Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Stent la inima: Ce trebuie sa stii despre interventia chirurgicala

Stent la inima: Ce trebuie sa stii despre interventia chirurgicala

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 3 august 2023

Un stent cardiac este un mic dispozitiv utilizat in procedura medicala numita angioplastie coronariana pentru a trata sau a preveni ingustarea sau blocarea arterelor coronare, care furnizeaza sange si oxigen inimii. Aceasta este o interventie minim invaziva care poate fi efectuata pentru a trata simptomele anginei (durere in piept) sau pentru a preveni un atac de cord. Mai multe conditii pot necesita montarea unui stentꓽ

Anevrismul sau disectia aortei
Medicul poate folosi un stent pentru a trata un anevrism sau o disectie aortica. Stentul actioneaza ca un suport pentru zona slabita a aortei si ajuta la prevenirea ruperii anevrismului sau disectiei. Stenturile vasculare pot fi, de asemenea, utilizate pentru a trata leziunile care au slabit aorta. Sangele curge prin stent si impiedica scurgerea sangelui in organism.

Boala arterei carotide
Arterele carotide duc sange oxigenat la creier. Placa se poate acumula in arterele carotide, ceea ce duce la dezvoltarea bolii arterei carotide si la un risc crescut de accident vascular cerebral.

Boli coronariene
Stenturile sunt adesea folosite pentru a trata ingustarea arterelor coronare, care duc sange oxigenat la inima. Lipsa fluxului de sange catre inima poate provoca dureri toracice si leziuni ale muschilor cardiaci in urma unui atac de cord.

Boala arteriala periferica
Un stent poate fi utilizat pentru tratarea arterelor inguste cauzate de arteriopatie (boala arteriala perfierica), o afectiune in care placa se acumuleaza in arterele care transporta sange la picioare, brate, sau abdomen. Stenturile pot fi utilizate pentru a trata simptomele arteriopatiei si pentru a preveni reducerea fluxului de sange a problemelor viitoare de sanatate.

In care cazuri stentul nu poate fi indicat. In toate situatiile, medicul va informa pacientul despre eventualele riscuri pe care le-ar putea avea stentul, daca exista astfel de contraindicatii. Daca afectiunea suferita de pacient este usoara, medicul poate decide initial sa monitorizeze starea pacientului, ii va prescrie un tratament si ii va comunica ce masuri legate de stilul de viata sa urmeze, astfel incat inima sa functioneze la capacitate maxima.

Daca sunt prezente alte afectiuni medicale, cum ar fi arterele coronariene multiple cu ingustare, boli renale de lunga durata sau diabet, stenturile nu pot fi recomandate. In schimb, medicul poate recomanda revascularizarea miocardica prin chirurgie.

Varsta sau alti factori de risc pot determina medicul sa adopte o alta procedura in loc de un stent carotid, mai ales daca pacientul are mai mult de 70 de ani. Specialistul poate recomanda, de asemenea, o alta procedura daca riscul de accident vascular cerebral este mare. Stenturile pot fi mai riscante la pacientii mai in varsta sau la cei cu afectiuni precum boli renale sau insuficienta cardiaca.

In ce consta interventia chirurgicala

In timpul procedurii de angioplastie coronariana, un cateter (un tub flexibil) este introdus intr-o artera periferica (de obicei, in zona incheieturii mainii sau a piciorului) si ghidat pana la arterele coronare. Odata ajuns la locul in care artera este ingustata sau blocata, se introduce un balon umflat in interiorul arterei pentru a o dilata si a restabili fluxul normal de sange. Dupa dilatarea arterei, se introduce un stent metalic, care este un mic tub, pentru a mentine artera deschisa si pentru a preveni recidiva ingustarii sau blocarii ulterioare.

O angioplastie coronariana, cunoscuta si sub denumirea de interventie coronariana percutanata, este o procedura care urmareste deschiderea arterelor inimii care sunt blocate de arterioscleroza. Se face pentru a evita riscurile producerii unor evenimente nedorite, deoarece ingustarea arterelor ar putea duce chiar la un atac de cord. In timpul acestei proceduri se foloseste stentul coronarian, o proteza care are o plasa metalica cilindrica si este montata pe un balon care, umflandu-l la nivelul obstructiei, permite recuperarea diametrului arterei si normalizarea circulatiei sangelui.

Datorita angioplastiei, simptomele generate de arterele blocate sunt imbunatatite, aceasta include dureri in piept si lipsa respiratiei; iar in momentele unui atac de cord poate deschide rapid artera blocata, ceea ce reduce considerabil deteriorarea inimii. Aceasta procedura se efectueaza in incaperile hemodinamice prin plasarea stentului coronarian prin artera infundata. Odata identificat punctul exact al blocajului, un balon mic care extinde stentul se dilata, permitand eliminarea obstructiei in artera si, datorita caracteristicilor ochiurilor pe care le are stentul, minimizeaza riscurile unei reocciuni ulterioare.

Stenturile pot fi facute din diferite materiale, cum ar fi otel inoxidabil sau aliaje speciale de metal, si pot fi acoperite cu medicamente (stenturi medicamentoase) care ajuta la prevenirea reingustarii arterei. Procedura de plasare a stentului in inima poate ameliora simptomele pacientului si poate reduce riscul de complicatii, cum ar fi un atac de cord. Cu toate acestea, este important sa retineti ca un stent cardiac nu trateaza cauza ingustarii arteriale (cum ar fi ateroscleroza) si nu rezolva problema la nivelul intregului sistem cardiovascular. Dupa procedura, este important sa urmati indrumarile medicului cu privire la modificarile stilului de viata si administrarea medicamentelor pentru a mentine o stare generala buna a sanatatii cardiace.

Tipuri de stenturi la inima
Stenturile coronariene pot fi clasificate in trei categorii, in functie de caracteristicile clinice ale fiecarui pacient care pot include diabet, risc de sangerare, leziuni coronariene si multe altele.

Stent conventional
Fabricat din otel sau crom-cobalt, este cel mai economic stent si, prin urmare, prezinta riscul de a permite o noua obstructie. Este necesara monitorizarea prompta pentru a preveni formarea cheagurilor.

Stent farmacologic activ
Este acoperit cu medicamente antiproliferative si elibereaza lent un medicament care minimizeaza riscul de obstructie. Datorita caracteristicilor sale, acest tip necesita de obicei un tratament mai lung al medicamentelor antiplachetare.

Stent bioabsorbabil
Structura stentului coronarian consta dintr-un material care este reabsorbit in timp si dispare complet din peretele arterial si are unele limitari, astfel incat poate fi utilizat doar in anumite cazuri.

In general, un stent coronarian este implantat cu scopul de a fi functional pe tot parcursul vietii. In ciuda celor acestui fapt, exista intotdeauna riscul de obstructie. Astazi, stenturile de ultima generatie, combinate cu medicamentele moderne, au redus rata de obstructii noi. Un pacient caruia i-a fost montat un stent va necesita evaluari cardiologice periodice (la o luna, la trei luni, sase luni, un an sau ori de cate ori medicul considera necesar, raportandu-se la evolutia clinica). Pacientii care au un astfel de dispozitiv vor respecta pentru tot restul vietii tratamentul prescris, precum si un regim alimentar specific.

Ortopnee: cauze, simptome si optiuni de gestionare a afectiunii

Ortopneea este o conditie caracterizata prin dificultatea de a respira in pozitie culcata, care poate necesita adoptia unei pozitii verticale sau semiverticale pentru a se simti mai bine. Aceasta problema respiratorie poate fi insotita de alte simptome, in functie de cauza subiacenta. Ortopneea apare de obicei ca rezultat al unei disfunctii respiratorii sau cardiace. Cauzele comune ale acesteia pot include urmatoarele:

Insuficienta cardiaca congestiva: Este cea mai frecventa cauza a ortopneei si se caracterizeaza prin faptul ca inima nu pompeaza indeajuns sange astfel incat sa satisfaca cererea organsimului. Acest lucru duce la acumularea de lichid in plamani (edem pulmonar) si la dificultati respiratorii in pozitie culcata. Boli pulmonare: Afectiuni pulmonare precum boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), fibroza pulmonara, astmul sau pneumoniile severe pot provoca ortopnee. Aceste boli afecteaza capacitatea plamanilor de a functiona corect si pot determina dificultati respiratorii in pozitie culcata.

Afectiuni neuromusculare: Anumite afectiuni neuromusculare pot afecta muschii implicati in procesul respirator. Aceasta poate duce la slabirea musculaturii respiratorii si, implicit, la dificultati respiratorii in pozitie culcata. Insuficienta cardiaca dreapta: In cazul in care insuficienta cardiaca afecteaza ventriculul drept al inimii, poate aparea ortopneea. Aceasta se datoreaza acumularii de lichid in sistemul venos, inclusiv in venele jugulare, ceea ce determina dificultati respiratorii in pozitie culcata.

Bibliografie:

National Institutes of Health. Intracranial Hemorrhage. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3443867/);
American Stroke Association. (https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/hemorrhagic-strokes-bleeds);
Brain Aneurysm Foundation. (https://bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/brain-aneurysm-statistics-and-facts/);
The Joint Cerebrovascular Section of the American Association of Neurological Surgeons and the Congress of Neurological Surgeons. Cerebrovascular Diseases. 

Articole similare
Uleiul de rozmarin: Proprietati, cum trebuie folosit, contraindicatii Uleiul de rozmarin: Proprietati, cum trebuie folosit, contraindicatii

Uleiul de rozmarin poate ajuta la imbunatatirea digestiei si la reducerea disconfortului gastric, prin stimularea secretiei de enzime digestive si a fluxului biliar. De asemenea, poate ajuta la ameliorarea simptomelor respiratorii, cum ar fi tusea si congestia nazala, prin continutul sau de uleiuri esentiale cu proprietati antiseptice si expectorante.

24 aprilie 2024
Edited 26 aprilie 2024
citește articolul
Sportul pentru copii: Beneficiile miscarii pentru dezvoltarea fizica si mentala Sportul pentru copii: Beneficiile miscarii pentru dezvoltarea fizica si mentala

Sportul este foarte important pentru dezvoltarea copiilor, atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere social si emotional. Participarea la activitati sportive poate ajuta copiii sa isi dezvolte abilitati motrice, sa isi imbunatateasca coordonarea si echilibrul, sa isi creasca forta si rezistenta fizica si sa isi dezvolte sanatatea generala.

9 mai 2023
Edited 9 mai 2023
citește articolul
Alergiile la copii: simptome, tipuri de alergii, cauze si tratament Alergiile la copii: simptome, tipuri de alergii, cauze si tratament

Alergia este definita ca sensibilitatea excesiva a organismului la penetrarea unei substante specifice, astfel incat atunci cand pacientul intra in contact cu organismul, acesta reactioneaza anormal si apar simptome tipice de alergie, cum ar fi probleme respiratorii sau ale pielii.

9 mai 2023
Edited 9 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina