amblyomma. Apar alte moduri de transmisie, inclusiv contactul cu apa, aerul sau solul contaminate.

Exista mai multe tipuri diferite de tularemie, care variaza in prezentare si severitate in functie de metoda de achizitie si de doza si virulenta organismelor specifice infectate. De obicei, tularemia este impartita in sase forme:

Tularemia ulceroglandulara este cea mai frecventa forma de departe, cuprinzand aproximativ trei sferturi din toate cazurile de tularemie. In tularemia ulceroglandulara, organismul este dobandit prin piele prin muscatura de artropod sau abraziune. De obicei, vectorul este o capusa, dar mustele de cerb si tantarii pot transmite si F. tularensis. La locul infectiei se dezvolta un ulcer de piele.
Tularemia tifoida (numita uneori tularemie septicemica) este urmatorul tip cel mai frecvent, la aproximativ 10-15% din cazuri si este cea mai grava forma. Pneumonia este o caracteristica comuna. Este probabil dobandit prin ingestie, desi modul precis de transmisie nu este complet clar.
Tularemia pneumonica este neobisnuita si este dobandita prin inhalare.
Tularemia oculoglandulara este rara si apare atunci cand F. tularensis este introdus in ochi. Acest lucru poate aparea dintr-un strop de sange infectat sau atunci cand ochii sunt frecati dupa manipularea unei carcase de animale infectate.
Tularemia orofaringiana este, de asemenea, rara si este cauzata de ingerarea de carne infectata (aproape intotdeauna un iepure).
Tularemia glandulara este, de asemenea, rara si este similara clinic cu forma ulceroglandulara, cu exceptia dezvoltarii unui ulcer de piele.

Cum se transmite tularemia

Tularemia se poate transmite oamenilor prin diferite modalitati, cum ar fi:

Muscatura de capusa: O persoana poate fi infectata prin muscatura unei capuse infectate cu bacteria Francisella tularensis. Este important sa se evite expunerea la capuse si sa se utilizeze masuri de prevenire a intepaturilor de capuse, cum ar fi purtarea hainelor cu maneci lungi, aplicarea de repelente de insecte si efectuarea de verificari periodice pentru a indeparta capusele.
Contact direct cu animale infectate: Oamenii se pot infecta prin manipularea animalelor infectate, cum ar fi iepurii sau prin expunerea la tesuturi animale infectate sau la excremente. Este esential sa se evite contactul direct cu animalele bolnave sau cu cadavrele lor si sa se adopte masuri de igiena adecvate dupa manipularea animalelor.
Contactul cu apa sau sol infectat: Tularemia poate fi contractata prin contactul cu apa sau sol contaminat cu bacterii. Acest lucru poate aparea prin bautul apei contaminate, inotul in apa contaminata sau expunerea la sol contaminat prin activitati agricole sau de gradinarit.
Inhalarea bacteriei: In anumite cazuri, tularemia se poate raspandi prin inhalarea bacteriilor din aer. Acest lucru poate aparea prin manipularea animalelor infectate sau prin expunerea la praf sau aerosoli infectati.

Cum se manifesta boala

Simptomele tularemiei pot varia in functie de modul de infectare si de severitatea bolii. Cele mai comune simptome includ febra, dureri de cap, oboseala, dureri musculare, inflamatie si umflaturi ale ganglionilor limfatici. In functie de modul de infectare, tularemia poate provoca, de asemenea, simptome respiratorii, tulburari digestive sau leziuni cutanate.

Simptomele de tularemie se dezvolta de obicei in trei sau patru zile de la inoculare, desi in unele cazuri poate dura pana la zece zile pentru ca boala sa se manifeste. Organismul este intracelular si se raspandeste prin sistemul limfatic, inmultindu-se in macrofage. Semnele si simptomele, precum si organele afectate, variaza mult in functie de metoda de inoculare.

In tularemia ulceroglandulara si glandulara, semnele precoce obisnuite sunt febra ridicata, frisoane, glande umflate, dureri de cap si oboseala extrema. Un ulcer de piele se dezvolta la locul infectiei sub forma ulceroglandulara. Tularemia tifoida se caracterizeaza prin febra, epuizare si scadere in greutate. Plamanii pot fi implicati.

Durerea gatului, greata, varsaturile si diareea sunt frecvente sub forma orofaringiana a tularemiei. Durerile abdominale si ulceratiile intestinale sunt frecvente. Tularemia oculoglandulara este marcata de roseata si durere la ochi (conjunctivita), adesea insotita de o descarcare din ochi. In cele din urma, tularemia pneumonica provoaca tuse uscata, dificultati respiratorii si dureri toracice.

Meningita este o complicatie neobisnuita, dar potential grava a tularemiei. Tularemia poate fi tratata cu antibiotice si este important sa se obtina tratament medical prompt in caz de suspiciune de tularemie, deoarece boala poate deveni grava in unele cazuri.

Modalitati de prevenire

Pentru a preveni tularemia, este recomandat sa se evite contactul cu animalele bolnave sau cu capuse, sa se foloseasca masuri adecvate de protectie impotriva intepaturilor de capuse si sa se ia precautii la manipularea animalelor infectate sau a tesuturilor animale. De asemenea, igiena personala si de mediu adecvata sunt importante pentru a preveni raspandirea bacteriei.

1. Protejati-va impotriva intepaturilor de capuse:

Purtati haine cu maneci lungi, pantaloni lungi si sosete inalte atunci cand mergeti in zone cu capuse.
Utilizati repelente de insecte pe piele si pe haine, in conformitate cu instructiunile producatorului.
Faceti controale periodice pentru a indeparta orice capusa gasita pe corpul dumneavoastra si asigurati-va ca o faceti in mod corect, folosind o penseta sau o trusa speciala de indepartare a capuselor.
Evitati zonele cu vegetatie densa si ierburile inalte, in special in timpul sezonului de activitate a capuselor.
2. Evitati contactul cu animale infectate:

Evitati manipularea animalelor bolnave sau a capuselor gasite pe animale.
Daca aveti animale de companie, consultati un medic veterinar pentru a discuta despre masurile de prevenire a tularemiei la animale si pentru a le mentine sanatoase.
3. Igiena adecvata:

Spalati-va pe maini cu apa si sapun dupa ce ati fost in contact cu animale, sol sau apa suspecta.
Evitati sa beti apa neprelucrata sau sa inotati in ape necunoscute, mai ales in zone endemice pentru tularemie.
Utilizati manusi de protectie si alte echipamente de protectie adecvate atunci cand manipulati animale moarte sau tesuturi de animale infectate.
In timpul activitatilor de gradinarit sau de agricultura, acoperiti-va ranile si spalati-va pe maini dupa lucrul in sol.
Este important sa se mentina o buna cunoastere a tularemiei si a masurilor preventive asociate pentru a minimiza riscul de infectare. Daca sunteti expus la factori de risc si dezvoltati simptome sugestive de tularemie, consultati un medic pentru evaluare si tratament adecvat.

Neoplasmele: Un ghid esential despre tumori, cum le diferentiem

Neoplasmele, cunoscute si sub denumirea de tumori, sunt formatiuni anormale de tesut care apar ca rezultat al unei cresteri neregulate a celulelor din organism. Acestea pot fi benigne sau maligne, in functie de comportamentul si capacitatea de a se raspandi in tesuturile si organele adiacente. Neoplasmele benigne sunt tumori care se dezvolta localizat si nu invadeaza tesuturile inconjuratoare sau nu metastazeaza in alte parti ale corpului. Ele pot creste in dimensiune, dar de obicei nu reprezinta o amenintare grava pentru sanatate.

Pe de alta parte, neoplasmele maligne sunt canceroase, fiind caracterizate prin cresterea necontrolata a celulelor si capacitatea lor de a invada tesuturile adiacente sau de a se raspandi in alte zone ale corpului prin intermediul sistemului limfatic sau al sangelui. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de metastaza si reprezinta un aspect semnificativ al cancerului. Neoplasmele pot aparea in diferite parti ale corpului si pot afecta diverse organe si tesuturi, cum ar fi pielea, plamanii, sanii, ficatul, rinichii, colonul sau creierul. Efectele si simptomele asociate neoplasmelor pot varia in functie de localizarea si tipul tumorii.

Cand stii ca trebuie sa mergi la medic?

Bibliografie:

Feldman M, et al., eds. Jaundice. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021; 
Ferri FF. Gilbert syndrome. In: Ferri's Clinical Advisor 2023. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com. Accessed June 1, 2022;
Gilbert syndrome. American Liver Foundation. https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/gilbert-syndrome/. Accessed May 31, 2022;
Chowdhury JR, et al. Gilbert's syndrome and unconjugated hyperbilirubinemia due to bilirubin overproduction. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 1, 2022;