Lactoferina: proteina esentiala pentru sistemul imunitar si sanatatea organismului

Lactoferina este o glicoproteina care leaga fierul si este un membru al familiei transferinei. sintetizata in glanda mamara, precum si in glandele salivare, bronsice si lacrimale. Are o functie antimicrobiana si contribuie la continutul nutritional al laptelui.

Lactoferina se gaseste in mod natural in diferite lichide ale corpului, cum ar fi laptele matern, lacrimile, saliva si mucusul. Indeplineste diferite functii biologice si a fost studiata pe larg datorita proprietatilor sale antimicrobiene, imunomodulatoare si antiinflamatorii. Se gaseste in concentratii deosebit de mari in laptele matern si joaca un rol important in protejarea sugarului impotriva infectiilor bacteriene si fungice. Are capacitatea de a lega fierul, ceea ce limiteaza disponibilitatea acestui mineral pentru microorganisme patogene, deoarece multe dintre acestea necesita fier pentru cresterea si reproducerea lor. In plus, lactoferina poate distruge direct bacteriile si ciupercile, interactionand cu membranele celulare.

S-a dovedit ca lactoferrina are proprietati imunomodulatoare, ceea ce inseamna ca poate regla raspunsul imun al organismului. Poate stimula activitatea anumitor celule ale sistemului imunitar, cum ar fi macrofagele si limfocitele, care pot ajuta la combaterea infectiilor si la reglarea inflamatiei. In plus, lactoferina are proprietati antioxidante, ceea ce inseamna ca poate neutraliza radicalii liberi si proteja celulele de stresul oxidativ.

De ce are nevoie organismul nostru de lactoferina

Avand in vedere gama larga de proprietati bioactive, lactoferina a facut obiectul a numeroase studii si a fost utilizata in diferite aplicatii. S-a investigat utilizarea potentiala a acesteia in prevenirea si tratamentul infectiilor atat la oameni, cat si la animale. De asemenea, a fost studiat rolul sau in promovarea sanatatii intestinale, imbunatatirea sistemului imunitar si protejarea impotriva bolilor cronice.

Este prezenta si in mucus bronsic si cervico-vaginal, plasma seminala si lichid gastrointestinal. Lactoferina este sintetizata in diferite glande exocrine, cum ar fi glandele submucoase de dirijare a cailor respiratorii, a celulelor epiteliale din glanda mamara si in neutrofile. Este livrata prompt prin circulatia neutrofilelor catre site-urile de invazie microbiana. Astfel, in sangele pacientilor septici sau in laptele mastitic, continutul de lactoferina creste de mai multe ori datorita cantitatii mari de neutrofile activate si degranulante, care este o indicatie timpurie a raspunsului gazdei la infectie sau invazie.

Aparare impotriva agentilor patogeni

La om si animale, lactoferina se gaseste in principal in produsele glandelor exocrine situate la portile sistemelor digestive, respiratorii si de reproducere Acest lucru sugereaza ca joaca un rol in apararea nespecifica impotriva agentilor patogeni invadatori si este prima linie de aparare impotriva infectiilor microbiene si virale.

In plus, in plasma, este derivata din neutrofile care se degradeaza si sintetizeaza lactoferina in timpul procesului inflamator. In ultimii 60 de ani, lactoferina a fost studiat pe larg, iar rolul sau in numeroase functii biologice a fost acceptat de comunitatea stiintifica.

Utilizare ca biomarker
Lactoferina este utilizata ca biomarker pentru COVID-19, boala inflamatorie a intestinului, imbatranire si tulburari neurologice, Mai mult, s-a dovedit a fi implicat intr-o varietate de efecte fiziologice si de protectie. Unele dintre cele mai studiate pana in prezent includ activitatea antimicrobiana, antivirala, proliferarea si diferentierea celulelor, reglarea citokinei, raspunsul inflamator si activitatea imunomodulatoare.

Proprietatile antibacteriene, antivirale si antiinflamatorii
Lactoferina are o afinitate ridicata pentru ionii ferici. Actionand ca o homeostaza de fier-redox ( Fe-R-H) regulator, lactoferina imbunatateste apararea gazdelor prin optimizarea metabolismului fierului. Deoarece transporta in principal ioni de fier in intestin, joaca un rol crucial in absorbtia ionilor de fier in intestinul mamiferelor.

Lactoferrina exercita efecte antibacteriene impotriva unei game largi de microorganisme, inclusiv bacterii, ciuperci, virusuri si paraziti prin mecanisme diferite:

Activitate bacteriostatica mediata prin chelarea fierului liber, care este esential pentru cresterea si proliferarea bacteriilor, adica “eliminarea” de nutrienti bacterieni.
Lactoferina creste permeabilitatea membranei celulare bacteriene prin regiunea puternica de legare a cationilor la terminalul amino, provocand exudarea lipopolizaharidei bacteriene si a altor continuturi de celule din membrana exterioara, producand astfel un efect bactericid direct.
Lactoferrina are, de asemenea, un potential mare in aspectul antiviral. Pana in prezent, studiile au aratat ca lactoferina este eficienta impotriva virusului papiloma uman (HPV), virus herpes simplex 1 (HSV-1), virus herpes simplex 2 (HSV-2), citomegalovirus (CMV), Virusul imunodeficientei umane (HIV), virusul hepatitei B (VHBV), virusul hepatitei C (VHC), virusul sincitial respirator (RSV) rotavirus, adenovirus si SARS-CoV-2.

In mai multe linii celulare, lactoferina a demonstrat ca blocheaza atasarea virusului SARS-CoV-2 la sulactoferinaat de heparan citosolic si imbunatateste raspunsul interferonului. Experimentele in vitro au demonstrat ca lactoferina isi poate exercita activitatea antivirala impotriva SARS-CoV-2 prin atasarea directa la SARS-CoV-2 si la componentele de suprafata ale celulelor receptoare. SARS-CoV-2 infecteaza celulele care exprima ACE2 si intra in celule prin fuziunea sau endocitoza membranei plasmatice directe. Mecanismele antivirale ale lactoferinei includꓽ

Legarea la proteoglicani cu sulactoferinaat de heparan (HSPGs) pe suprafata celulei gazda, reducand astfel atasamentul viral si intrarea virala ulterioara.
Legandu-se direct de proteinele virale pentru a inhiba adsorbtia virala la celulele tinta.
Studiile au aratat ca lactoferina de camila inhiba virusul hepatitei C (VHC) mai mult decat lactoferina umana, bovina si ovina.

Lactoferina este un modulator al imunitatii innascute si dobandite de mamifere, care se bazeaza pe capacitatea sa de a se lega de structurile conservate ale agentilor patogeni. Lactoferina poate fi transformata intr-o molecula antiinflamatoare capabila sa protejeze gazda de raspunsurile imune daunatoare.

Activitate antiinflamatorie: Lactoferina are capacitatea de a reduce inflamatia prin inhibarea productiei de citokine pro-inflamatorii si de enzime inflamatorii. Aceasta poate ajuta la ameliorarea simptomelor asociate cu afectiunile inflamatorii, cum ar fi artrita sau boala inflamatorie intestinala.
Capacitatea de a lega fierul: Aceasta proteina se leaga strans de fier, reducand disponibilitatea acestuia pentru bacterii si alte microorganisme. Acest lucru poate ajuta la prevenirea cresterii bacteriilor care necesita fier pentru a se multiplica, precum si la reducerea stresului oxidativ asociat cu prezenta excesiva a fierului in organism.
Sustinerea sanatatii intestinale: Lactoferina poate juca un rol important in mentinerea sanatatii intestinale prin promovarea cresterii bacteriilor benefice in flora intestinala si inhibarea dezvoltarii bacteriilor patogene. De asemenea, poate ajuta la vindecarea leziunilor si la reducerea inflamatiei in cazul afectiunilor intestinale, precum boala inflamatorie intestinala.
Este important de mentionat ca aceste proprietati ale lactoferinei sunt in continuare studiate si intelese mai in detaliu. Suplimentele de lactoferina pot fi disponibile pe piata si pot fi utilizate pentru a sprijini sanatatea generala, dar intotdeauna este recomandat sa discutati cu un specialist in domeniul medical inainte de a lua orice suplimente.

Lucruri mai putin cunoscute despre Dieta Rina. De ce sa nu folosesti aceasta dieta daca alaptezi

Dieta Rina are un program conceput ca un ciclu de patru zile, care se repeta timp de 90 de zile. O data la 7 cicluri (28 de zile), este prevazuta o zi pentru detoxifiere totala, in care se face pauza alimentara si se bea doar apa. Regula cea mai importanta in dieta Rina este sa respecti ordinea celor patru zile care compun un ciclu si sa consumi ceea ce e permis in fiecare dintre aceste zile. In dieta Rina, nu ai voie sa schimbi ceva. Cea mai mica abatere poate sa compromita toate eforturile depuse pana atunci. Ca sa fie mai simplu sa te organizezi si sa tii evidenta, e bine sa-ti notezi inca de la bun inceput toate detaliile legate de dieta Rina intr-un calendar. 

O alta regula de baza in dieta Rina este legata de micul dejun. Chiar daca meniul zilnic se va schimba in fiecare zi, micul dejun va ramane acelasi pe intreg parcursul celor 90 de zile pe care le vei dedica dietei Rina. Ba mai mult, pentru a sustine procesul de echilibrare a metabolismului, e indicat ca aceasta regula sa fie respectata timp de alte 90 de zile dupa ce vei fi incheiat dieta Rina.

Asadar, indiferent de tipul de alimente corespunzator zilei de dieta, micul tau dejun va fi compus, zi de zi, din fructe, intr-o proportie de cel putin 90%. Sunt recomandate in special fructele suculente (mere, pere, piersici, pepene rosu sau galben, portocale, struguri), fara a interzice insa bananele.

Ce trebuie sa stii inainte de a trece la dieta Rina

BIBLIOGRAFIE:

Bhattacharya SK, Kumar A, Ghosal S. Effects of glycowithanolides from Withania somnifera on animal model of Alzheimer's disease and perturbed central cholinergic markers of cognition in rats. Phytother Res. 1995;

Changhadi Govardhan Sharma, author. Ashwagandharishta - Rastantra Sar Evam Sidhyaprayog Sangrah - Krishna-Gopal Ayurveda Bhawan (Dharmarth Trust);

Charak Samhita 6000BC, author. Charaka translation into English: Translator: Shree Gulabkunverba Ayurvedic Society. Jamnagar, India: 1949;

Dekosky S, Scheff SW. Synapse loss in frontal cortex biopsies in Alzheimer's disease: correlation with cognitive severity. Ann Neurol;

Dickon TC, Vickers JC. The morphological phenotype of b-amyloid plaques and associated neuritic changes in Alzheimer's disease. Neuroscience; 

Agarwal AK, Seth PK, Singh N. World Congress on Biotech Dev Med Subs Plants & Marine Origin. Lucknow (India): King George Medical College; 1995. Effect of Withania somnifera, Panex ginseng and Cannabis indica and radio ligand binding with neurohumoral in the CNS;

Ghosal S, Srivastava RS, Bhattacharya SK, Upadhyay SN, Jaiswal AK, Chattopadhyay U. Immunomodulatory and CNS effects of sitoindosides IX and X, two new glycowithanolides form Withania somnifera. Phytother Res. 1989;