Nutritie: Ce alimente trebuie sa evitam pentru a avea un stomac sanatos?
Stomacul este un organ al sistemului digestiv, specializat in acumularea si digestia alimentelor pe care le consumam. Dupa ce alimentele intra in stomac, muschii stomacului amesteca alimentele si fluidele cu sucurile digestive. Stomacul isi goleste incet continutul, in intestinul subtire. Glandele din mucoasa stomacului produc acizi si enzime stomacale care descompun chimic alimentele.
Stomacul, un organ necesar pentru digestie. Boli asociate problemelor la stomac
Digestia este procesul de descompunere a alimentelor in cele mai mici particule, astfel incat organismul sa poata absorbi substantele nutritive. Procesul de digestie include amestecarea alimentelor, deplasarea acestora prin tractul digestiv si defalcarea chimica a moleculelor mari de alimente in molecule mai mici. Digestia alimentelor incepe in gura, unde dintii o macina in bucati mai mici. Apoi, o enzima care face parte din saliva incepe descompunerea amidonului in zaharuri simple.
Stomacul gol arata ca un balon in forma de J care se extinde. Acest organ are capacitatea de a se micsora si de a se mari pentru a face loc unei gustari sau unei mese copioase. In partea superioara a stomacului se produc acid gastric si pepsina, o enzima a digestiei. In partea de jos sunt mai multi muschi si exista alimente amestecate cu sucuri digestive. Cu exceptia alcoolului si a anumitor medicamente, absorbtia nutrientilor nu are loc in stomac.
Cand continutul gastric este complet amestecat si lichefiat, acesta trece in intestinul subtire, portiunea in care are loc cea mai mare parte a digestiei proteinelor, zaharurilor si grasimilor si unde incepe absorbtia nutrientilor. In momentul in care continutul trece prin intestinul subtire pentru a ajunge la colon, digestia a fost finalizata si toti nutrientii au fost absorbiti. In colon, apa este extrasa, iar unele substante, cum ar fi vitamina K, incep sa formeze fecale.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Boala de reflux gastroesofagian
Este o problema a esofagului, iar primul semn ce indica aceasta afectiune este aciditatea. Muschiul circular dintre esofag si stomac este sfincterul esofagian inferior, care se relaxeaza intotdeauna pentru a permite alimentelor sa treaca. Uneori, muschiul se deschide prea des si permite alimentelor si sucurilor din stomac sa se intoarca in esofag. Cand refluxul de acid gastric intra in contact cu mucoasa esofagului, provoaca o senzatie de arsura in piept sau gat cunoscuta sub numele de arsuri la stomac.
Aciditatea sporadica este comuna. Dar acest lucru nu inseamna neaparat ca aveti boala de reflux gastroesofagian. Daca acest lucru se intampla mai mult de doua ori pe saptamana, poate fi o boala de reflux gastroesofagian si poate duce la probleme mai grave de sanatate. Cauza poate fi o hernie hiatala, in care partea superioara a stomacului este deasupra diafragmei. Alte cauze includ consumul de alimente grase si bauturi carbogazoase sau cofeina, consumul excesiv de alcool, excesul de greutate, sarcina si fumatul.
Gastrita
Este inflamatia mucoasei gastrice si poate fi cauzata de consumul excesiv de bauturi alcoolice, utilizarea prelungita a unor medicamente (cum ar fi aspirina sau ibuprofenul), bacterii din genul Helicobacter pylori (H. pylori) si unele boli. Cele mai frecvente simptome sunt durerea de stomac, eructatiile, balonarea, greata, varsaturile si senzatia de arsura in abdomenul superior.
Ulcer peptic
Ulcerul peptic este caracterizat printr-o durere in mucoasa stomacului sau duodenului. Duodenul este prima parte a intestinului subtire. Ulcerele peptice pot fi cauzate de infectia cu H. pylori sau de utilizarea prelungita a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (de exemplu, ibuprofen). Rareori, cancerul de stomac sau pancreatic este cauza.
Desi ulcerele peptice nu sunt cauzate de stres sau de consumul de alimente picante, aceste aspecte le pot agrava. Cel mai frecvent simptom al unui ulcer peptic este durerea persistenta de stomac, care apare si dispare pentru o anumita perioada de timp. Apare in special la 2 sau 3 ore dupa masa sau in timpul noptii, cand stomacul este gol. Durerea brusca, injunghiata in stomac, scaunele sangeroase sau negre sau varsaturile sangeroase sunt semne ca aveti nevoie de asistenta medicala imediat.
Ce afecteaza sistemul digestiv?
Fara sa ne dam seama, uneori urmam rutine care nu sunt sanatoase pentru organism. In cele mai multe cazuri, acestea sunt motivele pentru care stomacul nostru doare, avem balonare, flatulenta sau probleme cu constipatia ori din contra, scaune diareice.
Consumul anumitor tipuri de lactate
Multe persoane nu se simt foarte bine dupa ce consuma produse lactate, prezentand in principal disconfort gastro-intestinal, in special dupa consumul de lapte de vaca. Cu toate acestea, intoleranta la lactoza a incetat sa mai fie un impediment datorita progreselor din industria alimentara. Se recomanda, in general, alegerea laptelui semi-degresat si fara lactoza, care este de preferinta bogat in proteine.
Combinarea gresita a alimentelor
Desi depinde foarte mult de caracteristicile fiecarei persoane, exista cateva combinatii de alimente pe care le putem lua in considerare pentru a ne imbunatati digestia. De exemplu, recomandarea de a nu manca carbohidrati cu proteine in acelasi fel este o idee larg raspandita. Cu toate acestea, nu exista dovezi stiintifice care sa o sustina, asa ca ar trebui sa fie mai degraba luata ca o sugestie pentru a incerca sa localizam alimente care, in combinatie cu altele, ne pot provoca modificari digestive.
Un consum insuficient de apa
Cu siguranta stiti ca este necesar sa consumati cel putin doi litri de apa pe zi, insa acest lucru are importanta si pentru stomac. Daca nu se consuma aceasta cantitate, se va ingreuna digestia, aparand si constipatie, printre altele.
Ce trebuie sa stii pentru a avea o digestie sanatoasa
Pentru o sanatate digestiva optima, se recomanda limitarea consumului de alimente bogate in grasimi, precum si a celor picante ori excesiv de condimentate. De asemenea, se va diminua consumul de alcool, tutun, cofeina, citrice, dar si bauturile carbogazoase se vor bea cat mai rar. Consumul unei cantitati mai mari de apa (aproximativ 8-10 pahare pe zi, insa cantitatea depinde si de factori precum greutatea corporala), o alimentatie variata si bogata in nutrienti, insotite de efectuarea exercitiilor fizice regulate sunt masuri care pot ajuta stomacul sa functioneze corespunzator.
Hidratarea este cheia: Pentru a avea o digestie fara probleme, trebuie sa consumam zilnic minimum 1,5 litri de lichide. Apa minerala este cea mai indicata pentru ca ea hidrateaza cel mai bine. Asta bineinteles in cazul adultilor. La copii si bebelusi trebuie sa avem grija sa manance incet si sa mestece cu grija si dupa fiecare masa sa consume niste apa;
Mestecati hrana cat mai bine si mai lent: Alimentele bine maruntite vor fi mai usor de procesat de catre sucul gastric, odata ajunse in stomac. Aceasta faza este esentiala pentru o digestie fara probleme;
Organizati mesele dupa ore fixe: Intestinul poate fi invatat sa deprinda un anumit ritm-in mod ideal imediat dupa micul dejun. Un pahar mare de apa baut pe stomacul gol va stimula intestinul si va ajuta la transferul mai usor al bolului alimentar. Asigurati suficient timp pentru un mic-dejun sanatos, bogat in fibre –urmat de o jumatate de ora de liniste si, in plus, e importanta disciplina alimentara. Sa mancati in fiecare zi la aceleasi ore si ca proportii, trebuie impartite numarul de calorii zilnice in cea mai mare parte intre mic dejun si pranz, iar seara sa lasam stomacului ragaz. Nu mai mult de un ceai sau fructe;
Faceti miscare: Nu uitati de activitatea fizica. Miscarea reprezinta un masaj pentru intestin si ajuta tot sistemul digestiv sa se regleze. Prin plimbari, gimnastica, mers pe bicicleta, inot, tot ce inseamna miscare este benefic pentru organism;
Bibliografie:
Adams LA, George J, Bugianesi E, Rossi E, De Boer WB, van der Poorten D, et al. Complex non-invasive fibrosis models are more accurate than simple models in non-alcoholic fatty liver disease. Journal of Gastroenterology and Hepatology. 2011;
Adams LA, Sanderson S, Lindor KD, Angulo P. The histological course of nonalcoholic fatty liver disease: a longitudinal study of 103 patients with sequential liver biopsies. Journal of Hepatology. 2005;
Aida Y, Abe H, Tomita Y, Nagano T, Seki N, Sugita T, et al. Serum cytokeratin 18 fragment level as a noninvasive biomarker for non-alcoholic fatty liver disease. International Journal of Clinical and Experimental Medicine. 2014;
Aithal GP, Thomas JA, Kaye PV, Lawson A, Ryder SD, Spendlove I, et al. Randomized, placebo-controlled trial of pioglitazone in nondiabetic subjects with nonalcoholic steatohepatitis. Gastroenterology. 2008;
Akcam M, Boyaci A, Pirgon O, Kaya S, Uysal S, Dundar BN. Therapeutic effect of metformin and vitamin E versus prescriptive diet in obese adolescents with fatty liver. International Journal for Vitamin and Nutrition Research. 2011;
Al-Jiffri O, Al-Sharif FM, Abd El-Kader SM, Ashmawy EM. Weight reduction improves markers of hepatic function and insulin resistance in type-2 diabetic patients with non-alcoholic fatty liver. African Health Sciences. 2013;
Alisi A, Bedogni G, Baviera G, Giorgio V, Porro E, Paris C, et al. Randomised clinical trial: The beneficial effects of VSL#3 in obese children with non-alcoholic steatohepatitis. Alimentary Pharmacology and Therapeutics. 2014;
