Afectiuni metabolice: Boli care cresc riscul de obezitate, de ce apar si cum le putem preveni
Cand greutatea corporala creste fara schimbari evidente in dieta sau nivelul de activitate fizica, acest fenomen poate fi atribuit mai multor factori. Printre acestia se numara acumularea de lichide in organism, posibilele sarcini, probleme digestive precum constipatia sau chiar prezenta anumitor forme de tumori. Aceasta crestere neasteptata a masei corporale poate varia ca frecventa, manifestandu-se fie sporadic, fie intr-un mod constant sau chiar brusc. Cresterea in greutate este un fenomen comun care, in majoritatea cazurilor, este rezultatul consumului excesiv de alimente si bauturi bogate in calorii comparativ cu energia consumata zilnic prin exercitii fizice si procesele metabolice ale corpului. Cu toate acestea, exista situatii cand acumularea de kilograme suplimentare nu este legata direct de dieta sau activitate fizica, ci poate indica prezenta unei conditii medicale. Cresterea in greutate care nu este legata de schimbarile obisnuite in stilul de viata poate varia in manifestare. De exemplu, fluctuatiile de greutate care apar periodic pot fi normale, cum ar fi cele asociate cu ciclul menstrual. O crestere in greutate neasteptata si constanta pe termen lung poate sugera alte cauze, cum ar fi sarcina, care natural implica o crestere graduala in greutate pe parcursul a noua luni. Pe de alta parte, o crestere rapida si aparent inexplicabila in greutate ar putea fi un semn al efectelor secundare ale unor medicamente. In astfel de cazuri, este esentiala consultarea unui specialist pentru a determina cauza exacta si pentru a evalua daca situatia reprezinta o urgenta medicala.
Tiroida, o glanda esentiala in reglarea metabolismului, este situata in zona gatului si are o forma asemanatoare literei H. Compusa din doi lobi si un istm, aceasta glanda joaca un rol important in producerea hormonilor Tiroxina (T4) si Triiodotironina (T3), care influenteaza major functionarea interna a corpului. T4 se transforma in T3 in diverse tesuturi, un proces esential pentru reglarea activitatilor metabolice. Functionarea tiroidei este coordonata de Hormonul Stimulator al Tiroidei (TSH), produs de glanda pituitara. Cand tiroida nu produce suficienti hormoni, se dezvolta hipotiroidismul, o conditie care perturba echilibrul metabolic si afecteaza negativ calitatea vietii, manifestandu-se prin simptome diverse, de la oboseala si depresie pana la probleme cu metabolismul, cum ar fi acumularea greutatii chiar si la un aport caloric redus. Unul dintre factorii contributivi la aceasta afectiune este boala Hashimoto, un tip de hipotiroidism autoimun, unde corpul isi ataca propriile tesuturi tiroidale, reducand astfel capacitatea de productie a hormonilor. Ca raspuns, glanda pituitara incearca sa compenseze prin cresterea productiei de TSH, ceea ce poate duce la marirea glandei tiroide si aparitia gusei.
Boli care duc la dezechilibre metabolice si cresc riscul de obezitate
- Tratamentul pentru hipotiroidism implica adesea terapia de substitutie hormonala, care ajuta la stabilizarea nivelurilor hormonale si ameliorarea simptomelor. Este important ca persoanele care prezinta semne ale acestei conditii sa solicite evaluari medicale periodice, deoarece interventiile timpurii pot preveni complicatiile si pot imbunatati semnificativ calitatea vietii.
- Diabet zaharat de tip 2. Gestionarea greutatii reprezinta o provocare semnificativa pentru indivizii diagnosticati cu diabet zaharat de tip II. Tratamentele standardizate, desi eficiente in controlul nivelurilor de glicemie, pot avea efecte secundare neplacute, inclusiv cresterea in greutate. Aceasta se datoreaza faptului ca multe dintre aceste tratamente incurajeaza corpul sa produca insulina in exces pentru a reduce concentratia de zahar din sange. Un efect advers este ca, odata cu scaderea prea accentuata a glicemiei, apare o foame puternica, ceea ce poate duce la consumul excesiv de alimente. Mai mult, insulina are si rolul de a stimula celulele sa absoarba mai multa glucoza, care ulterior se transforma in tesut adipos, contribuind astfel la acumularea de greutate.
- Stresul cronic poate avea un impact profund asupra sanatatii fizice, contribuind semnificativ la acumularea grasimii abdominale. Aceasta problema apare deoarece, sub influenta stresului prelungit, corpul produce hormoni precum cortizolul, care favorizeaza stocarea grasimilor. Mai mult decat atat, stresul poate exacerba insulinorezistenta, o stare ce nu numai ca stimuleaza cresterea in greutate, dar si declanseaza o serie de complicatii asociate cu excesul ponderal. Printre acestea se numara obezitatea, diabetul de tip II, bolile cardiovasculare, nivelurile ridicate ale trigliceridelor, ficatul gras si sindromul ovarelor polichistice.
- Sindromul Cushing, cunoscut si sub denumirea de hipercortizolism, este o afectiune hormonala care se caracterizeaza prin prezenta unui nivel ridicat de cortizol in sange. Acest dezechilibru hormonal poate manifesta simptome diverse, printre care oboseala accentuata, modificari ale texturii si aspectului pielii, precum si acumularea de grasime in zone specifice corpului cum ar fi fata, partea superioara a spatelui si abdomenul. Pe termen lung, excesul de cortizol poate avea consecinte severe asupra sanatatii, favorizand aparitia diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale si a osteoporozei. Cauzele sindromului Cushing pot fi diverse, insa cel mai frecvent este asociat cu utilizarea prelungita a corticosteroizilor, prescrisi in tratamentul afectiunilor cum ar fi astmul bronsic, diverse boli reumatice sau alte stari inflamatorii.
- Prezenta tumorilor la nivelul glandei hipofize poate fi un alt factor declansator al acestei conditii. Cresterea in greutate este adesea cel mai vizibil si intalnit simptom al sindromului, semnaland necesitatea unei evaluari medicale atente pentru diagnosticarea corecta si initierea unui tratament adecvat.
- Sindromul metabolic, cunoscut si sub denumirea de sindromul X, reprezinta un complex de tulburari de sanatate care include rezistenta la insulina (hiperinsulinemie), tensiune arteriala crescuta, obezitate concentrata in zona abdominala si toleranta redusa la glucoza.
Aceste simptome, atunci cand sunt prezente impreuna, cresc semnificativ riscul de boli cardiovasculare si diabet de tip 2, punand accent pe necesitatea unui stil de viata sanatos si a monitorizarii periodice pentru a preveni complicatiile asociate. Sindromul ovarului polichistic (SOP) este o afectiune comuna care impacteaza aproximativ una din zece femei in perioada de maturitate. Aceasta conditie este caracterizata printr-un dezechilibru hormonal care poate perturba procesul normal de ovulatie, avand multiple manifestari.
Femeile cu SOP pot experimenta o serie de simptome diverse, cum ar fi menstruatii neregulate, acnee severa, dificultati de fertilitate, crestere excesiva a parului pe fata si corp, si adesea o crestere in greutate ce nu este direct legata de dieta urmata. Alte semne ale acestei afectiuni pot include pete intunecate pe piele, caderea masiva a parului sau chiar alopecie, fluctuatii ale starii psihice, episoade de inatentie, oboseala cronica, insomnii si perioade de depresie.
Tratamentul sindromului ovarului polichistic este adesea hormonal si se adapteaza specific nevoilor individuale, luand in considerare si alte variabile de sanatate ale pacientului. Este important de mentionat ca ingrasarea in cazul femeilor poate fi influentata si de alte schimbari hormonale naturale, cum ar fi cele asociate cu pubertatea, sarcina sau menopauza, precum si de anumite tipuri de medicamente, inclusiv antidepresive, steroizi si uneori pilulele anticonceptionale.
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
