Mamografia: Tot ce trebuie sa stii despre aceasta investigatie
Mamografia este o tehnica imagistica utilizata pentru a monitoriza sanatatea sanilor. Este o procedura care utilizeaza o doza mica de radiatii pentru a crea imagini detaliate ale tesuturilor mamare. Procedura implica plasarea sanului intre doua placi de plastic sau metal, care se strang pentru a comprima sanul. Aceasta compresie este necesara pentru a obtine imagini clare si pentru a reduce cantitatea de radiatii necesara pentru a produce o imagine de calitate. De obicei, se vor efectua doua imagini pentru fiecare san. Mamografia este recomandata in special pentru femeile de peste 40 de ani sau pentru cele cu un risc crescut de cancer de san. Aceasta poate detecta anomalii precum noduli, chisturi sau calcificari care pot fi asociate cu cancerul de san in stadii incipiente, inainte ca acestea sa devina palpabile sau sa produca simptome evidente.
Este important de mentionat ca mamografia nu este o metoda perfecta de diagnostic si poate exista o anumita rata de fals pozitive sau fals negative. De aceea, este posibil ca, in cazul in care se observa anomalii sau suspiciuni in urma unei mamografii, medicul sa recomande alte investigatii suplimentare, precum ecografia mamara sau biopsia pentru a confirma diagnosticul. Este recomandat ca femeile sa discute cu medicul lor despre necesitatea si frecventa efectuarii mamografiei, luand in considerare factorii individuali si riscul personal de cancer de san.
Cand se recomanda efectuarea unei mamografii
Recomandarile privind momentul si frecventa efectuarii mamografiei pot varia in functie de diferite aspecte, insa, in general, se recomanda urmatoarele:
Pentru femeile cu varsta peste 40 de ani: Se recomanda efectuarea unei mamografii o data la doi ani sau o data pe an, in functie de recomandarile medicului. Mamografia regulata poate ajuta la detectarea precoce a cancerului de san si la cresterea sanselor de tratament eficient. Pentru femeile cu un risc crescut de cancer de san: Daca aveti un istoric familial de cancer de san sau aveti anumite factori de risc, medicul dumneavoastra poate recomanda inceperea mamografiei la o varsta mai tanara sau examinari mamografice mai dese. Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre riscurile si necesitatile specifice.
Pentru femeile mai tinere sau mai tinere de 40 de ani: In general, mamografia nu este recomandata rutina pentru femeile sub varsta de 40 de ani, deoarece tesutul mamar tanar poate fi mai dens si poate duce la imagini mai putin clare. In unele cazuri, cum ar fi prezenta unor simptome sau anomalii mamare, medicul dumneavoastra poate recomanda mamografii suplimentare sau alte teste de imagistica, cum ar fi ecografia mamara. Mamografia este o investigatie imagistica care implica obtinerea de imagini radiografice ale tesutului mamar. Pacienta este pozitionata in fata unui aparat de mamografie, care contine o platforma pentru a sustine sanul. Este important ca sanul sa fie pozitionat corect in aparatul imagistic.
Tehnicianul sau asistentul medical va comprima sanul intre cele doua placi. Aceasta compresie este necesara pentru a obtine imagini clare si pentru a reduce miscarile in timpul examinarii, ceea ce poate afecta calitatea imaginilor. Desi compresia poate fi temporar inconfortabila sau dureroasa, aceasta dureaza doar cateva secunde. Platforma pe care este plasat sanul se va misca in aparatul de mamografie pentru a obtine imagini din diferite unghiuri. Se vor realiza cel putin doua imagini pentru fiecare san: una de sus in jos si una de la stanga la dreapta.
Imaginile obtinute prin mamografie vor fi analizate de catre un radiolog specializat. Radiologul va cauta semne de anomalii precum noduli, calcificari sau alte modificari suspecte care pot indica prezenta unui cancer sau a altor afectiuni mamare. Daca sunt observate anomalii sau suspiciuni, pot fi recomandate investigatii suplimentare, cum ar fi ecografia mamara sau biopsia.
Mamografiile bidimensionale (2D) prezinta 4 imagini ale sanilor, care vor fi analizate. Mamografa cu tomosinteza (3D) este considerata a fi superioara cele 2D. Tehnica acesteia implica practic impartirea saniilor in ”felii”, astfel incat la final sa se obtina o singura imagine a sanului, imagine care prezinta detaliat structura sanului si, prin urmare, se pot observa leziuni pe care mamografia 2D nu le arata.
Mamografia cu tomosinteza utilizeaza tehnologia 3D pentru a obtine mai multe imagini ale sanului la diferite unghiuri. Aceste imagini pot fi apoi asamblate pentru a crea un set tridimensional de imagini, care ofera o mai buna vizualizare a tesutului mamar. Mamografia cu tomosinteza poate ajuta la reducerea suprapunerii tesutului mamar si poate creste detectabilitatea leziunilor, mai ales la femeile cu tesut mamar dens.
Mamografia este dureroasa?
Comprimarea sanului in timpul mamografiei poate fi resimtita ca fiind inconfortabila sau dureroasa pentru unele femei, dar nivelul de disconfort poate varia de la persoana la persoana. Durata compresiei este scurta, de obicei doar cateva secunde pentru fiecare imagine. Aceasta compresie este necesara pentru a obtine imagini clare, asigurand astfel calitatea rezultatelor. Desi poate fi inconfortabila, procedura este tolerata de majoritatea femeilor si durerea este in general considerata suportabila. Pentru a reduce disconfortul in timpul mamografiei, puteti lua in considerare urmatoarele aspecte:
Programati mamografia in perioada in care sanii sunt mai putin sensibili, adica in prima jumatate a ciclului menstrual (daca este posibil). Evitati consumul de cafeina inainte de procedura, deoarece aceasta poate creste sensibilitatea sanilor. Comunicati cu personalul medical: Daca simtiti disconfort sau durere in timpul compresiei, comunicati acest aspect asistentului sau medicului care realizeaza procedura. Acestia pot ajusta compresia pentru a va ajuta sa va simtiti mai confortabil. Respirati adanc: In timpul compresiei, puteti respira adanc si sa incercati sa va relaxati pentru a reduce tensiunea musculara si disconfortul.
Mamografia poate fi utilizata atunci cand exista o suspiciune de anomalii sau atunci cand se investigheaza simptome specifice ale sanilor, cum ar fi noduli sau descarcari mamare. De asemenea, cu ajutorul mamografiilor se pot prezenta imagini suplimentare ale unei zone specifice a sanului, pentru o mai mare detaliere. Mamografia este o procedura relativ rapida si sigura, cu o expunere scazuta la radiatii. Este important sa mentionati orice simptome sau preocupari legate de aspectul sanilor, din punct de vedere al sanatatii, pe care le-ati sesizat. Dupa primirea rezultatelor, veti discuta cu medicul despre un posibil plan de tratament, daca este necesar. Specialistul va va furniza informatii legate de sanatatea dumneavoastra.
Tratament pentru methemoglobinemie. De ce apare aceasta boala
Tratamentul methemoglobinemiei include indepartarea agentului incitant si luarea in considerare a tratamentului cu clorura de antidot, albastru de metilen (tetrametiltionina). Albastrul de metilen functioneaza de obicei rapid si eficient prin interactiunea sa cu calea secundara mentionata mai sus de reducere a methemoglobinei, unde NADPH-MetHb reductaza reduce albastru de metilen la albastru de leucometilen folosind NADPH din suntul monofosfat hexos dependent de G6PD.
Leukometilen albastru actioneaza apoi ca un donator de electroni pentru a reduce methemoglobina la hemoglobina. In cazurile de methemoglobinemie dobandita, tratamentul cu albastru de metilen trebuie sa apara atunci cand methemoglobina depaseste 20-30% sau la niveluri inferioare, daca pacientul este simptomatic. Decizia de tratament trebuie luata cu privire la prezentarea clinica si nu trebuie retinuta pentru valorile de laborator de confirmare.
Pacientii ar trebui sa fie constienti de profilul efectului secundar al albastru de metilen. Reactiile adverse benigne includ decolorarea verde sau albastra a urinei, iar pacientii trebuie sa fie informati. Reactii adverse semnificative se bazeaza pe albastru de metilen, in sine, fiind un agent oxidant si un inhibitor al monoaminoxidazei A ( MAO-A ). Ca agent oxidant, albastru de metilen poate precipita efectiv methemoglobinemia sau hemoliza in doze mari sau atunci cand este redus ineficient. Administrarea de albastru de metilen la un pacient care ia agenti serotonergici poate predispune la sindromul serotoninei. Trebuie, de asemenea, sa actioneze cu prudenta in tratarea nou-nascutilor, deoarece acestia sunt, de asemenea, foarte sensibili la agentii oxidanti.
Bibliografie:
National Institutes of Health. Intracranial Hemorrhage. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3443867/);
American Stroke Association. (https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/hemorrhagic-strokes-bleeds);
Brain Aneurysm Foundation. (https://bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/brain-aneurysm-statistics-and-facts/);
The Joint Cerebrovascular Section of the American Association of Neurological Surgeons and the Congress of Neurological Surgeons. Cerebrovascular Diseases.
