Alimentatia corecta in perioada alaptarii
Alăptarea la sân a bebelușilor aduce numeroase beneficii, atât în timp real cât și ulterior. Laptele matern este alimentul ideal, cel puțin în primele 6 luni de viață, acesta conținând toate substanțele nutritive și anticorpii de care bebelușul are nevoie. Astfel, acesta oferă protecție antiinfecții, antialergii și antimicrobi, stimulează dezvoltarea creierului și previne sindromul de moarte subită a sugarului.
În plus, este steril și contribuie, conform studiilor, la prevenirea mai multor boli pe care cel mic le-ar putea dezvolta ulterior. Totodată, în primele luni de viață, mulți bebeluși se confruntă cu episoade de disconfort abdominal, motiv pentru care părinții apelează frecvent la picături de colici pentru calmarea simptomelor și susținerea digestiei. Pe de altă parte, punctăm că alăptatul aduce numeroase avantaje și proaspetei mămici: previne cancerul mamar și ovarian, previne depresia post-natală, ajută uterul să revină mai repede la forma inițială și determină o ardere mai rapidă a caloriilor, favorizând pierderea kilogramelor acumulate în plus în timpul sarcinii.
Alimentatia din perioada alaptarii este la fel de importanta ca si cea din timpul sarcinii, deoarece, in aceasta perioada, tot ceea ce consuma mama ajunge, prin laptele matern, direct la bebelusi. Astfel, pot exista alimente care sa nu fie pe placul celui mic si sa-i provoace de la colici si pana la alergii. Pe de alta parte, de alimentatia mamei depinde nu doar calitatea laptelui matern, ci si cantitatea, motiv pentru care dieta trebuie sa fie echilibrata si bogata in substante nutritive.
Alimente interzise in alaptare
Exista anumite alimente care, prin compozitia lor, pot interactiona negativ si pot duce la scaderea consistentei, calitatii si, cel mai important aspect, sigurantei laptelui matern. In aceasta categorie intra mancarurile grase, prajelile, alimentele afumate, conservele, mezelurile, fructele de mare, maioneza, ciupercile, pepenele si ciocolata. De asemenea, trebuie evitate alimentele bogate in carbohidrati, de exemplu pastele si produsele de patiserie, dar si mancarea de tip fast-food. O serie de alimente pot provoca gaze intestinale si este indicat a fi evitate: varza, fasolea, broccoli, laptele nefiert, strugurii si fructele acide.
Totodata, ar trebui consumate cu moderatie alimentele cu miros puternic, de exemplu, usturoiul, ceapa, telina, hreanul, deoarece acestea pot schimba gustul si mirosul laptelui matern si cel mic va refuza sa-l consume. Pe de alta parte, cafeaua si cacaoa trebuie consumate in cantitati cat mai mici, iar bauturile din comert trebuie evitate, deoarece acestea contin foarte mult zahar care va favoriza eliminarea nutrientilor din organism. Daca bebelusul nu prezinta alergie la prosusele apicole, zaharul poate fi inlocuit cu miere. Punctam ca nu se va consuma alcool absolut deloc in aceasta perioada.
Fructe permise in alaptare
Si la acest capitol se face o diferentiere importanta, unele fructe putand provoca balonare sau aciditate crescuta. Conform medicilor pediatri se recomanda ca mamele care alapteaza sa aiba intre 2-4 portii de fructe pe zi, cu precadere fructe care contin acid folic, vitamina C, vitamina A, fier si calciu. Fructele recomandate in alaptare sunt bananele, merele, perele, afinele, ananasul, papaya, mango, caisele, smochinele, parte din acestea fiind eficiente si in cresterea productiei de lapte matern.
Specialistii considera ca ar trebui evitate capsunile, deoarece acestea contin multi alergeni. De asemenea, citricele nu trebuie consumate in cantitati mari, desi sunt bogate in vitamina C, acestea au aciditate mare. Un pahar de suc de citrice pe zi este suficient. Daca se va depasi limita, este indicat ca mama sa consume multa apa pentru a se dilua concentratia acida.
Ce trebuie sa retii despre alaptarea la san a bebelusilor
laptarea la san a bebelusilor aduce numeroase beneficii, atat in timp real cat si ulterior. Laptele matern este alimentul ideal, cel putin in primele 6 luni de viata, acesta continand toate substantele nutritive si anticorpii de care bebelusul are nevoie. Astfel, acesta ofera protectie antiinfectii, antialergii si antimicrobi, stimuleaza dezvoltarea creierului si previne sindromul de moarte subita a sugarului. In plus, este steril si contribuie, conform studiilor, la prevenirea mai multor boli pe care cel mic le-ar putea dezvolta ulterior. Pe de alta parte, punctam ca alaptatul aduce numeroase avantaje si proaspetei mamici: previne cancerul mamar si ovarian, previne depresia post-natala, ajuta uterul sa revina mai repede la forma initiala si determina o ardere mai rapida a caloriilor, favorizand pierderea kilogramelor acumulate in plus in timpul sarcinii.
Bibliografie:
1. Pope DH, Karlsson JO, Baker P, McCoy D. Examining the environmental impacts of the dairy and baby food industries: are first-food systems a crucial missing part of the healthy and sustainable food systems agenda now underway? Int J Environ Res Public Health. (2021);
2. Kamangar F, Nasrollahzadeh D, Safiri S, Sepanlou SG, Fitzmaurice C, Ikuta KS, et al. The global, regional, and national burden of oesophageal cancer and its attributable risk factors in 195 countries and territories, 1990–2017: a systematic analysis for the global burden of disease study 2017. Lancet Gastroenterol Hepatol. (2022);
3. Swinburn BA, Kraak VI, Allender S, Atkins VJ, Baker PI, Bogard JR, et al. The global syndemic of obesity, undernutrition, and climate change: the lancet commission report. Lancet. (2021);
4. Sotiraki M, Malliou A, Tachirai N, Kellari N, Grammatikopoulou MG, Sergentanis TN, et al. Burden of childhood malnutrition: a roadmap of global and European policies promoting healthy nutrition for infants and young children. Children. (2022);
5. Emadi MH, Rahmanian M. Commentary on challenges to taking a food systems approach within the food and agriculture organization (FAO). Food Security and Land Use Change under Conditions of Climatic Variability: A Multidimensional Perspective. (2021);
6. Almeida CC, Mendonça Pereira BF, Leandro KC, Costa MP, Spisso BF, Conte-Junior CA. Bioactive compounds in infant formula and their effects on infant nutrition and health: a systematic literature review. Int J Food Sci. (2023);
7. Baker P, Russ K, Kang M, Santos TM, Neves PAR, Smith J, et al. Globalization, first-foods systems transformations and corporate power: a synthesis of literature and data on the market and political practices of the transnational baby food industry. Glob Health. (2021) ;
8. UvnäsMoberg K, Ekström-Bergström A, Buckley S, Massarotti C, Pajalic Z, Luegmair K, et al. Maternal plasma levels of oxytocin during breastfeeding—a systematic review. PLoS One. (2023);
9. Rollins NC, Bhandari N, Hajeebhoy N, Horton S, Lutter CK, Martines JC, et al. Breastfeeding 2: why invest, and what it will take to improve breastfeeding practices. Lancet. (2023);
