Cafeinismul: De ce apare, simptome, diagnostic si tipuri de tratament
Cafeinismul este o intoxicatie apare atunci cand sunt consumate doze mari de cofeina. Otravirea cu cofeina poate duce la simptome precum neliniste, nervozitate, tahicardie, aritmii, insomnie, cresterea diurezei, contractii musculare si cefalee. Dozele extrem de mari pot chiar duce la deces. Cofeina este prezenta in alimente precum cafeaua, ciocolata, ceaiul si bauturile de cola, iar uneori poate fi gasita si in creme si lotiuni cu aplicare topica. Consumul de cofeina poate duce la activarea sistemului dopaminergic.
Cantitatea zilnica recomandata de cofeina variaza in functie de varsta. Este important sa evitati combinatia de cofeina cu antibiotice sau alcool pentru a preveni reactii nedorite care pot fi periculoase pentru sanatate. Specialistii recomanda, de asemenea, evitarea consumului excesiv de bauturi cu cofeina, in special in cazul tinerilor, deoarece aceasta poate fi inadecvata pentru mentinerea sanatatii.
Exista studii care sugereaza ca un aport moderat de cofeina poate avea efecte benefice asupra sanatatii, cum ar fi reducerea riscului de diabet de tip 2 si de boli de inima. Cu toate acestea, apar si indoieli in legatura cu consumul de cafea, mai ales cand sunt publicate stiri alarmante despre efectele negative ale cofeinei asupra sanatatii. Acest lucru poate fi deosebit de problematic pentru persoanele cu afectiuni cardiace sau care asociaza consumul excesiv de cofeina cu consumul mare de alcool.
Efectele pozitive ale cofeinei includ stimularea trezirii, imbunatatirea activitatii mentale, stimularea cerebrala prin blocarea adenozinei, productia de substante precum teofilina si teobromina care au efecte asupra ritmului cardiac si a nivelului de oxigen din creier, precum si efect analgezic. De asemenea, consumul moderat de cafea poate oferi antioxidanti benefici organismului.
Cafeinism - cum se recunosc simptomele
Supradozele letale de cofeina sunt rare in cazul adultilor. In schimb, toxicitatea cauzata de cofeina la copii are in general cauze accidentale. Inghitirea toxica poate rezulta din consumul de bauturi energetice, dar este rar observata in cazul consumului excesiv de cafea sau ceai, din cauza necesitatii ridicate de lichide pentru a atinge niveluri toxice.
Produsele medicamentoase care contin doze mari de cofeina, cumparate pentru proprietatile lor stimulante, pot, de asemenea, sa creasca expunerea la cofeina. Astfel de produse includ suplimente alimentare, ajutoare pentru slabit, decongestionante, bronhodilatatoare sau pastile cu rol de revigorare. Deoarece cofeina actioneaza asupra unei game variate de receptori, efectele secundare ale supradozajului pot fi profunde. Cofeina, o metilxantina alcaloida naturala, actioneaza ca antagonist neselectiv al receptorilor de adenozina. Blocarea receptorilor A1 poate duce la convulsii, in timp ce blocarea receptorilor A2 poate cauza vasoconstrictie la nivel cerebral si coronarian.
Cofeina inhiba de asemenea fosfodiesteraza, ceea ce duce la cresterea nivelului de AMP ciclic in celule si la cresterea nivelului de calciu intracelular. Cofeina poate stimula eliberarea de catecolamine, in special noradrenalina, avand efecte de tahicardie prin activarea agonista a receptorilor beta 1 si de vasodilatatie periferica si hipotensiune prin activarea agonista a receptorilor beta 2. Cofeina poate sensibiliza, de asemenea, receptorii dopaminergici si este un antagonist competitiv al receptorilor benzodiazepinelor. De asemenea, poate duce la initiala hipertensiune arteriala, retentie de sodiu si apa. Dupa absorbtie, cofeina este rapid si aproape complet absorbita de stomac (aproximativ 90%), iar concentratiile plasmatice maxime apar in 20 pana la 40 de minute.
Nivelurile toxice pot fi atinse rapid si pot persista pentru perioade lungi, ca urmare a perioadei de injumatatire a cofeinei, care variaza intre 3 si 10 ore. Metabolizarea cofeinei are loc in principal prin N-demetilare, acetilare si oxidare in ficat. Alte substante care utilizeaza aceleasi cai metabolice, cum ar fi alcoolul sau anumite medicamente, pot prelungi timpul de injumatatire al cofeinei cu aproximativ 72%. Rezultatele examenelor fizice pentru detectarea toxicitatii cofeinei pot include simptome precum febra, tahicardie sau bradicardie (ritm cardiac crescut sau scazut) si hipertensiune arteriala urmata de hipotensiune (crestere si apoi scadere a tensiunii arteriale). Muschii pot fi rigizi, iar reflexele tendinoase pot fi crescute (hiperreflexie).
Un examen neurologic poate releva modificari de comportament, agitatie, gandire deliranta, halucinatii, convulsii sau chiar semne neurologice focale cauzate de vasoconstrictia care duce la ischemie. Pacientul poate fi predispus la varsaturi. Cafeinismul se manifesta printr-o varietate de simptome, care pot varia in severitate. Simptome usoare ale supradozajului de cofeina pot include ameteala, diaree, sete crescuta, insomnie, durere de cap, febra si iritabilitate. Alte simptome mai grave care necesita asistenta medicala imediata sunt:
- Probleme de respiratie
- Varsaturi
- Halucinatii
- Confuzie
- Dureri toracice
- Batai neregulate sau rapide ale inimii
- Miscari musculare incontrolabile
- Convulsii
Chiar si sugarii pot suferi de supradozaj de cofeina, mai ales atunci cand sunt expusi la laptele matern care contine cantitati excesive de cofeina. Simptomele usoare la sugari pot include greata si contractii musculare continue urmate de relaxare. Simptomele mai grave ale intoxicatiei cu cofeina pot aparea alaturi de aceste simptome usoare, incluzand varsaturi, respiratie rapida si soc.
Diagnosticul bolii
Pentru a diagnostica o posibila intoxicatie cu cofeina, este important sa ii comunicati medicului despre orice produse cofeinizate consumate inainte de aparitia simptomelor. In plus, medicul poate monitoriza viteza respiratiei, pulsul si tensiunea arteriala pentru a evalua starea individuala de sanatate. De asemenea, temperatura corpului poate fi masurata, iar teste de urina sau sange pot fi efectuate pentru a identifica prezenta cofeinei sau altor substante in sistemul dumneavoastra. Totodata, se poate face si un EKG. Scopul tratamentului este de a elimina cofeina din corp si de a gestiona simptomele. Unele optiuni de tratament includ administrarea de carbune activ, care poate impiedica absorbtia cofeinei in tractul gastrointestinal.
In cazul in care cofeina a fost deja absorbita, pot fi utilizate laxative sau chiar lavaj gastric, in care continutul stomacului este eliminat cu ajutorul unui tub. In timpul tratamentului, starea inimii va fi monitorizata prin electrocardiograma (EKG), iar, la nevoie, se poate oferi suport pentru respiratie. Tratamentul la domiciliu nu accelereaza intotdeauna metabolismul cofeinei. In cazurile minore, hidratarea orala poate ajuta, dar in cazurile severe se poate recurge la hidratarea intravenoasa. Pentru gestionarea tahicardiei, beta-blocantele pot fi utile. Unele medicamente pot fi folosite pentru a trata aritmiile. Vasopresoarele pot mentine tensiunea arteriala fara a agrava tahicardia.
Carbunele activ poate lega cofeina in cazul in care ingestia a fost recenta, iar hemodializa poate fi eficienta in cazuri grave de supradozaj de cofeina care pun viata in pericol. In cazul toxicitatii severe a cofeinei, terapia cu emulsie intralipida poate fi folosita pentru a reduce nivelul seric al cofeinei. Pe masura ce nivelul de cofeina scade in organism, pacientii tind sa revina la starea initiala, iar simptomele neurologice si cardiace se pot rezolve de la sine. Anomaliile electrolitice trebuie corectate, dar de obicei nu reapar odata ce nivelurile de cofeina se normalizeaza. Este recomandata consultarea unui specialist in toxicologie in gestionarea cazurilor de intoxicatie cu cofeina. In anumite cazuri, ajutorul furnizat de specialisti in nefrologie si cardiologie poate fi necesari pentru gestionarea afectarii renale sau a aritmiilor.
Produse care contin cafeina si trebuie sa avem grija cand le consumam
Cafeina se gaseste in mod natural in semintele, nucile sau frunzele anumitor plante. Aceste surse naturale sunt apoi recoltate si procesate pentru a produce alimente si bauturi cu cafeina. Iata cantitatile de cofeine la care trebuie sa te astepti dupa ce consumi urmatoarele bauturi/alimente:
- Espresso: 240–720 mg
- Cafea: 102–200 mg
- Yerba mate: 65-130 mg
- Bauturi energizante: 50–160 mg
- Ceai preparat: 40–120 mg
- Bauturi racoritoare de tipul cola: 20-40 mg
- Cafea decofeinizata: 3–12 mg
- Bautura de cacao: 2-7 mg
- Ciocolata cu lapte: 2–7 mg
Unele alimente contin si cafeina. De exemplu, aprox 28g de ciocolata cu lapte contine 1-15 mg, in timp ce 28g de ciocolata neagra are 5-35 mg. De asemenea, se poate gasi cafeina in unele medicamente eliberate pe baza de reteta sau fara prescriptie medicala. Cum ar fi medicamentele pentru raceala, alergii si dureri. Este, de asemenea, un ingredient comun in suplimentele de slabit.
Cand vine vorba de exercitii fizice, cafeina poate creste utilizarea grasimilor ca si combustibil. Acest lucru este benefic deoarece poate ajuta glucoza stocata in muschi sa dureze mai mult, potential intarziind timpul necesar muschilor pentru a ajunge la epuizare. De asemenea, cafeina poate imbunatati contractiile musculare si poate creste toleranta la oboseala.
Cercetatorii au observat ca dozele de 2,3 mg pe kilogram de greutate corporala au imbunatatit rezistenta cu pana la 5%. Atunci cand sunt consumate cu 1 ora inainte de exercitiu. Doze de pana la 1,4 mg pe kilogram de greutate corporala pot fi suficiente pentru a beneficia de beneficii. In plus, studiile raporteaza beneficii similare in sporturile de echipa, antrenamentele de mare intensitate si exercitiile de rezistenta. In cele din urma, poate reduce, de asemenea, efortul perceput in timpul exercitiului cu pana la 5,6%. Ceea ce poate face antrenamentele sa se simta mai usoare.
Bibliografie:
Farahnik B, Park K, Kroumpouzos G, Murase J. Striae gravidarum: Risk factors, prevention, and management. Int J Womens Dermatol. 2017 Jun;
Al-Himdani S, Ud-Din S, Gilmore S, Bayat A. Striae distensae: a comprehensive review and evidence-based evaluation of prophylaxis and treatment. Br J Dermatol. 2014 Mar;
Lurie S, Matas Z, Fux A, Golan A, Sadan O. Association of serum relaxin with striae gravidarum in pregnant women. Arch Gynecol Obstet. 2011 Feb;
Wang F, Calderone K, Smith NR, Do TT, Helfrich YR, Johnson TR, Kang S, Voorhees JJ, Fisher GJ. Marked disruption and aberrant regulation of elastic fibres in early striae gravidarum. Br J Dermatol. 2015 Dec;
Neve S, Kirtschig G. Elastotic striae associated with striae distensae after application of very potent topical corticosteroids. Clin Exp Dermatol. 2006 May;
Ledoux M, Beauchet A, Fermanian C, Boileau C, Jondeau G, Saiag P. A case-control study of cutaneous signs in adult patients with Marfan disease: diagnostic value of striae. J Am Acad Dermatol. 2011 Feb;
Picard D, Sellier S, Houivet E, Marpeau L, Fournet P, Thobois B, Bénichou J, Joly P. Incidence and risk factors for striae gravidarum. J Am Acad Dermatol. 2015 Oct;
Sheu HM, Yu HS, Chang CH. Mast cell degranulation and elastolysis in the early stage of striae distensae. J Cutan Pathol. 1991 Dec;
![[2025] [APRILIE] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [THE ORDINARY] [2 produse]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
