Anemia feripriva: simptome, cauze, tratament
In termeni medicali, anemia reprezinta scaderea cantitatii de hemoglobina din interiorul eritrocitelor, adica niveluri sub 12 g/dl la femei si sub 13 g/dl la barbati. Anemia poate fi o manifestare a unor afectiuni subiacente, ascunse, care necesita investigatii suplimentare pentru stabilirea unui diagnostic corect, care sa permita initierea unui tratament tintit.
Anemia poate aparea dupa donarea de sange daca a fost mascata de alte afectiuni precum stres, de lipsa poftei de mancare, deshidratare sau poate fi temporara sau pe termen lung si poate varia de la usoara moderata sau severa, in funcție de valoarea hemoglobinei. Anemia te poate face sa te simti obosit si slabit. De ce apare si cum se poate preveni descoperiti in acest material.
Cum apare anemia?
Ce factori de risc te predispun la anemie?
Care sunt simptomele anemiei?
Cum se poate preveni anemia?
Cum apare anemia?
Anemia se manifesta destul de vizibil si, in cazuri mai grave, poate ajunge chiar sa aiba simptome agresive. Printre primele semne ale acestei afectiuni se numara: starile de ameteala, episoadele de pierdere a vederii, frisoanele, paloarea pielii, starile de oboseala si tulburarile de concentrare sau constipatia. Scaderea in greutate este un alt semn al anemiei care nu trebuie ignorat.
Pe masura ce anemia se agraveaza, simptomele pot deveni mai agresive: scaune cu sange, ingalbenirea pielii, marirea splinei si aparitia durerilor asociate cu aceasta. Starile de ameteala pot duce chiar si la lesin in astfel de cazuri, pot aparea durerile in piept, iar dificultatile pe care le intampina sistemul respirator si oxigenarea insuficienta a sangelui asociata acestora pot culmina cu un atac de cord.
Anemia are legatura directa cu hemoglobina. Hemoglobina se formeaza in celulele din maduva osoasa (hematopoieza) si este continuta de celulele rosii din sange (eritrocite). Acestea reprezinta cele mai numeroase celule din sange si sunt extrem de specializate, fiind adaptate perfect la functia de a transporta oxigenul si dioxidul de carbon.
Celulele rosii au un diametru de aproximativ 7,8 μm si au forma unor discuri biconcave, care le ofera cel mai mare raport suprafata-volum, esential pentru functia pe care o indeplinesc. Numarul normal de celule rosii variaza intre patru milioane si sase milioane pe milimetru cub de sange. Aproximativ 95% din greutatea uscata a celulelor rosii din sange consta in hemoglobina, substanta necesara pentru transportul oxigenului.
Proteina de hemoglobina este o molecula formata din patru lanturi polipeptidice cu 140 de tipuri de aminoacizi. La fiecare este atasata o structura chimica numita hem, ce contine un singur atom de fier, de care se leaga, reversibil, patru atomi de oxigen. Fiecare celula rosie contine aproximativ 270 de milioane de molecule de hemoglobina, iar fiecare hematie poate transporta aproximativ 1080 de milioane de atomi de oxigen.
Structura complexa a proteinei asigura un mediu adecvat atomului de fier, astfel incat acesta sa se lege si sa elibereze oxigenul, respectiv dioxidul de carbon. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen este atat de mare, incat la presiunea de oxigen din plamani, aproximativ 95% din hemoglobina este saturata cu oxigen. Pe masura ce presiunea oxigenului scade, hemoglobina elibereaza oxigen. Exista si alti factori care influenteaza capacitatea hemoglobinei de a se lega de moleculele de oxigen (pH-ul mediului, anumiti compusi organici rezultati in timpul descompunerii glucozei), astfel ca procesele de respiratie celulara sunt proportionale cu activitatea fiecarei celule in parte.
Fiecare celula este protejata de o membrana subtire, compusa din lipide, proteine si carbohidrati. Forma si structura membranei fac posibila trecerea celulelor rosii prin vase de sange al caror diametru este mai mic decat al acestora. Membrana este permeabila la apa, oxigen, dioxid de carbon, glucoza, uree si alte substante si este impermeabila la hemoglobina. Celulele rosii sunt supuse efectelor osmotice, sub controlul sodiului si potasiului.
Deteriorarea celulelor rosii, numita hemoliza, este produsa de efecte fizice (temperatura), osmotice si de alte mecanisme, de la sarurile biliare la reactiile imunologice. Procesele de formare si degradare a celulelor rosii sunt continue, normale si necesare, atunci cand au loc in limite fiziologie, si poarta numele de hemoliza. Cand celulele rosii mor, fierul este recuperat, transportat in maduva osoasa si utilizat din nou in producerea de noi globule rosii, iar restul hemoglobinei formeaza baza bilirubinei, o substanta care este formata in ficat si apoi eliminata, fiind cea care confera fecalelor culoarea caracteristica.
Capacitatea maduvei osoase de a produce celule rosii este enorma. Atunci cand este stimulata de factori externi (de la o pierdere de sange, pana la o activitate fizica intensa, sustinuta printr-un aport adecvat cu substante nutritive), maduva poate compensa rapid procesele de hemoliza. Maduva isi poate creste productia de celule rosii de pana la opt ori, fata de ritmul obisnuit in urma unei hemoragii, de exemplu. Ritmul hematopoiezei este sensibil la concentratia de oxigen din sangele arterial. Cand aceasta scade, se produc mai multe celule rosii. Din acest motiv, persoanele care traiesc la altitudine mare au un numar mai mare de celule rosii decat cele care traiesc la nivelul marii. Aceste procese de adaptare au loc continuu.
Ce factori de risc te predispun la anemie?
Nivelul hemoglobinei este definit ca fiind cantitatea de hemoglobina exprimata in grame, continuta in 100 de mililitri de sange. Valorile normale ale acestei constante biologice, esentiale pentru evaluarea starii de sanatate, depind de varsta si sexul persoanei, existand diferente nete intre valorile hemoglobinei la copii, adolescenti si adulti, respectiv intre persoanele de sex feminin si cele de sex masculin.
Valorile normale ale hemoglobinei:
la barbati adulti: 14,0 – 17,5 g/dl;
la femei adulte: 12 – 16 g/dl;
nou-nascut: 17 – 22 g/dL;
nou-nascut la o saptamana: 15 – 20 g/dL;
nou-nascut la o luna: 11 – 15 g/dL;
copii de la 2 la 9 ani: 11 – 14 g/dL;
copii 10-17 ani, in functie de sex: baieti 12,5 – 16,1; fete 12 – 15 g/dL;
barbati dupa 60 de ani: 12,4 – 14,9 g/dL;
femei dupa 60 de ani: 11,7 – 13,8 g/dL.
Valorile hemoglobinei pot avea variatii in plus sau in minus, in functie de o multitudine de cauze, fara ca acest lucru sa indice o afectiune. Aceste diferente sunt produse de stilul de viata, altitudinea unde locuieste fiecare persoana, dar si calitatea aerului si, important de luat in calcul, faptul ca pot sa valorile normale difera de la un laborator la altul. Atunci cand aceste valori scad drastic exista risc de anemie.
Prima si cea mai frecventa cauza a anemiei este pierderea cronica de sange - hemoragia. Prin aceasta pierdere se elimina din organism o cantitate de fier care nu poate fi inlocuita in totalitate prin alimentatie. Fierul este necesar formarii unor noi molecule de hemoglobina ce ajuta la transportarea oxigenului la tesuturi. Un nivel mic al concentratiei de hemoglobina conduce la o hipoxie (nivel scazut de oxigen in sange) generalizata, ce are efecte asupra intregului organism. Cele mai afectate categorii sunt femeile apte pentru reproducere si copii mici intre 6 si 24 de luni.
Organismul poate tolera pana la un anumit punct mecanismele cauzatoare de anemie. De exemplu, mecanismele de adaptare pot asigura o oxigenare adecvata in conditii de repaus, dar nu si pentru un efort sustinut. Efortul necesita un aport de oxigen ridicat, ceea ce poate conduce la aparitia simptomatologiei anemiei.
O a doua cauza a anemiei o reprezinta hemoliza anormala care duce la anemia hemolitica. Hemoliza fiziologica reprezinta fenomenul prin care sunt eliminate din circulatie hematiile imbatranite, splina fiind principalul organ care face acest lucru. Anemia hemolitica se distinge de hemoliza fiziologica si este o afectiune care rezulta din distrugerea prematura a eritrocitelor. Exista doua tipuri de anemie hemolitica : intrinseca si extrinseca. Anemia intrinseca este cauzata de un defect din interiorul celulelor, de exemplu defecte genetice cum sunt siclemia sau talasemia, pe cand anemia extrinseca are cauze externe cum sunt administrarea unor medicamente, cauze imune cu formarea de anticorpi, infectii toxice, chimice si multe altele.
O alta cauza importanta a anemiei o reprezinta deficienta de vitamina B12 sau acid folic, cunoscuta si sub numele de anemie megaloblastica. Mecanismele deficientelor pot fi multiple. De exemplu o cauza frecventa este data de eliminarea unei cantitati ridicate de vitamina B12 din alimentatie prin eliminarea consumului de carne la persoanele strict vegetariene. O alta explicatie pentru anemia megaloblastica poate fi un deficit de absorbtie care poate fi congenital, cum este absenta factorului intrinsec, sau dobandit prin mecanism autoimun, de exemplu boala Addison-Biermer care este cea mai frecventa cauza de anemie megaloblastica. Debutul anemiei megaloblastice este lent, insidios, adesea cu anemie severa bine tolerata.
Care sunt simptomele anemiei?
Semnele si simptomele anemiei variaza in functie de cauza care a declansat-o. Daca anemia este determinata de o boala cronica, boala o poate masca si, astfel, anemia ar putea fi depistata prin investigatiile pe care le efectuezi pentru o alta boala. In functie de cauzele anemiei, se intampla sa nu ai simptome. Initial, anemia poate fi atat de silentioasa incat sa nu o observi. Simtomele se agraveaza pe masura ce anemia se agraveaza. Cand acestea apar, ar putea sa includa:
- Oboseala
- Slabiciune
- Piele palida sau galbuie
- Aritimie (palpitatii)
- Dificultati in respiratie
- Ameteala sau senzatia de confuzie
- Durere in piept
- Maini si picioare reci
- Cefalee
Oboseala are numeroase cauze pe langa anemie, deci nu presupune ca daca esti obosit esti si anemic. Unele persoane afla ca au hemoglobina cu valori scazute, ceea ce inseamna anemie, atunci cand doneaza sange. Daca ti se comunica faptul ca nu poti dona sange ca urmare a hemoglobinei scazute, fa-ti o programare la medic.
Cum se poate preveni anemia?
Atunci poate fi prevenita printr-o alimentatie bogata in alimente care contin fier si vitamina C din belsug. De exemplu, mamele ar trebui sa se asigure ca isi hranesc copiii mici cu lapte matern sau cu o formula de lapte pentru copii, imbogatit cu fier. Alimente bogate in fier sunt:
- carnea, cum ar fi cea de miel, porc, pui si vita
- fasolea boabe
- semintele de dovleac si de dovleac spaghetti squash
- legumele frunzoase, precum spanacul
- stafidele si alte fructe uscate
- ouale
- fructele de mare, cum ar fi scoicile, sardinele, crevetii si stridiile
- cerealele instant si cele uscate care au fost imbogatite cu fier.
Ce nu stiai despre sange?
Asa cum probabil ai aflat deja pana acum, corpul uman nu poate trai fara oxigen, fara apa si fara sange. Sangele are sarcina de a aproviziona celulele cu oxigen si substante nutritive, in asa fel incat toate organele sa functioneze in parametrii normali. In plus, sangele, impreuna cu sistemul limfatic, este responsabil cu mentinerea unui ritm metabolic constant si asigura functionarea sistemului imunitar.
Barbatii au mai mult sange in organism comparativ cu femeile, chiar daca acestea au aceeasi inaltime si greutate cu a barbatilor respectivi. Pe scurt, cercetatorii estimeaza ca volumul de sange din organismul unui om este in medie de 7% maxim 10% din greutatea sa. Un adult in greutate medie de 70-80 kilograme are intre 4,7-5,5 litri de sange. Sangele se reface, de aceea putem dona sange. In plus, regenerarea sangelui se poate face consumand alimente care contin mult fier (carne rosie, urzici, spanac, stevie, loboda) si multa clorofila (salate, frunze de telina).
Curiozitati despre sangele uman:
Ar fi nevoie de peste 1.000.000 de tantari pentru a lasa fara sange o persoana adulta de peste 80 de kg.
Ca sangele sa circule neintrerupt prin tot corpul uman, o inima sanatoasa creeaza o presiune uriasa si pompeaza cu atata sangele incat daca ar suferi o plaga deschisa intr-un unghi de 45 de grade ar tasni sangele intr-o coloana inalta de 7 metri.
Cantitatea de sange care trece prin corpul unui adult sanatos in 25 de zile este aproximativ egala cu apa dintr-o piscina de dimensiuni medii. Practic vorbim de un volum de aproape 500 metri cubi.
O persoana poate pierde maxim 40% din sangele ei si poate ramane inca in viata. Desigur, este necesara o transfuzie de sange in maxim 6 ore de la incident daca pierderea de sange s-a intampla treptat sau in decurs de cateva minute daca pierderea de sange a fost brusca.
Grupa de sange pe care o avem are un impact major asupra sanatatii noastre. De exemplu, persoanele cu grupa de sange O nu sunt predispuse la boli cardiovasculare, dar sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer de piele sau obezitate. Persoanele cu grupa de sange de tip A ar trebui sa acorde atentie nivelului de colesterol din sangele lor. Ele sunt expuse riscului de dezvoltare a bolilor coronariene. Cei cu grupa de sange de tip B ar trebui sa-si aminteasca ca sunt predispusi la diabet si la cancerul pancreatic. Persoanele care au grupa de sange de tip AB ar trebui sa aiba grija de memoria si concentrarea lor, deoarece sansele de afectare cognitiva la persoanele cu aveasta grupa sunt cu 82% mai mari decat la celelalte grupe.
Dietele personalizate pe grupa de sange nu functioneaza. Oamenii de stiinta de la Universitatea din Toronto au dovedit ca dietele speciale in functie de tipul de grupa de sange sunt un mit si mai importante sunt tipul de alimente pe care le ingeram si exercitiile sportive pe care le facem pentru a ajuta limfa sa circule.
Mai multe informatii despre anemia sanguina intr-un video schematic:
Sursa foto: shutterstock
SURSE DOCUMENTARE:
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-anemia-basics
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3929-anemia
REFERINTE:
- Usuki K. [Anemia: From Basic Knowledge to Up-to-Date Treatment. Topic: IV. Hemolytic anemia: Diagnosis and treatment]. Nihon Naika Gakkai Zasshi. 2015 Jul 10;
- Bottomley SS, Fleming MD. Sideroblastic anemia: diagnosis and management. Hematol Oncol Clin North Am. 2014 Aug;
- Engebretsen KV, Blom-Høgestøl IK, Hewitt S, Risstad H, Moum B, Kristinsson JA, Mala T. Anemia following Roux-en-Y gastric bypass for morbid obesity; a 5-year follow-up study. Scand J Gastroenterol. 2018 Aug;
- Patel KV. Epidemiology of anemia in older adults. Semin Hematol. 2008 Oct;
- Badireddy M, Baradhi KM. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing;
- Amin SK, Antunes C. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Jul 19, 2020. Lower Gastrointestinal Bleeding.
- Jamwal M, Sharma P, Das R. Laboratory Approach to Hemolytic Anemia. Indian J Pediatr. 2020 Jan;87(1):66-74. [PubMed]
- 8.Mumford J, Flanagan B, Keber B, Lam L. Hematologic Conditions: Platelet Disorders. FP Essent. 2019 Oct;
- Rashid A. A 65-year-old man with anemia: diagnosis with peripheral blood smear. Blood Res. 2015 Sep;
- O'Farrill-Santoscoy F, O'Farrill-Cadena M, Fragoso-Morales LE. [Evaluation of treatment of iron deficiency anemia in pregnancy]. Ginecol Obstet Mex. 2013 Jul;
- Triscott JA, Dobbs BM, McKay RM, Babenko O, Triscott E. Prevalence and Types of Anemia and Associations with Functional Decline in Geriatric Inpatients. J Frailty Aging. 2015;
