Neoplasmele: Un ghid esential despre tumori, cum le diferentiem
Neoplasmele, cunoscute si sub denumirea de tumori, sunt formatiuni anormale de tesut care apar ca rezultat al unei cresteri neregulate a celulelor din organism. Acestea pot fi benigne sau maligne, in functie de comportamentul si capacitatea de a se raspandi in tesuturile si organele adiacente. Neoplasmele benigne sunt tumori care se dezvolta localizat si nu invadeaza tesuturile inconjuratoare sau nu metastazeaza in alte parti ale corpului. Ele pot creste in dimensiune, dar de obicei nu reprezinta o amenintare grava pentru sanatate.
Pe de alta parte, neoplasmele maligne sunt canceroase, fiind caracterizate prin cresterea necontrolata a celulelor si capacitatea lor de a invada tesuturile adiacente sau de a se raspandi in alte zone ale corpului prin intermediul sistemului limfatic sau al sangelui. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de metastaza si reprezinta un aspect semnificativ al cancerului. Neoplasmele pot aparea in diferite parti ale corpului si pot afecta diverse organe si tesuturi, cum ar fi pielea, plamanii, sanii, ficatul, rinichii, colonul sau creierul. Efectele si simptomele asociate neoplasmelor pot varia in functie de localizarea si tipul tumorii.
Diagnosticul si tratamentul neoplasmelor sunt gestionate de specialisti in oncologie si implica de obicei o combinatie de metode, cum ar fi interventii chirurgicale, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau terapie tintita, in functie de particularitatile fiecarui caz. Este important ca pacientii sa solicite ingrijire medicala adecvata si sa fie implicati intr-un plan de tratament personalizat in colaborare cu medicii specialisti.
Tipuri de neoplasme benigne
Exista mai multe subtipuri de neoplasme benigne care pot afecta diferite organe si tesuturi din corp, printre care se regasesc si urmatoarele:
Adenomꓽ tumoare alcatuita din celule epiteliale. Este o tumoare care se dezvolta in tesuturile glandulare, cum ar fi glandele tiroidiene, glandele mamare.
Lipom: Este o tumoare formata din tesut adipos. Lipomul este adesea o formatiune moale, mobila sub piele si este intalnit in principal la nivelul gatului, bratelor, spatelui sau coapselor.
Fibrom: Este o tumoare formata din tesut conjunctiv fibros. Acestea pot aparea in diferite parti ale corpului, cum ar fi uterul (fibrom uterin) sau pielea.
Nev: Este o tumoare cutanata benigna, care consta dintr-o acumulare localizata de celule nervoase. Acestea pot aparea in diverse forme, cum ar fi nevul pigmentar sau nevul nervos.
Adenofibrom: Este o tumoare formata dintr-o combinatie de tesut glandular si tesut conjunctiv fibros. Adenofibroamele pot aparea in san sau in alte glande.
Hemangiom: Este o tumoare vasculara formata din vase de sange anormale. Hemangioamele pot fi prezente la nastere sau pot aparea in primele luni de viata si pot afecta pielea sau organele interne.
Osteom: Formatiune anormala a osului nou care creste peste cel vechi. Osteoamele pot aparea in diferite oase si pot fi asimptomatice sau pot cauza disconfort si durere.
Ce simptome dau neoplasmele benigne
Neoplasmele benigne pot avea simptome variate, in functie de localizarea si dimensiunea lor. In multe cazuri, neoplasmele benigne pot fi asimptomatice si pot fi descoperite intamplator in timpul unui examen medical de rutina sau al unei investigatii imagistice efectuate pentru alte motive. Cu toate acestea, in unele situatii, ele pot provoca anumite simptome, cum ar fi:
Durere: Neoplasmele benigne pot provoca durere in zona in care se dezvolta. De exemplu, un lipom mare sau un adenom in zona abdominala poate cauza disconfort si durere.
Cresterea sau umflarea unei zone: Neoplasmele benigne pot determina o crestere sau o umflatura localizata in zona afectata. De exemplu, un lipom poate forma o umflatura sub piele.
Modificari cutanate: Unele neoplasme benigne care afecteaza pielea pot provoca modificari vizibile, cum ar fi modificari de culoare, textura sau aspect. De exemplu, nevii pot prezenta o culoare mai inchisa sau o crestere in dimensiune.
Tulburari functionale: Neoplasmele benigne care afecteaza organele interne pot interfera cu functionarea normala a acestora. De exemplu, un adenom tiroidian poate determina cresterea in dimensiune a glandei tiroidiene si poate cauza tulburari in productia de hormoni tiroidieni.
Tipuri de neoplasme maligne
Exista o gama larga de tipuri de neoplasme maligne, cunoscute sub denumirea de cancere. Acestea pot afecta diferite organe si tesuturi din corpul uman. Iata cateva exemple comune de neoplasme maligne:
Carcinom: Este cel mai frecvent tip de cancer si se dezvolta in tesuturile epiteliale care acopera suprafetele interne si externe ale corpului. De exemplu, carcinomul pulmonar, carcinomul de san, carcinomul de colon, carcinomul de prostata, carcinomul de piele etc.
Sarcom: Este un tip de cancer care se formeaza in tesuturile conjunctive, cum ar fi oasele, muschii, cartilajele sau tesutul conjunctiv moale. Exemple de sarcoame includ osteosarcomul (cancer osos), leiomiosarcomul (cancer muscular neted) sau sarcomul de tesuturi moi.
Leucemie: Este un tip de cancer care afecteaza celulele sanguine, in special celulele responsabile de producerea celulelor sanguine in maduva osoasa. Leucemiile pot fi acute sau cronice si pot afecta globulele albe, globulele rosii si/sau trombocitele.
Limfom: Acest tip de cancer apare in sistemul limfatic. Limfoamele se impart in doua categorii principale: limfoamele Hodgkin si limfoamele non-Hodgkin.
Melanom: Este un tip de cancer care se dezvolta in celulele pigmentare (melanocitele) care produc melanina, pigmentul responsabil de culoarea pielii. Melanomul este adesea asociat cu expunerea excesiva la soare si poate aparea pe piele sau in alte parti ale corpului, cum ar fi ochii sau organele interne.
Gliom: Este un tip de cancer care afecteaza tesutul cerebral sau maduva spinarii. Gliomul este adesea clasificat in functie de tipul de celule implicate, cum ar fi glioblastomul, astrocitomul sau oligodendrogliomul.
Ce simptome dau neoplasmele maligne
Simptomele cauzate de neoplasmele maligne pot varia semnificativ in functie de localizarea tumorii, dimensiunea, stadiul si alte factori individuali. Unele simptome comune asociate cu neoplasmele maligne includ:
Modificari in aspectul sau dimensiunea unei umflaturi sau a unei zone de pe corp.
Formarea unui nodul palpabil sau o umflatura care poate creste in dimensiune.
Sangerare neobisnuita, cum ar fi sangerarea vaginala anormala sau sangerarea rectala.
Modificari ale obiceiurilor digestive, cum ar fi diareea sau constipatia persistente.
Durere persistenta sau disconfort intr-o anumita zona a corpului.
Modificari ale pielii, cum ar fi aparitia unei pete, a unei excrescente sau a unei rani care nu se vindeca.
Pierderea inexplicabila in greutate sau scaderea apetitului.
Oboseala persistenta si slabiciune.
Modificari ale obiceiurilor urinare, cum ar fi senzatia de urgenta sau dificultatea la urinare.
Modificari ale obiceiurilor respiratorii, cum ar fi tuse persistenta sau sangerare la tuse.
Schimbari ale vocii sau dificultati de inghitire.
Cancerul se vindeca?
Acesta poate fi vindecat in anumite cazuri, mai ales atunci cand este diagnosticat in stadiile incipiente si tratat prompt si eficient. Vindecarea cancerului depinde de mai multi factori, cum ar fi tipul si stadiul cancerului, localizarea acestuia, raspunsul la tratament si sanatatea generala a pacientului.
Tratamentul cancerului poate include o combinatie de interventii, cum ar fi chirurgia, radioterapia, chimioterapia, imunoterapia, terapia tintita si alte terapii specifice, in functie de caracteristicile specifice ale cancerului respectiv.
Pentru unii pacienti, tratamentul poate duce la o remisiune completa a cancerului, ceea ce inseamna ca toate semnele si simptomele dispar si nu se mai detecteaza nicio urma de boala. Aceasta poate fi considerata o forma de vindecare. In cazurile in care cancerul nu revine in urmatorii ani, pacientul poate fi considerat vindecat.
Cu toate acestea, in anumite situatii, mai ales in stadiile avansate ale cancerului sau in prezenta unor forme agresive de cancer, vindecarea completa poate fi mai dificila de realizat. In aceste cazuri, obiectivul tratamentului poate fi controlul si gestionarea bolii, imbunatatirea calitatii vietii si prelungirea supravietuirii pacientului.
Este important de remarcat ca simptomele amintite in acest articol nu sunt specifice doar neoplasmelor maligne si benigne si pot fi asociate si cu alte afectiuni medicale. Cu toate acestea, orice modificare sau simptom neobisnuit ar trebui sa fie evaluat de catre un medic. Diagnosticarea si tratamentul cancerului implica o evaluare medicala cuprinzatoare si un plan de tratament individualizat sub supravegherea specialistilor in oncologie.
Salpingita: Cum apare boala, simptome si modalitati de tratament
Cuvantul salpingita provine din cuvintele grecesti antice “ salpinx '', care inseamna trompeta si “ itis ”, adica inflamatie. In consecinta, se traduce prin inflamatia tuburilor asemanatoare trompetei, care sunt cunoscute drept trompe uterine sau tuburile lui Fallopio. Salpingita este, asadar, o infectie si inflamatie a tuburilor falopiene.
Este considerata a fi un tip de boala inflamatorie pelvina si este cel mai adesea cauzata de infectii bacteriene cu transmitere sexuala. In unele cazuri, insa, salpingita poate rezulta din proceduri intrauterine. Un aspect deosebit de important de mentionat este faptul ca nediagnosticata la timp sau netratata eficient, salpingita poate deteroriora trompele uterine, putand sa apara sarcini ectopice si infertilitate.
Majoritatea cazurilor de salpingita sunt considerate acute, care se caracterizeaza printr-un debut brusc cu simptome severe. Cel mai frecvent, persoanele cu salpingita acuta pot avea o descarcare vaginala neobisnuita, care apare de culoare galbena si are un miros neplacut. In plus, femeile pot prezenta dureri abdominale, dureri pelvine sau dureri inferioare de spate. De multe ori pacientele simt si durere in timpul menstruatiei, ovulatiei sau pe durata contactului sexual. In unele cazuri, acestea pot avea si febra, greata, varsaturi sau urinare frecventa. In forma cronica, simptomele sunt usoare sau lipsesc, insa infectia se mentine pe o perioada lunga de timp.
Bibliografie:
Feldman M, et al., eds. Jaundice. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021;
Ferri FF. Gilbert syndrome. In: Ferri's Clinical Advisor 2023. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com. Accessed June 1, 2022;
Gilbert syndrome. American Liver Foundation. https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/gilbert-syndrome/. Accessed May 31, 2022;
Chowdhury JR, et al. Gilbert's syndrome and unconjugated hyperbilirubinemia due to bilirubin overproduction. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 1, 2022;
