Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Ritmul Circadian: Ce este, cum impacteaza metabolismul

Ritmul Circadian: Ce este, cum impacteaza metabolismul

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 7 februarie 2023 Ultima actualizare: 7 februarie 2023

Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza, in acelasi timp, si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze. Totodata, exceptie facand persoanele care sufera de episoade de tip somnambulism cat si persoanele care au alt gen de afectiuni cerebrale si neurologice, somnul ajuta la procesarea unor operatiuni cognitive. Somnul are implicatii multiple pentru sanatate, mai ales datorita recurentei sale si a ciclurilor de somn.

Ciclul de somn este impartit, in general, in doua moduri alternative, cu miscare oculara rapida (REM) si fara miscare oculara rapida (non-REM). In starea non-REM somnul este usor, temperatura corpului scade, ritmul cardiac incetineste, pregatind corpul sa cada intr-un somn mai profund, si poate fi usor intrerupt de stimuli externi. In timpul somnului mai adanc, zonele creierului au aratat o activitate redusa si energia conservata este transferata in mod eficient catre alte parti ale corpului. Aceasta stare anabolica permite corpului sa desfasoare procese de reparare a celulelor si tesuturilor, precum si de intarire a sistemului imunitar. Paralizia simturilor in starea de somn REM permite aparitia viselor.

Ce este ciclul circadian si cum ne influenteaza metabolismul?

Noaptea este momentul cand de obicei se intampla sa resimtim mult mai puternic durerea si disconfortul. Crizele de tuse, dar si cele astmatice au loc de obicei noaptea, acestea fiind si mult mai dese decat pe parcursul zilei. Senzatia ca bolile au tendinta sa se agraveze pe timp de noapte nu este una subiectiva, aceasta fiind una bazata pe o multime de dovezi. De-a lungul timpului au aparut o multime de studii care au vorbit despre ritmul circadian, precum si despre procesele interne ale organismului uman, dar si cum acestea amplifica simptomele unor boli.

Ritmul circadian este un ciclu biologic de aproximativ 24 de ore care determina diferite procese fiziologice si comportamentale in organismul uman, cum ar fi secretia de hormoni, temperatura corpului, ciclul somn-veghe. Acest ritm este determinat genetic si este influentat de factori externi precum lumina si intunericul zilei.

Acest ritm circadian cuprinde o totalitate a proceselor biochimice, dar si fiziologice care au loc in organism, acesta avand loc in decursul a 24 de ore. Exista asadar o dubla sincronizare a proceselor biochimice – fiziologice specifice organismului uman. Cantitatea de melatonina din organism este influentata de expunerea la lumina, acest hormon fiind secretat de glanda pineala, avand rol in inducerea somnului. Se inregistreaza valori mai mari a acestui hormon dupa lansarea intunericului, dar si pe parcursul noptii. La primele ore ale diminetii acest hormon are valori mai reduse. Temperatura corpului creste sau scade si ea in functie de momentul zilei. Ea atinge valoarea cea mai scazuta dimineata, valorile fiind mai ridicate in timpul noptii.

Care este motivul pentru care creste febra pe timp de noapte sau starile de anxietate avanseaza?

Noaptea corpul isi reface resursele, iar anumite sisteme interne ajung sa intre intr-o stare de repaos. Aceasta stare permite organismului sa isi refaca capacitatea de munca pentru a doua zi. Hipotalamusul este o glanda hipofiza de dimensiunea unei migdale, acesta fiind situat la baza creierului, el fiind si cel responsabil pentru controlarea temperaturii corpului. Aceasta raspunde stimulilor transmisibili prin sange. Cealalta parte a hipotalamusului primeste informatii de la unele tesuturi precum pielea. Se foloseste asadar mai apoi de aceste informatii obtinute pentru a regla temperatura corpului.

Hipotalamusul mai este si cel care controleaza ritmul circadian, el captand semnalele de lumina sau de intuneric cu ajutorul celulelor nervoase. In acest fel, fluctuatiile de acest tip sunt responsabile pentru schimbarea temperaturii corporale. Ea este in acest fel mai ridicata noaptea si mai scazuta dimineata la prima ora. Simptomele gripei se manifesta mai acut pe timp de noapte pentru ca sistemul imun lucreaza mai intens in aceasta parte a zilei.

Activitatea sistemului imun este influentata de ritmul circadian, febra reprezentand scutul de aparare al organismului la agentii patogeni. Substantele care declanseaza febra si anume pirogenii sunt eliberate in fluxul sanguin de catre leucocite. Aceste substante se deplaseaza catre intrusul pe care organismul il detecteaza precum fungii, virusurile, bacteriile, dar si diversii paraziti. Celulele albe transmit asadar hipotalamusului sa creasca temperatura corporala, iar acest lucru face ca temperatura sa creasca si ea semnificativ.

Mai multe studii au ajuns la concluzia faptului ca exista relatii intre raspunsul la durere si ritmul circadian, aceste relatii suferind variatii de-a lungul zilei. Durerea este asadar resimtita mai putin in prima parte a zilei, ea fiind resimtita mai mult in a doua parte si noaptea. S-a observat ca unii pacienti care au afectiuni cronice musculo-scheletale au un decalaj intre momentele cand durerea este resimtita mai acut. In cazul persoanelor care se confrunta cu osteoartrita, durerea a fost resimtita mai tare seara. In situatia pacientilor cu boli reumatice, atat rigiditatea musculara, cat si durerea a fost resimtitia mai tare dimineata devreme sau in timpul noptii.

In cazul virozelor, simptomele cele mai suparatoare apar peste zi si anume nasul infundat, tusea, precum si durerea in gat. Noaptea in schimb, simptomele se transforma intr-un adevarat cosmar, acestea fiind agravate atat de pozitia corpului, cat si de activitatea pe care o are sistemul imunitar. Activitatea de peste zi nu permite ca atentia sa fie concentrata doar intr-o singura zona, dar odata ce ziua s-a incheiat, corpul ajunge sa se relaxeze mai mult, iar mecanismele active ale sistemului imunitar incep sa actioneze. Congestionarea nasului este si ea favorizata de pozitia culcat, de aici pot aparea si respiratiile cu dificultate. De asemenea, imposibilitatea de a dormi este si ea una destul de comuna in acest caz.

Persoanele care au viroze au o dificultate in a dormi. Copiii ajung si ei sa faca o febra mai mare peste noapte, durerile articulare fiind cele mai frecvente in cazul acestora. Unele manifestari ale bolilor devin asadar mult mai intense pe timp de noapte, de aceea persoanele care au de-a face cu aceste lucruri trebuie sa tina cont de ele.

Infectiile bacteriene sau virale pot provoca aceste transpiratii nocturne, acestea fiind un simptom al unei infectii. Apneea poate si ea provoca aceste transpiratii, ea facand ca respiratia sa fie oprita temporar. Aceasta poate aparea in special in timpul somnului, iar in general este resimtitia de o persoana atunci cand ea se odihneste. Multe persoane au descoperit faptul ca pe langa apnee, au de-a face si cu transpiratia in somn.

Tulburarile hormonale pot si ele provoca probleme cu somnul unui numar mare de persoane. Pe langa simptomele care pot provoca un grad mare de disconfort pe timp de zi, tulburarile hormonale mai pot provoca si transpiratii in timpul noptii, de aceea simptomele sunt resimtite mai tare pe toata durata noptii. Bolile neurologice se manifesta si ele mai mult pe timp de noapte, acestea semnaland si o urgenta medicala dimineata. In anumite cazuri, acestea pot duce la accidente vasculare cerebrale pe timp de noapte, de aceea astfel de boli trebuie urmarite cu atentie.

Bibliografie:

Laycock JF (2013). Integrated endocrinology. Meeran, Karim. Chichester, West Sussex, UK: Wiley-Blackwell. ISBN 978-1-118-45064-2. OCLC 794973804;
Martin PA, Crump MH (2003). "The adrenal gland". In Dooley MP, Pineda MH (eds.). McDonald's veterinary endocrinology and reproduction;
Coderre L, Srivastava AK, Chiasson JL (June 1991). "Role of glucocorticoid in the regulation of glycogen metabolism in skeletal muscle". The American Journal of Physiology;
Macfarlane DP, Forbes S, Walker BR (May 2008). "Glucocorticoids and fatty acid metabolism in humans: fuelling fat redistribution in the metabolic syndrome". The Journal of Endocrinology;
Kuo T, McQueen A, Chen TC, Wang JC (2015). "Regulation of Glucose Homeostasis by Glucocorticoids";
Glucocorticoid Signaling: From Molecules to Mice to Man. Advances in Experimental Medicine and Biology. Vol. 872.

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina