Perfuziile de hidratare: Cand se recomanda, cum sa le folosesti corect
Perfuziile de hidratare sunt proceduri medicale prin care se administreaza lichide intravenoase direct in sistemul circulator al unei persoane pentru a restabili sau mentine echilibrul hidric si electrolitic al organismului. Aceste perfuzii sunt folosite in principal in situatiile in care o persoana prezinta deshidratare severa sau este incapabila sa consume suficiente lichide pentru a-si mentine nivelurile adecvate de hidratare.
Deshidratarea se refera la pierderea excesiva de apa si substante minerale din organism, care poate duce la dezechilibre in echilibrul lichidian si electrolitilor. Acesta este rezultatul unei deficiente de apa in raport cu necesitatile organismului. Apa este esentiala pentru functionarea normala a corpului uman, fiind implicata in numeroase procese fiziologice vitale. Exista mai multe cauze posibile ale deshidratarii, care pot varia in functie de factori precum mediu, stil de viata si sanatatea generala a individului.
De ce apare deshidratarea severa si cum o putem evita
Atunci cand o persoana urineaza in mod frecvent sau in cantitati mari, poate duce la eliminarea excesiva de apa din organism, ceea ce poate contribui la deshidratare. Diareea acuta sau cronica poate provoca pierderea semnificativa de apa si electroliti din organism. Cauzele diareei pot varia de la infectii virale sau bacteriene la intolerante alimentare sau boli inflamatorii intestinale.
Varsaturile repetate pot duce la eliminarea rapida a lichidelor din organism si pot contribui la deshidratare.
Activitatea fizica intensa, expunerea la temperaturi ridicate sau febra pot determina transpiratia excesiva, ceea ce poate duce la pierderea de apa si electroliti. Consumul insuficient de lichide poate duce la deshidratare, mai ales in situatii in care necesitatile de hidratare ale organismului sunt crescute, cum ar fi in timpul efortului fizic intens, in caz de febra sau in medii cu temperaturi ridicate.
Anumite afectiuni, cum ar fi diabetul necontrolat, insuficienta renala, sindromul de malabsorbtie sau alte afectiuni care afecteaza sistemul renal sau gastrointestinal, pot contribui la deshidratare. In plus, folosirea in exces a diureticelor poate cauza deshidratare. Cele mai comune tipuri de deshidratare intalnite la persoanele care necesita rehidratarea cu ajutorul perfuziilor suntꓽ
Deshidratare hipertonica: Acest tip de deshidratare apare atunci cand pierderea de apa din organism este mai mare decat pierderea de saruri minerale, ceea ce duce la cresterea concentratiei de saruri in organism. Poate aparea in situatii precum deshidratarea severa, diabetul necontrolat sau utilizarea excesiva a diureticelor. Deshidratare izotonica: Acest tip de deshidratare se caracterizeaza prin pierderea proportionala a lichidelor si a sarurilor minerale din organism. Este comuna in cazul diareei sau a varsaturilor severe. Deshidratare hipotonicaꓽ Atunci cand se pierd mai multe saruri minerale decat apa.
Ce solutii se folosesc in perfuziile de hidratare
Exista mai multe tipuri de solutii utilizate in perfuziile de hidratare, iar selectia solutiei potrivite depinde de nevoile individuale ale pacientului si de afectiunea medicala asociata. Unele dintre cele mai comune sunt:
Solutie Ringer lactat: Aceasta solutie contine o combinatie de sare (sodiu, potasiu, calciu) si lactat si este utilizata pentru a restabili echilibrul de sare si lichide in organism. De obicei, este preferata in situatiile de pierdere masiva de fluide, cum ar fi arsurile sau traumele. Solutie glucozata: Aceasta solutie contine glucoza si este utilizata pentru a furniza energie organismului si a mentine nivelurile de zahar din sange. Concentratia de glucoza poate varia in functie de nevoile individuale ale pacientului. Componente comune care pot fi prezente in perfuziile de hidratare:
Apa: Apa este componenta principala a perfuziilor de hidratare si are rolul de a restabili si mentine nivelul de hidratare al organismului.
Electroliti: Perfuziile de hidratare pot contine diferite tipuri de electroliti, cum ar fi sodiul, potasiul, calciul, magneziul si clorul. Aceste substante minerale sunt esentiale pentru functionarea normala a celulelor si pentru mentinerea echilibrului hidric si electrolitic in organism. Glucoza: Glucoza este un tip de zahar si este adaugata in unele perfuzii de hidratare pentru a furniza energie organismului. Concentratia de glucoza poate varia in functie de nevoile individuale ale pacientului si de scopul perfuziei.
Vitamine si minerale: Unele perfuzii de hidratare pot contine suplimente de vitamine si minerale pentru a compensa deficientele nutritionale si a sustine functionarea optima a organismului. Perfuziile de hidratare ofera o serie de beneficii pentru organism, mai ales in situatiile in care o persoana este deshidratata sau are nevoie de o reechilibrare rapida a nivelului de lichide si electroliti.
Restabilirea hidratarii
Perfuziile de hidratare sunt cel mai eficient mod de a furniza lichide direct in sistemul circulator al organismului, ceea ce permite o rehidratare rapida si eficienta. Aceasta este deosebit de importanta in cazurile de deshidratare severa sau cand nu este posibila administrarea orala adecvata de lichide.
Corectarea dezechilibrelor electrolitice
Perfuziile de hidratare pot contine electroliti esentiali, cum ar fi sodiul, potasiul, calciul si magneziul, care ajuta la mentinerea echilibrului hidric si electrolitic al organismului. Acestea pot fi utilizate pentru a corecta dezechilibrele electrolitilor cauzate de afectiuni medicale sau pierderile excesive de fluide.
Reechilibrarea nivelului de glucoza
Perfuziile de hidratare pot include glucoza, care furnizeaza energie rapida organismului. Aceasta este utila in situatii in care nivelul de glucoza din sange este scazut sau cand este necesara o sursa suplimentara de energie.
Administrarea de vitamine si minerale
Unele perfuzii de hidratare pot contine suplimente de vitamine si minerale, care ajuta la restabilirea deficientelor nutritionale si sustin functionarea normala a organismului.
Ameliorarea simptomelor de deshidratare
Perfuziile de hidratare pot contribui la ameliorarea simptomelor asociate cu deshidratarea, cum ar fi setea intensa, oboseala, ameteala si pielea uscata. Acestea pot ajuta la refacerea rapida si la recuperarea pacientului. Oferind lichide si substante nutritive direct in sistemul circulator, perfuziile de hidratare asigura o absorbtie mai rapida si mai eficienta decat consumul oral de lichide.
Sustinerea functiei de absorbtie a organelor interne
Perfuziile de hidratare asigura un flux adecvat de sange si oxigen catre organele vitale, mentinandu-le functionarea corecta in timpul perioadelor de stres, cum ar fi traumele, interventiile chirurgicale sau boli grave. Indicatii pentru perfuziile de hidratare:
Perfuziile de hidratare sunt indicate in cazurile de deshidratare moderata pana la severa, care pot fi cauzate de diaree, varsaturi, transpiratie excesiva, febra sau alte afectiuni care duc la pierderi semnificative de lichide. Inainte si dupa interventiile chirurgicale, perfuziile de hidratare pot fi administrate pentru a mentine hidratarea pacientului si a sustine functia organelor.
Persoanele care sufera de traume grave sau arsuri extinse pot beneficia de perfuziile de hidratare pentru a mentine volumul sanguin si a compensa pierderile de lichide. In cazul unor infectii severe, cum ar fi infectiile gastrointestinale sau infectiile respiratorii, perfuziile de hidratare pot fi utilizate pentru a preveni sau trata deshidratarea. De asemenea, pacientii cu insuficienta renala sau cardiaca pot necesita perfuzii de hidratare.
Compozitia exacta si dozajul perfuziilor de hidratare trebuie sa fie determinate de catre profesionistii medicali, luand in considerare nevoile individuale ale pacientului si afectiunea specifica tratata. Acestia vor decide ce tip de solutie si proportiile corespunzatoare de componente vor fi utilizate in perfuzie, pentru a asigura o hidratare adecvata si pentru a raspunde nevoilor specifice ale pacientului.
Ingrijirea paliativa: Ce rol are in asistenta medicala, cum trebuie aplicata corect
Ingrijirea paliativa se concentreaza pe ameliorarea suferintei si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor care se confrunta cu boli grave, cum ar fi cancerul, afectiunile cardiovasculare, afectiunile neurologice progresive si alte boli terminale. Scopul principal al ingrijirii paliative este de a oferi confort si sprijin atat pacientului, cat si familiei sale. Ingrijirea paliativa este multidisciplinara si implica o abordare holista a ingrijirii pacientului. Echipa de ingrijire paliativa este formata din profesionisti din diferite domenii, inclusiv medici, asistente medicale, asistenti sociali, psihologi si voluntari special pregatiti. Acestia lucreaza impreuna pentru a adresa nevoile fizice, emotionale, sociale si spirituale ale pacientilor si ale familiilor lor.
Serviciile furnizate in ingrijirea paliativa pot include controlul simptomelor, gestionarea durerii, consiliere si suport emotional, asistenta in luarea deciziilor medicale, coordonarea serviciilor de sanatate si planificarea ingrijirii. Ingrijirea paliativa se concentreaza, de asemenea, pe comunicarea deschisa si onesta intre pacient, familie si echipa medicala, pentru a asigura o intelegere clara a situatiei si a optiunilor disponibile. Ingrijirea paliativa poate fi oferita impreuna cu tratamentul curativ sau ca singura forma de ingrijire in stadiile avansate ale unei boli. Scopul principal este de a sprijini pacientul in gestionarea simptomelor si a suferintei asociate cu boala, in timp ce ii ofera confort si ii permite sa traiasca cat mai bine posibil.
Bibliografie:
1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107;
2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;
3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;
4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);
