Infarct miocardic: simptome, cauze, tratament și cum recunoști un atac de cord

Infarct miocardic: simptome, cauze, tratament și cum recunoști un atac de cord

Data publicării: 19 august 2026 Ultima actualizare: 19 august 2026

Un infarct miocardic este o urgență medicală în care o parte a mușchiului inimii nu mai primește suficient sânge și oxigen, de obicei din cauza blocării unei artere coronare. În limbajul obișnuit, același eveniment este numit atac de cord. Cu cât circulația este restabilită mai repede, cu atât poate fi limitată afectarea inimii. 

Manifestările diferă de la o persoană la alta. Uneori, un atac de cord începe cu:

  • durere intensă în piept,
  • alteori cu lipsă de aer,
  • greață,
  • transpirații reci,
  • oboseală neobișnuită,
  • disconfort în maxilar, spate ori brațe.

Înțelegerea principalelor cauze și a măsurilor de prevenție este la fel de importantă ca recunoașterea semnalelor de alarmă. 

Ce este un infarct miocardic și de ce i se spune atac de cord?

Un infarct miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o zonă a inimii este redus sau întrerupt suficient de mult încât celulele musculare să înceapă să fie afectate. Cel mai des, blocajul apare într-o arteră coronară, vasele care aduc sânge inimii. Termenul atac de cord este denumirea uzuală pentru infarct miocardic; cei doi termeni descriu aceeași urgență.

Un infarct miocardic acut nu trebuie însă confundat cu stopul cardiac. În stopul cardiac, inima încetează brusc să mai pompeze eficient sângele, iar persoana își pierde de regulă starea de conștiență și nu respiră normal. Un atac de cord poate provoca uneori un stop cardiac, dar cele două situații nu sunt sinonime. 

În spital, diagnosticul de infarct miocardic se stabilește prin evaluarea manifestărilor, electrocardiogramă și analize de sânge. Timpul este esențial: dacă există suspiciunea unui atac de cord, nu este recomandată așteptarea acasă pentru a vedea dacă durerea trece. 

Semne de infarct miocardic: Cum recunoști primele indicii?

Cele mai cunoscute semne de infarct miocardic includ presiune, strângere, greutate sau durere în centrul ori în partea stângă a pieptului. Disconfortul poate dura mai multe minute, poate dispărea și reveni și se poate extinde către unul sau ambele brațe, umeri, spate, gât, maxilar sau partea superioară a abdomenului. 

Evenimentul poate provoca și lipsă de aer, transpirații reci, amețeală, senzație de slăbiciune, greață sau vărsături. Unele simptome pot semăna cu indigestia sau epuizarea. Tocmai de aceea, un atac de cord nu trebuie imaginat numai ca o durere dramatică și bruscă în piept. 

Dacă durerea toracică este nouă, intensă, persistă sau este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații, greață ori stare de rău pronunțată, este necesar apelul la 112. Într-un posibil infarct miocardic, persoana nu ar trebui să conducă singură până la spital. 112 este numărul unic de urgență în România. 

Simptome de infarct miocardic. Manifestări clinice la bărbați și femei

Când căutăm simptome de infarct miocardic, este important să știm că manifestarea cea mai frecventă, atât la bărbați, cât și la femei, rămâne durerea sau disconfortul toracic. Totuși, intensitatea și combinația de simptome pot varia mult. 

La bărbați, simptome precum presiunea sau durerea în piept, iradierea spre braț și transpirațiile reci sunt frecvent descrise. La femei, durerea toracică rămâne de asemenea cea mai comună manifestare, însă pot apărea mai des și alte simptome, precum lipsa de aer, greața, vărsăturile, durerea în spate, umăr sau maxilar și oboseala neobișnuită. 

Aceste diferențe nu înseamnă că femeile și bărbații au simptome complet diferite. Orice persoană poate avea manifestări clasice sau mai puțin tipice. Episodul poate începe gradual, cu un disconfort relativ ușor, iar acestea se pot accentua în timp. 

Persoanele în vârstă și cele cu diabet pot avea uneori simptome mai puțin evidente. De aceea, un atac de cord trebuie luat în calcul și atunci când apar brusc lipsa de aer, slăbiciunea neobișnuită sau greața, mai ales la cineva cu risc cardiovascular crescut. 

Principalele cauze care duc la un infarct miocardic acut

Când vorbim despre cauze de infarct miocardic, cea mai frecventă explicație este boala coronariană aterosclerotică. În timp, în pereții arterelor se pot acumula depozite de colesterol și alte substanțe, formând plăci. Dacă o astfel de placă se rupe, organismul formează un cheag care poate bloca vasul. 

Acesta este mecanismul aflat în spatele celor mai multe cauze ale unui infarct miocardic. Mai rar, alți factori pot include spasmul sever al unei artere coronare sau situații în care necesarul de oxigen al inimii depășește mult aportul disponibil. 

Există și factori care cresc riscul, fără a fi cauze directe ale fiecărui episod. Fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, sedentarismul, excesul ponderal și istoricul familial de boală cardiovasculară sunt printre cei mai importanți. Și vârsta contează. 

Înțelegerea acestor cauze ajută la prevenție. Un infarct miocardic nu apare întotdeauna la o persoană care știa deja că are o problemă cardiacă. Pentru unii oameni, atacul poate fi primul semn al bolii coronariene. 

Tratament infarct miocardic. Intervenția medicală de urgență și recuperarea

Tratament pentru infarct miocardic înseamnă, înainte de toate, restabilirea cât mai rapidă a circulației către mușchiul inimii și prevenirea extinderii leziunii. Alegerea depinde de tipul de infarct miocardic, de rezultatele electrocardiogramei, de analize și de starea generală a pacientului. 

În spital, tratamentul poate include medicamente care împiedică formarea sau extinderea cheagurilor și alt tratament adaptat situației. În multe cazuri, este necesară angioplastia coronariană: medicul introduce un cateter până la vasul blocat, îl deschide și poate monta un stent pentru a menține artera deschisă. 

Pentru anumite forme de infarct miocardic acut, dacă angioplastia nu poate fi efectuată suficient de repede, medicii pot folosi medicamente care dizolvă cheagul. În alte situații poate fi necesară operația de bypass coronarian. Fiecare caz este evaluat individual, iar un tratament nu este identic pentru toți pacienții. 

După faza acută, se continuă un tratament. Pot fi prescrise medicamente pentru reducerea riscului de cheaguri, controlul colesterolului și tensiunii arteriale sau protejarea inimii, în funcție de situația fiecărui pacient. Recuperarea după infarct miocardic include frecvent reabilitare cardiacă, mișcare supravegheată, educație privind stilul de viață și controlul factorilor de risc. 

Respectarea schemei de tratament este foarte importantă. Medicamentele nu trebuie oprite sau modificate fără acordul medicului, chiar dacă persoana se simte bine după un atac de cord. 

Cum diferențiezi infarctul miocardic de alte afecțiuni?

Durerea în piept poate avea numeroase cauze, iar un infarct miocardic este doar una dintre ele: refluxul gastroesofagian, durerile musculare, anxietatea, afecțiunile pulmonare și alte probleme cardiovasculare pot produce disconfort toracic. Uneori senzațiile se pot asemăna suficient de mult încât diferența să nu poată fi făcută în siguranță acasă. 

Un infarct miocardic este mai suspect atunci când există presiune sau strângere toracică persistentă, durere care se extinde spre brațe, spate, gât ori maxilar, lipsă de aer, transpirații reci, greață sau amețeală. Totuși, absența acestor manifestări clasice nu exclude un atac de cord. 

Angina pectorală poate provoca, de asemenea, disconfort în piept din cauza reducerii fluxului de sânge către inimă. Un episod nou, mai intens, apărut în repaus sau diferit de episoadele obișnuite trebuie evaluat urgent. Diagnosticul de infarct miocardic necesită investigații medicale, iar încercarea de a stabili singur originea durerii poate întârzia ajutorul necesar. 

Cele mai frecvente intrebări despre infarct miocardic sau atacul de cord

La cele mai frecvente întrebări ale pacienților legate de un infarct miocardic (sau atac de cord) ne-a răspuns dnul dr. Gheorghe Constantinescu Gomoiu, medic primar medicină de urgență și specialist medicină de familie. 

1. Un infarct miocardic și un atac de cord sunt același lucru? 

“Răpunsul este Da. „Atac de cord” este o denumire folosită în limbajul uzual pentru infarctul miocardic. Acesta apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, cel mai frecvent prin formarea unui cheag pe fondul unei boli a arterelor coronare. Fără intervenție rapidă, lipsa de oxigen poate duce la afectarea permanentă a mușchiului cardiac.” 

2. Care sunt cele mai importante semne infarct miocardic? 

“Cel mai cunoscut simptom este durerea sau presiunea în piept, care poate fi descrisă ca o apăsare, strângere sau senzație de greutate. Durerea se poate extinde către unul sau ambele brațe, umăr, spate, gât, mandibulă sau partea superioară a abdomenului. Pot apărea, de asemenea si dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, amețeală, slăbiciune sau o stare bruscă de rău.” 

3. Poate apărea un infarct miocardic fără durere puternică în piept? 

“Răspunsul este da. Unele infarcte pot avea simptome discrete sau chiar pot apărea fără durere toracică evidentă. Acest lucru este întâlnit mai ales la anumite categorii de pacienți, inclusiv unele persoane cu diabet sau vârstnici. Lipsa unei dureri puternice în piept nu exclude, prin urmare, un infarct miocardic. Apariția bruscă a unor simptome neobișnuite, precum dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, slăbiciune accentuată sau disconfort în partea superioară a corpului, necesită evaluare medicală urgentă.” 

4. Ce trebuie făcut dacă suspectezi un infarct miocardic? 

“Un posibil infarct miocardic reprezintă o urgență medicală. Nu este recomandat să aștepți ca simptomele să dispară și nici să conduci singur până la spital. Trebuie solicitat imediat asistenta medicala de urgență și urmate instrucțiunile operatorului. Persoana trebuie să se oprească din activitate și să rămână într-o poziție confortabilă până la sosirea ajutorului. Tratamentul administrat cât mai rapid poate limita afectarea mușchiului cardiac și poate îmbunătăți șansele de recuperare.” 

5. Se poate preveni un infarct miocardic? 

“Riscul poate fi redus semnificativ prin controlul factorilor de risc cardiovascular. Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, activitatea fizică regulată și o alimentație echilibrată sunt măsuri importante. De asemenea, este esențială monitorizarea și tratarea, la recomandarea medicului, a hipertensiunii arteriale, colesterolului crescut și diabetului. Controalele medicale periodice pot ajuta la identificarea din timp a factorilor de risc și la stabilirea unui plan personalizat de prevenție.” 

Măsuri pentru prevenție

Prevenția începe prin controlul factorilor de risc cardiovascular. Renunțarea la fumat, menținerea unei tensiuni arteriale și a colesterolului în limitele recomandate, controlul diabetului, activitatea fizică regulată și alimentația echilibrată reduc riscul de boală cardiovasculară. 

Pentru prevenție, este important și controlul greutății, limitarea sedentarismului și respectarea tratamentului prescris pentru bolile existente. Unele cauze de risc, precum vârsta sau istoricul familial, nu pot fi schimbate, dar cele modificabile pot fi gestionate. 

După un infarct miocardic, prevenția unui nou eveniment devine o prioritate. Reabilitarea cardiacă, controalele regulate și respectarea indicațiilor medicului fac parte din strategia pe termen lung. Un episod anterior crește riscul unui nou episod, de aceea tratament și schimbările de stil de viață trebuie continuate conform recomandărilor medicale. 

Articole similare
Dr. Stefan Mot: Sansele ca infarctul miocardic sa se repete sunt extrem de ridicate la persoanele supraponderale Dr. Stefan Mot: Sansele ca infarctul miocardic sa se repete sunt extrem de ridicate la persoanele supraponderale

In Romania, doar 40% dintre pacientii cu infarct sunt tratati in spital in primele 3 ore de la debutul infarctului. Din nefericire, lipsa de pregatire a populatiei generale pentru recunoasterea precoce a infarctului se materializeaza in apelarea tardiva a Serviciilor de Asistenta Medicala de Urgenta.

30 septembrie 2024
Edited 30 septembrie 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Se încarca...