Dermografism: cauze, simptome, cum se manifesta, tipuri de tratament
Dermografismul reprezinta o reactie cutanata rapida si exagerata a pielii, care se manifesta in cateva minute dupa atingere, scarpinare sau aplicarea unei presiuni asupra pielii, luand forma actiunii respective. Termenul ”dermografism” provine din ideea de ”scriere pe piele”, deoarece acest fenomen creeaza modele sau scriituri vizibile pe suprafata pielii. Acest tip de reactie mai este cunoscut sub numele de urticarie dermografica. Dermografismul reprezinta cea mai comuna forma de urticarie indusa fizic sau cronica, manifestandu-se prin reactii cutanate exagerate la atingere sau in prezenta anumitor stimuli fizici. Acest tip de urticarie este adesea descoperit in mod accidental in timpul evaluarii altor probleme ale pielii, precum dermatita atopica, urticaria cronica spontana sau alte tipuri de urticarie indusa de factori fizici.
Dermografismul poate sa apara in diverse etape ale vietii, inclusiv la copii, insa debutul este mai frecvent in randul adultilor tineri. Acest fenomen nu pare sa fie influentat de rasa sau sex, iar unele cercetari indica o posibila tendinta de aparitie familiala. La 25 si 50% dintre indivizi, o atingere ferma a pielii conduce la o reactie initiala de roseata, urmata de umflaturi usoare de-a lungul zonei atinse. La aproximativ 5% din populatie, aceasta reactie devine suficient de pronuntata pentru a fi denumita dermografism, insa doar intr-un numar mic de cazuri aceasta se manifesta prin simptome precum mancarime sau senzatie de arsura. Majoritatea celor cu dermografism nu prezinta alte afectiuni de sanatate. Dermografismul poate fi observat si in asociere cu anumite afectiuni medicale sau in urma administrarii unor medicamente specifice.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Rilastil Bioclin Comodynes]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Cauze pentru dermografism
Cauza si mecanismul exact al aparitiei dermografismului nu sunt pe deplin cunoscute. Se crede ca traumatismele asupra pielii pot elibera un antigen neprecizat, declansand astfel aceasta reactie cutanata specifica. Desi presiunea aplicata pe piele este cea mai obisnuita modalitate de a provoca simptomele, pacientii adesea nu isi dau seama de actiunea care le genereaza respectivele simptome. Uneori, mancarimea cauzata de pielea uscata poate declansa scarpinatul si, prin urmare, dermografismul, se va manifesta sub forma de leziuni lineare. Actiuni simple precum scarpinatul, sprijinirea de suprafete solide sau iritatii de la purtarea hainelor sau din pricina lenjeriei de pat sunt aspecte care pot provoca leziunile caracteristice dermografismului. Acesta poate fi agravat de factori precum apa fierbinte, emotiile, activitatea fizica intensa sau expunerea la temperaturi scazute.
Dermografismul, in majoritatea cazurilor, nu are o cauza clara si incepe fara un eveniment specific care sa-l declanseze. Totusi, unele afectiuni inflamatorii pot inrautati uneori debutul simptomatic al dermografismului. Printre cauzele posibile se numara infectiile bacteriene, fungice, virale sau parazitare (cum ar fi scabia), precum si administrarea anumitor medicamente, inclusiv penicilina. In cazul copiilor, urticaria autoimuna poate duce la reactii diverse, inclusiv dermografismul, ca parte a unor afectiuni autoimune. Dermografismul este asociat cu diverse conditii si factori, inclusiv diabet zaharat, hipertiroidism, hipotiroidism, menopauza, sarcina si administrarea anumitor medicamente.
La copiii cu dermatita atopica, sindromul hipereozinofilic poate creste probabilitatea de dezvoltare a dermografismului. Aproximativ o treime dintre pacientii care au experimentat evenimente traumatice de viata, insotite de comorbiditati psihologice, prezinta dermografism. De asemenea, evenimente stresante precum sarcina (in special in trimestrul al doilea) si debutul menopauzei sunt asociate cu o incidenta mai mare a acestei afectiuni. Pacientii care au boala Behcet, caracterizata prin ulcere bucale si genitale, prezinta frecvent dermografism.
Dermografismul se manifesta prin aparitia rapida a unei eruptii liniare usor reliefate, inconjurata de o zona rosie, la 1-3 minute dupa atingere, insa care dispare in decurs de 30-60 de minute.Dermografismul simplu este comun si asimptomatic, aparand in urma mangaierii sau frecarii moderate sau ferme a pielii. Este probabil un raspuns fiziologic exagerat la astfel de stimuli. Dermografismul simptomatic, care se manifesta cu prurit (mancarime), se accentueaza seara sau noaptea si apare in urma atingerii usoare a pielii sau a presiunii cauzata de purtarea hainelor. Poate afecta calitatea vietii, in special din cauza tulburarilor de somn si a oboselii. Dermografismul poate afecta si membranele mucoase, precum mucoasa orala si vulva. Important de retinut este faptul ca aceasta manifestare se poate recunoaste usor, deoarece apar urmatoarele semne distincteꓽ
- Eruptie liniara, de culoare rosie, care este inflamata si care apare dupa scarpinat
- Mancarimi ale pielii (prurit)
- Pete roz-rosiatice, care apar in zonele de frictiune
- Linii iesite in relief pe piele
Cum se pune diagnostic
Diagnosticul de dermografism se realizeaza clinic, de catre medicul dermatolog. Medicul va exercita o presiune lineara, cu un obiect curat, apasand ferm pe spatele pacientului. Ulterior, specialistul va astepta reactia pielii pacientului. Pe baza reactiei cutanate observate, medicul dermatolog poate determina daca pacientul sufera de dermografism accentuat sau de o forma mai usoara. Tratamentul pentru dermografismul simplu, care nu provoaca mancarime, nu necesita interventii terapeutice si se bazeaza pe evitarea factorilor care declanseaza reactia. Pentru dermografismul simptomatic, cum ar fi dermografismul urticarian, se impune o abordare terapeutica complexa. Initial, se iau masuri generale, precum purtarea hainelor lejere, evitarea stimulilor care declanseaza reactia (cum ar fi apa fierbinte sau frecarea viguroasa cu prosopul), tratarea cauzelor subiacente (cum ar fi infectiile sau medicamentele implicate) si terapia psihologica.
Tratamentul specific implica administrarea de antihistaminice, uneori in doze mari si pe termen lung. Fototerapia cu UVB poate fi benefica in unele cazuri, reducand simptomele si recurentele. Anumite tratamente naturiste, precum creme pe baza de plante sau uleiuri esentiale de lavanda sau menta, pot aduce rezultate pozitive, insa se recomanda folosirea acestora doar la indicatia medicului. Dermografismul in sine nu conduce la complicatii directe. Cu toate acestea, in cazul utilizarii antihistaminicelor ce pot avea efecte sedative, precautia este necesara in activitati cum ar fi conducerea sau operarea utilajelor. Durata dermografismului poate varia de la luni la ani, cu o medie de 6 ani pentru dermografismul simptomatic idiopatic. Dermografismul rosu poate sa se amelioreze in aproximativ 6 luni. Cand dermografismul este legat de un stimul cunoscut, cum ar fi scabia, poate persista doar cateva zile sau saptamani. Vindecarea spontana este obisnuita.
Dermografismul este o afectiune inofensiva, dar adesea surprinzatoare pentru cei afectati. Este esential ca pacientii sa primeasca informatii adecvate cu privire la factorii de risc asociati pentru a-i putea evita. Consultarea unui medic dermatolog in cazul in care exista suspiciunea de dermografism este recomandata, iar in cazul in care se constata ca dermografismul este provocat de reactii alergice la anumite alimente sau produse, poate fi necesar sa se urmeze un regim alimentar corespunzator.
Cum sa ai grija de pielea ta daca ai primit diagnostic de dermografism
Fii foarte atent la semne clare de infectie, inflamatie, inrosire, senzatie de durere permanenta, si mergi la medic daca rana superficiala pare ca nu se vindeca, daca sangereaza mereu si daca apare si puroiul. Se poate aplica si o crema cu antibiotic peste rana daca se considera ca este risc de infectare imediat dupa ce a fost curatata si dezinfectata zona unde a aparut rana superficiala. Este foarte important ca rana sa respire si pansamentul sa permita aerisirea zonei, sa aiba gauri micute, insertii.
Tratarea ranilor minore la domiciliu este foarte simpla, cum ai vazut deja. Tot ce ai de facut este sa te opresti imediat din tot ce faceai si sa acorzi atentie ranii minore. Dupa ce ai bandajat bine rana evita sa o umezesti, sa lucrezi sau sa implica zona afectata in timpul activitatilor de zi cu zi. Daca vrei sa te speli si ai deja pansament incearca sa il imbraci intr-un strat protector, o manusa daca ai o rana la mana, sa ai ceva peste pansament ca sa nu ajunga apa si sampon, gel de dus pana la rana care se vindeca. Incearca sa ai mereu in casa pansamente cu rivanol, spirt, creme cu antibiotic, fasa sterila, iod ca sa dezinfectezi bine cand rana este mai serioasa. De asemenea, nu ar strica sa ai si solutii pentru dezinfectare speciale, instrumente pentru curatarea ranilor in asa fel incat sa poti actiona imediat si sa eviti orice fel de infectare.
Nu te rezuma doar la aplicarea unor tratamente rapide pentru ranile minore, observa ce se intampla cu ele zi de zi si la orice fel de schimbare mergi la medic pentru diagnosticare si interventie de specialitate. S-ar putea sa nu te pricepi prea bine sa cureti rana sau sa permiti infectiile locale, asa ca personalul medical ar fi salvarea ta daca nu ai facut totul ca la carte chiar daca este vorba despre rani minore la domiciliu. Cat despre prevenirea ranilor minore la domiciliu, aceasta este aproape imposibila. Zi de zi facem atat de multe lucruri prin casa si in jurul ei incat sansele sa ne ranim si sa avem nevoie de ingrijire sunt destul de mari. Ce poti face totusi ca sa eviti ranile minore acasa? Ai grija sa fii odihnit cand esti implicat in activitati riscante, periculoase, nu folosi obiecte ascutite fara sa te asiguri ca stii ce faci cu ele, ai grija si la cutitele prea ascutite, la tocat, dar si la manevrarea uneltelor mai grele.
Bibliografie:
Ferri FF. Osteoarthritis. In: Ferri's Clinical Advisor 2019. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2019. https://www.clinicalkey.com. Accessed May 9, 2019;
Ferri FF. Rheumatoid arthritis. In: Ferri's Clinical Advisor 2019. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2019. https://www.clinicalkey.com. Accessed May 9, 2019;
Deveza LA. Overview of the management of osteoarthritis. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed May 9, 2019;
Weisman MH, et al. Total joint replacement for severe rheumatoid arthritis. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed May 9, 2019;
