Farmacia Spring ❯
Blog ❯
Cum sa urmezi o dieta fara gluten. La ce trebuie sa fim atenti ❯

Cum sa urmezi o dieta fara gluten. La ce trebuie sa fim atenti

Data publicării: 14 noiembrie 2025 Ultima actualizare: 14 noiembrie 2025

Toti stim ca glutenul joaca un rol vital in industria alimentara, pentru ca datorita lui alimentele de panificatie au acea textura elastica si molatica. In timpul procesului de coacere, glutenul formeaza o retea de proteine care capteaza gazele eliberate de drojdie, contribuind astfel la expansiunea si aerarea aluatului. De ce apare intoleranta la gluten si care sunt cele mai complicate stadii ale ei vom afla in randurile urmatoare.

Esential de retinut despre intoleranta la gluten:

Boala Celiaca este forma cronica a intolerantei la gluten: Boala celiaca este o boala autoimuna in care alimentele care contin glutenul proteic, care se gaseste in grau, orz, secara si alte cereale, declanseaza celulele albe din sange sa atace mucoasa intestinului subtire, erodandu-l in cele din urma pana cand este uzat;
Intoleranta la gluten are o sursa genetica: Specialistii in nutritie si epigenetica au stabilit pana in prezent ca boala celiaca are legatura cu doua tulpini de gene si peste 96% dintre persoanele diagnosticate cu aceasta boala au una dintre aceste gene. Acestea sunt: HLA-DQ2 si HLA-DQ8. In plus, anumite subseturi ale genei HLA-DQ2 va pot creste sau reduce riscul de a manifesta boala mai tarziu sau mai devreme. Si pentru ca vorbim de epigenetica, exista sanse sa existe si alte tipuri sau subtipuri de gene care pot declansa aceasta boala dar care inca nu au fost identificate;
Intoleranta la gluten se poate declansa la orice varsta: O boala aparent fara legatura declansata de un agent parazit gen capuse, tantar sau un eveniment stresant sau o perioada de timp stresanta la job care pot duce la burnout sau episoade de anxietate pot duce la modificari metabolice ireversibile si pot declansa intoleranta la gluten;

Ce este boala celiaca si de ce este asociata cu intoleranta la gluten

Cum apare intoleranta la gluten si ce factori o declanseaza

Cum putem gestiona intoleranta la gluten

Care sunt alimentele care nu trebuie sa lipseasca daca ai intoleranta la gluten

Cum putem gestiona o dieta daca avem intoleranta la gluten

Top 10 alimente care te pot ajuta daca ai intoleranta la gluten

Intrebari frecvente despre intoleranta la gluten

Ce este boala celiaca si de ce este asociata cu intoleranta la gluten

Boala celiaca este o boala autoimuna in care alimentele care contin glutenul proteic, care se gaseste in grau, orz, secara si alte cereale, declanseaza celulele albe din sange sa atace mucoasa intestinului subtire, erodandu-l in cele din urma pana cand este uzat. Boala celiaca are o gama larga de simptome potentiale, de la dureri abdominale la dureri de cap, iar simptomele incipiente sunt confundate usor cu alte boli precum enterocolita acuta, ulcer gastric, ulcer duodenal, indigestie, ampendicita sau alte boli sistemice ale sistemului digestiv.

Aceste simptome si daune intestinale pot fi in mare masura inversate odata ce sunteti diagnosticat si urmati o dieta fara gluten - singurul tratament actual pentru aceasta afectiune. Persoanele cu boala celiaca netratata adesea nu pot absorbi nutrientii din alimente, iar acest lucru poate duce la complicatii grave de sanatate, cum ar fi malnutritia, osteoporoza, infertilitatea si chiar cancerul.

In plus, daca persoanele care sufera de boala celiaca consuma alimente care nu contin gluten sa zicem fructe, legume in amestec cu preparate cu gluten, sa spunem pizza cu legume pot declansa blocaje acute in intestin pentru ca bolul alimentar nu este procesat adecvat. In boala celiaca, glutenul pe care il consumi declanseaza celulele albe din sange sa atace proiectiile minuscule, asemanatoare degetelor, numite vilozitati, care iti captusesc intestinul subtire. In cele din urma, vilozitatile se erodeaza. Vilozitatile va ajuta sa digerati alimentele, iar atunci cand sunt deteriorate sau dispar, nu puteti absorbi vitaminele, mineralele si alti nutrienti din alimente. Acestea arata ca mici tentacule care se lipesc de bucati de alimente digerate si extrag din ele nutrientii de care avem nevoie.

Factori care cresc riscul declansarii bolii celiace

Pe langa genetica, factorii de risc legati de sanatate pentru boala celiaca includ:

Colita limfocitara (inflamatia intestinului gros)
Sindromul Down
Sindromul Turner (o afectiune genetica care implica lipsa unui cromozom)
Diabet de tip 1
Tiroidita autoimuna Hashimoto (functie tiroidiana scazuta)
boala Addison (numita si insuficienta suprarenala)
Trombocitopenie si alte afectiuni ale sangelui

Vrei sa afli mai multe despre boala celiaca? Acceseaza articolul - Boala Celiaca: cum o recunosti, simptome, complicatii ale bolii.

Cum apare intoleranta la gluten si ce factori o declanseaza

Specialistii in nutritie si epigenetica au stabilit pana in prezent ca boala celiaca are legatura cu doua tulpini de gene si peste 96% dintre persoanele diagnosticate cu aceasta boala au una dintre aceste gene. Acestea sunt: HLA-DQ2 si HLA-DQ8. In plus, anumite subseturi ale genei HLA-DQ2 va pot creste sau reduce riscul de a manifesta boala mai tarziu sau mai devreme. Si pentru ca vorbim de epigenetica, exista sanse sa existe si alte tipuri sau subtipuri de gene care pot declansa aceasta boala dar care inca nu au fost identificate.

Pe scurt, genele HLA fac parte din ceea ce se numeste complexul antigen al leucocitelor umane. Ele ajuta sistemul imunitar sa faca distinctia intre proteinele bune si cele produse de agenti infectiosi (virusi, bacterii) In boala celiaca, aceste gene sunt defecte. Ele fac ca sistemul imunitar sa identifice gresit o proteina din gluten, numita gliadina, ca agent infectios si il considera un agent patogen.

De aceea sistemul tau imunitar ataca vilozitatile, deoarece absorb glutenul si cred ca acolo se ascunde agentul patogen si incearca sa rupa fenomenul inainte ca acele proteine sa ajunga in organism. Singura problema este ca acele proteine trebuie sa ajunga in organism. Tocmai din acest motiv nu exista tratament pentru boala celiaca pentru ca ar trebui intervenit la nivel de ADN si reparat genele defecte sau de reprogramat intregul sistem imunitar astfel incat sa nu mai identifice gliadina ca agent infectios.

Ultimele statistici medicale vorbesc despre faptul ca pana in prezent, aproximativ 30% din populatie are una dintre genele celiace, dar doar 3% dintre acesti oameni dezvolta aceasta afectiune. Astfel, este clar ca alte cauze sunt in joc. Altfel spus, nu e suficient sa primesti aceste gene de la parinti. Daca ambele provin de la unul dintre parinti sansele sa se declanseze boala sunt mai mici decat in cazul in care primesti cate una diferita de la cate un parinte.

Totodata s-a mai stabilit ca riscul sa apara probleme in genomul uman si sa fie stricata gena HLA-DQ2 este mai mare cu pana la 40% la persoanele caucaziene cu descendenta in tarile din EUROPA. Problema cu gena HLA-DQ8 apare cel mai frecvent la oamenii din America Centrala si de Sud, dar la aproximativ 10% din populatia acestor tari.

Ce declanseaza intoleranta la gluten?

Factorii care pot declansa intoleranta la gluten mai tarziu in viata sunt inca in proces de intelegere dar exista pana in prezent cateva rapoarte medicale care au evidentiat anumite legaturi intre timpul de declansare al bolii si alti factori externi precum:

Dereglari hormonale la pubertate;
Sansa de a ramane insarcinata sau a naste prin cezariana;
O boala aparent fara legatura declansata de un agent parazit gen capuse, tantar;
Un eveniment stresant sau o perioada de timp stresanta la job care pot duce la burnout;
Eveniment tragic in familie, decesul unei persoane apropiate;

Cum putem gestiona intoleranta la gluten

In cazul in care am primit diagnosticul de intoleranta la gluten nu trebuie sa uitam urmatoarele aspecte. Proteinele reprezinta unul dintre macronutrientii esentiali pentru functionarea optima a organismului uman. Ele sunt componente fundamentale ale celulelor, tesuturilor si organelor, fiind implicate in numeroase procese biologice, de la repararea muschilor pana la sustinerea sistemului imunitar. In contextul unei diete sanatoase, proteinele vegetale au castigat o atentie deosebita datorita multiplelor lor beneficii, fiind o alternativa excelenta la sursele de origine animala. Adoptarea unei diete bogate in proteine vegetale poate contribui la imbunatatirea sanatatii generale, la mentinerea unei greutati corporale adecvate si la reducerea riscului de diverse afectiuni cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare si diabetul de tip 2.

Proteinele vegetale nu numai ca furnizeaza nutrienti esentiali, dar sunt si adesea asociate cu un continut scazut de grasimi saturate si colesterol, ceea ce le face o optiune mai sanatoasa in comparatie cu proteinele de origine animala. Acestea sunt bogate in fibre, vitamine si minerale, contribuind la o digestie sanatoasa si la sustinerea metabolismului. In contextul cresterii interesului pentru alimentatia bazata pe plante, este important sa cunoastem cele mai bune surse de proteine vegetale si modul in care acestea pot fi integrate eficient in dieta zilnica.

Importanta proteinelor vegetale intr-o dieta sanatoasa atunci cand avem intoleranta la gluten

Proteinele vegetale sunt esentiale pentru o dieta echilibrata, deoarece furnizeaza aminoacizii necesari pentru sinteza proteinelor in organism. Acestea nu doar ca ajuta la construirea si repararea tesuturilor, dar joaca si un rol esential in producerea enzimelor si hormonilor, care regleaza diverse functii biologice. Consumul adecvat de proteine vegetale poate contribui la mentinerea masei musculare, mai ales in cazul persoanelor care adopta o dieta vegetariana sau vegana. Un alt aspect important al proteinelor vegetale este profilul lor nutritiv. Majoritatea surselor vegetale de proteine sunt bogate in fibre, care sustin sanatatea digestiva si contribuie la senzatia de satietate, facilitand controlul greutatii corporale.

Fibrele ajuta la reglarea tranzitului intestinal si la prevenirea constipatiei, oferind in acelasi timp un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin. Pe langa beneficiile pentru sanatate, proteinele vegetale sunt sustenabile din punct de vedere ecologic. Cultivarea plantelor necesita, in general, mai putine resurse naturale, cum ar fi apa si terenuri agricole, in comparatie cu cresterea animalelor pentru carne. Alegerea proteinelor vegetale contribuie nu doar la sanatatea individuala, ci si la protejarea mediului inconjurator.

Consumul de proteine vegetale poate reduce riscul de aparitie a unor boli cronice. Studiile au aratat ca dietele bogate in leguminoase, nuci, seminte si cereale integrale sunt asociate cu un risc scazut de boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala si anumite tipuri de cancer. Aceste alimente sunt surse excelente de antioxidanti si compusi antiinflamatori, care contribuie la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ si a inflamatiilor cronice.

Care sunt alimentele care nu trebuie sa lipseasca daca ai intoleranta la gluten

Exista o varietate larga de surse de proteine vegetale, fiecare oferind un profil nutritional unic si beneficii specifice pentru sanatate. Printre cele mai bune optiuni se numara:

Leguminoasele: Fasolea, lintea, nautul si mazarea sunt printre cele mai populare surse de proteine vegetale. Acestea sunt versatile si pot fi integrate in diverse preparate culinare, de la supe si tocanite la salate si hummus. De exemplu, lintea este o sursa excelenta de proteine si fibre, fiind ideala pentru mentinerea unei digestii sanatoase si pentru sustinerea nivelului de energie pe parcursul zilei.
Tofu si tempeh: Produsele pe baza de soia, cum ar fi tofu si tempeh, sunt surse excelente de proteine complete, care contin toti aminoacizii esentiali. Tofu poate fi folosit in diverse retete, de la stir-fry-uri la smoothie-uri, datorita capacitatii sale de a absorbi aromele din alte ingrediente. Tempeh, pe de alta parte, are o textura mai ferma si un gust usor de nuca, fiind ideal pentru sandwich-uri si salate.
Quinoa: Quinoa este un cereal integrale care contine toti cei noua aminoacizi esentiali, ceea ce o face o sursa completa de proteine. Este bogata in fibre, magneziu si fier, contribuind la sustinerea energiei si a functiilor metabolice. Quinoa poate fi folosita ca baza pentru salate, mancaruri principale sau ca substitut pentru orez in diverse retete.
Nuci si seminte: Nucile, migdalele, semintele de chia, semintele de in si semintele de dovleac sunt surse excelente de proteine vegetale, precum si de grasimi sanatoase si fibre. Acestea pot fi consumate ca gustari, adaugate in iaurturi, smoothie-uri sau salate, sau folosite in retetele de produse de patiserie pentru un plus de nutrienti.
Cerealele integrale FARA GLUTEN: Ovazul, orzul, hrisca si bulgurul sunt exemple de cereale integrale care contin proteine vegetale. Acestea sunt bogate in fibre si vitamine din complexul B, care contribuie la mentinerea sanatatii sistemului nervos si la furnizarea de energie. Cerealele integrale pot fi folosite pentru a pregati micul dejun, gustari sau feluri principale nutritive.
Legumele verzi: Spanacul, kale si broccoli sunt legume verzi care contin cantitati semnificative de proteine vegetale, in plus fata de vitamine si minerale esentiale. Acestea pot fi consumate crude in salate, gatite la abur sau integrate in diverse preparate culinare pentru a adauga un aport suplimentar de proteine si nutrienti.

Pentru a potenta beneficiile proteinelor vegetale in dieta, este important sa se adopte o varietate de surse proteice si sa se combine alimentele astfel incat sa se obtina un profil complet de aminoacizi. De exemplu, combinarea leguminoaselor cu cerealele integrale, cum ar fi fasolea cu orezul, poate asigura aportul necesar de proteine complete. Utilizarea condimentelor si a ierburilor aromatice poate imbunatati gustul si valoarea nutritionala a preparatelor, facand consumul de proteine vegetale mai placut si mai diversificat.

Integrarea proteinelor vegetale in alimentatie poate fi simpla si placuta, indiferent de preferintele culinare. Inlocuirea carnii in retetele preferate cu alternative vegetale, precum tofu sau tempeh, poate aduce o nota noua si sanatoasa in meniul zilnic. Adaugarea de nuci si seminte in salate sau iaurturi poate oferi un plus de textura si nutrienti, contribuind la o dieta echilibrata si variata.

Consumul de proteine vegetale sustine un stil de viata sustenabil, reducand impactul negativ asupra mediului asociat cu productia de carne si alte produse de origine animala. Prin urmare, alegerea proteinelor vegetale nu doar ca promoveaza sanatatea personala, dar contribuie si la protejarea resurselor naturale si la conservarea biodiversitatii. Pentru a beneficia la maximum de avantajele proteinelor vegetale, este recomandat sa se planifice mesele in mod echilibrat, incluzand o varietate de surse proteice si asigurand un aport adecvat de vitamine si minerale. Consultarea cu un specialist in nutritie poate oferi indrumari personalizate si poate ajuta la elaborarea unui plan alimentar adaptat nevoilor individuale. O dieta sanatoasa, bogata in proteine vegetale, poate deveni un pilon esential al unei vieti active si echilibrata.

Cum putem gestiona o dieta daca avem intoleranta la gluten

Daca ai intoleranta la gluten, este recomandat sa incluzi in dieta ta consumul de carne slaba (pui, curcan, vita, peste, fructe de mare), fiarta, fripta la gratar sau preparata la aburi sau cuptor. Totodata nu trebuie sa iti lipseasca ouale, iaurtul, branzeturile degresate, dar si proteinele de origine vegetala (tofu, ciuperci). Iata cum arata un model de alimentatie in caz de intoleranta la gluten pe o saptamana:

ZIUA 1

Micul dejun: cafea normala/decofeinizata/ceai negru/ceai verde cu maxim o lingurita de zahar brun sau miere, cantitate 100 ml cafea/200 ml daca vorbim de ceai, doua oua fierte tari si putin tofu;
Pranz: 2 oua posate, 500 g de spanac fiert cu putine sare, o bucata pui la gratar si 200 grame de rosii normale sau rosii cherry;
Cina: 150 g de muschi de vita gatit pe gratar/ 500 grame ton bucati/maruntit crud si 200 g de salata verde cu suc de lamaie si putin ulei de masline;

Ziua 2

Micul dejun: cafea normala/decofeinizata/ceai negru/ceai verde cu maxim o lingurita de zahar brun sau miere, cantitate 100 ml cafea/200 ml daca vorbim de ceai, doua bucati/felii tofu;
Pranz: 500 g peste pe gratar/caracatita/fructe de mare sau 150 grame pui pe gratar si un iaurt bio cu 0,1% maxim 1% grasime;
Cina: 150 g de muschi de vita gatit pe gratar/ 500 grame ton bucati/maruntit crud si 200 g de salata verde cu suc de lamaie si putin ulei de masline;

Ziua 3

Micul dejun: cafea normala/decofeinizata/ceai negru/ceai verde cu maxim o lingurita de zahar brun sau miere, cantitate 100 ml cafea/200 ml daca vorbim de ceai+ un ou fiert si tofu;
Pranz: 2 oua posate, 200 grame de spanac crud cu putina lamaie si 200 grame ton maruntit/alt tip de peste facut pe gratar;
Cina: 200 grame rosii cu 100 grame ardei/castraveti/telina si un fruct (mar, portocala sau banana) si 150 g pui la gratar;

Ziua 4

Micul dejun: cafea normala/decofeinizata/ceai negru/ceai verde cu maxim o lingurita de zahar brun sau miere, cantitate 100 ml cafea/200 ml daca vorbim de ceai+ tofu;
Pranz: un iaurt natural maxim 350 grame cu maxim 5% grasime, 100 grame de masline negre si 200 grame pui la grill/ creveti fierti marinati/peste la gratar;
Cina: un ou fiert tare, un morcov ras, 250 g de branza de vaci si si 200 ml de suc de portocale stoarse in casa sau continut fruct 100% bio fara adaos suplimentar de zaharuri;

Ziua 5

Micul dejun: un morcov ras si un pahar cu apa plata calda cu putina lamaie, maxim 200 ml si doua oua fierte;
Pranz: 200 g de peste fiert cu o lingurita de ulei de masline si suc de lamaie;
Cina: 200 g muschi de vita la gratar/500 grame peste la gratar/ton bucati cu 200 grame piure de brocolli;

Ziua 6

Micul dejun: cafea normala/decofeinizata/ceai negru/ceai verde cu maxim o lingurita de zahar brun sau miere, cantitate 100 ml cafea/200 ml daca vorbim de ceai+ oua fierte;
Pranz: 2 oua posate si un morcov ras plus tofu sarat;
Cina: 200 g de carne de pui fiarta/ 500 grame de peste la gratar/ton bucati si 200 g de salata verde cu suc de lamaie si ulei de masline;

Ziua 7

Micul dejun: o ceasca de ceai verde/negru, maxim 300 ml, fara zahar, indulcitori sau miere si doua oua fierte tari;
Pranz: poti sa bei doar apa plata putin incalzita cu suc de lamaie pana la maxim 2 litri si 200 pui la gratar/vita;
Cina: 200 g de carne de pui fiarta/500 grame de peste la gratar/ton bucati si un fruct;

Top 10 alimente care te pot ajuta daca ai intoleranta la gluten

Castravetele. Contine foarte putine calorii si foarte multa apa, peste 97%, si este un aliment alcalin.
Pepenele. Contine peste 92% apa, fibre si glutation, cel mai puternic agent antioxidant şi detoxifiant al organismului.
Lamaia. Contine vitamina C, un puternic antioxidant, si are capacitatea de a dizolva acidul uric si alte saruri toxice, in plus stimuland metabolismul.
Varza. Contine sulf si fibre care favorizeaza digestia si eliminarea toxinelor din organism.
Spanac. Contine un complex puternic de antioxidanti cu rol antiinflamator si alcalinizant. Este numit „matura intestinului”, gratie calitatii sale de a curata sistemul digestiv.
Semintele de psyllium. Printre cele mai bogate alimente in fibre, acestea devin esentiale intr-o cura de detoxifiere. Stimuleaza motilitatea intestinala, combat constipatia, reduc apetitul si favorizeaza senzatia de satietate, in plus, reducand colesterolul, glicemia si trigliceridele.
Semintele de in. Contin o mare cantitate de fibre, regleaza digestia si reduc inflamatia, gratie acizilor grasi esentiali din componenta.
Usturoiul. Contine sulf, un mineral activ in procesul de detoxifiere. In plus are calitati antivirale, antibiotice si antiseptice.
Rucola. In general, toate verdeturile de primavara (stevie, urzici, leurda, untisor) sunt excelente in procesul de detoxifiere, acestea continand clorofila, o substanta care curata sangele de metale grele si toxine si, in plus, il alcalinizeaza. Papadia detoxifiaza ficatul si are rol diuretic si depurativ.
Leurda. Este satioasa, contine peste 90% apa si are rol sedativ, motiv pentru care este absolut recomandata a se consuma seara in timpul dietelor de detoxifiere si nu numai.

Intrebari frecvente despre intoleranta la gluten

1. Este permis consumul de alcool daca am intoleranta la gluten?

Alcoolul trebuie consumat cu moderatie in general, dar in cazul unei intolerante la gluten NU se recomanda consumul de alcool care are la baza fermentatia din cereale - whiskey, bere, etc. Se pot consuma alcooluri care au fost macerate din plante gen digestive, gin, sau alte alcooluri care au la baza plante fermentate. Totodata este permis consumul cu moderatie de vin rosu si alb.

2. Pot consuma dulciuri daca am intoleranta la gluten?

Este recomandat sa evitam dulciurile de panificatie care au gluten sau prajiturile al caror blat contin gluten si sa ne orientam spre deserturi fructate realizate din iaurt sau smantana degresata gen inghetata, gelato, parfait sau alternative precum ciocolata neagra fara gluten sau iaurturi in care adaugam noi fructe.

3. Ce suplimente sunt recomandate daca am intoleranta la gluten?

In primul rand sa verifici modul de extractie al respectivelor vitamine si minerale sa nu se faca din surse unde exista gluten. Se recomanda suplimente care sa ajute sistemul digestiv si care sa contina minerale precum - Potasiu, Magneziu, Calciu si vitamine precum B2, B6, B12.

Sursa foto: Pexels si DepositPhotos

Bibliografie:

Mayo Clinic, Green PHR. The Role of Endoscopy in the Diagnosis of Celiac Disease. Gastroenterol Hepatol (N Y). 2024;
Rashid M, Butzner JD, Warren R, et al. Home blood testing for celiac disease: recommendations for management. Physician. 2023;
Kalf RR, Mihaescu R, Kundu S, De knijff P, Green RC, Janssens AC. Variations in predicted risks in personal genome testing for common complex diseases. Genet Med. 2024;
Wolf J, Hasenclever D, Petroff D, et al. Antibodies in the diagnosis of coeliac disease: a biopsy-controlled, international, multicentre study of 376 children with coeliac disease and 695 controls. PLoS ONE. 2024;
Antiga E, Caproni M. The diagnosis and treatment of dermatitis herpetiformis. Clin Cosmet Investig Dermatol. 2023;
Zhu J, Mulder CJ, Dieleman LA. Celiac Disease: Against the Grain in Gastroenterology. Journal of the Canadian Association of Gastroenterology. 2023;
Roy A, Pallai M, Lebwohl B, Taylor AK, Green PH. Attitudes Toward Genetic Testing for Celiac Disease. J Genet Couns. 2023;
Luján-sanchis M, Pérez-cuadrado-robles E, García-lledó J, et al. Role of capsule endoscopy in suspected celiac disease: A European multi-centre study. 2023;
Rubio-tapia A, Barton SH, Murray JA. Celiac disease and persistent symptoms. Clin Gastroenterol Hepatol. 2024;

de Alexandra Nelepcu , Farmacist Diriginte

Articole similare

Ritual de dimineata: Cafea, ceai sau cacao fierbinte pe stomacul gol? Beneficii si observatii nutritionale

Cafeaua se numara printre cele mai delicioase bauturi, fiind in topul clasamentului pentru revigorarea organismului. Cu toate acestea, consumul excesiv de cafea poate conduce la anxietate, neliniste, palpitatii ale inimii si atacuri de panica agravate. Poate provoca chiar dureri de cap, migrene si hipertensiune arteriala la unii oameni. Cand se recomanda sa renuntam la cafea in favoarea ceaiului si ce beneficii avem daca alegem sa consumam cacao fierbinte dimineata afla din urmatorul articol.

31 martie 2026

Edited 31 martie 2026

citește articolul

Nutritie: Ce alimente trebuie sa evitam pentru a avea un stomac sanatos?

Stomacul gol arata ca un balon in forma de J care se extinde. Acest organ are capacitatea de a se micsora si de a se mari pentru a face loc unei gustari sau unei mese copioase. In partea superioara a stomacului se produc acid gastric si pepsina, o enzima a digestiei. In partea de jos sunt mai multi muschi si exista alimente amestecate cu sucuri digestive. Cu exceptia alcoolului si a anumitor medicamente, absorbtia nutrientilor nu are loc in stomac.

6 mai 2025

Edited 6 mai 2025

citește articolul

Nutritie: Alimente care pun in pericol buna functionare a sistemului imunitar

Sistemul imunitar lucreaza pentru a ne mentine sanatosi si pentru a ne apara de agentii patogeni. Este un sistem complex care include o mare diversitate de substante si celule si poate fi afectat de multi factori, printre care si unele obiceiuri.

13 februarie 2023

citește articolul