Dacă s-a întâmplat vreodată să ai arsuri la stomac, crampe sau alt gen de dureri, cu siguranța te-ai întrebat dacă ai ulcer sau gastrita ? Ideea este că stomacul este protejat de mucoasa gastrica, dar atunci când apare infectia cu helicobacter pylori, mucoasa poate suferi transformări.

Stresul dar si alimente care au un conținut ridicat de zahăr sau condimente pot duce la diferite forme de gastrite cronice. Atunci când vorbim de bacteria helicobacter pylori aceasta are legătură cu sucul gastric si evoluția a mucoasei gastrice. Si ulcerul cat si gastrita dar si ulcerul gastroduodenal sunt probleme ale sistemului digestiv care au ca si profilaxie o mulțime de factori interni sau exogeni.

Leziunea ulceroasa apare atunci când nu mâncăm la timp, când fumăm și bem cafea pe stomacul gol, când suntem stresați sau avem probleme emoționale care creează dezechilibre și in functie de intensitatea acestor factori apare în zona stomacului o serie de perforații care cu timpul se pot agrava și extinde și pot provoca leziuni grave atunci când acidul gastric părăsește spațiul său și se varsă în organism.

Să nu uităm că sucul gastric este un acid extrem de coroziv. Chiar dacă conține în proporţie de 99% apă, iar restul e compus din diferite substanţe, din cauza prezenței acidului clorhidric care se găseşte într-o cantitate foarte mică, sucul gastric este destul de puternic pentru a dizolva metale precum fier, cupru sau aluminiu. În plus, puțini știu că organismul ne poate digera pe noi! Enzimele digestive din corpul nostru sunt secretate sub o formă inactivă. Dacă s-ar secreta sub formă activă, ar digera chiar organul ce le-a produs, nefăcând nici un fel de discriminare între alimente şi organism.

Ce este ulcerul?

Ulcerul gastric se referă la leziunea tractului digestiv de către acidul gastric, având ca efect distrugerea mucoasei cu expunerea submucoasei. Ulcerele peptice sunt localizate la nivelul stomacului sau la nivelul duodenului proximal, dar pot fi găsite și la nivel esofagian sau într-un diverticul Meckel. Infecția cu Helicobacter pylori și utilizarea răspândită a antiinflamatoarelor non-steroidiene în a doua jumătate a secolului 20 au schimbat percepția asupra etiologiei ulcerelor gastrice. Altfel spus, prevalența ulcerelor peptice este de 5-10% în populația generală, cu o incidență de 0,1-0,3%/an.

Și ca să înțelegem complexitatea sistemului digestiv, chiar dacă media de înălţime a oamenilor este în jurul valorii de 1.70 metri, tractul digestiv poate atinge lungimi de până la 10 metri, măsurat de la gură şi până la anus. În plus, intestinul subţire poate atinge o suprafaţă de peste 250 de metri pătraţi, suprafaţa întinsă se datorează numărului mare de pliuri intestinale, numite vilozităţi, care au rol în absorbţia nutrienţilor.

De ce apare ulcerul?

Atât Helicobacter pylori cât și antiinflamatoarele nesteroidiene sau Aspirina sunt factori de risc principali în apariția ulcerului gastric. Susceptibilitatea individuală la virulența bacteriană și toxicitatea medicamentoasă sunt esențiale pentru inițierea distrugerii mucoasei.

Ce se întâmplă practic? Organismul are nevoie de un mediu alcalin, esențial pentru supraviețuirea în stomac a bacteriei, sub bariera mucoasei. Când PH-ul este dezechilibrat dintr-o varie de factori, apare interacțiunea dintre gazdă și inflamația mucoasei datorită Helicobacter pylori, iar acest aspect poate fi determinat într-o oarecare măsură pe fond genetic și poate influența prognosticul ulcerului peptic. 10-15% dintre pacienții infectați cu această bacterie au predominant gastrită antrală asociată cu ulcere duodenale și cresc secreția gastrică datorită hipergastrinemiei și a conținutului gastric redus în somatostatină.

Distrugerea mucoasei gastrointestinale se produce prin mecanisme sistemice și locale, dar inhibiția sistemică a prostaglandinelor derivate din ciclooxigenaza-1 este presupusă a fi principalul mecanism. Reducerea valorilor prostaglandinelor la nivelul mucoasei este asociată cu scăderea cantității de mucus și a secreției de bicarbonat, inhibarea proliferării celulelor și scăderea fluxului sanguin la nivelul celulelor.

Ce este gastrita?

Inflamația mucoasei gastrice poartă numele de gastrită. Este diagnosticată și clasificată histologic în urma aspectului endoscopic reprezentat de hiperemie, deseori omisă. Este rareori simptomatică, dar poate avea sechele clinice. În principiu, boli precum ulcerul duodenal și pangastrita sunt premergătoare la ulcerul gastric. Și în acest caz ca și la ulcer avem de furcă cu Helicobacter pylori. Această bacterie produce gastrită predominant antrală, ce predispune la ulcer duodenal, pangastrită, care predispun împreună la ulcer gastric și adenocarcinom gastric distal.

Cum putem să ținem departe gastrita și ulcerul?

După cum s-a putut observa, aceste boli au legătură cu digestia și implicit alimentația. Ca să reparăm urmele lăsate de ulcer și/sau gastrită sau ca să preîntâmpinăm aceste probleme, trebuie să reținem următoarele aspecte. Avem voie să consumăm laptele integral sau parțial degresat. Laptele reprezintă unul dintre cele mai eficiente alimente care reușește să calmeze aciditatea stomacului. În crizele hiperalgice gastrice chiar ESTE recomandat un regim lactat integral pentru 1-3 zile, constând în consumul a 2 litri de lapte pe zi, repartizat in 5-6 porții. Laptele dulce neutralizează secreția clorhidrică, iar prin intermediul lipidelor conținute, se realizează inhibarea secreției gastrice.

În schimb trebuie evitat alcool rafinat de orice fel, orice fel de vin, mai ales cel roșu precum și sucurile de citrice, cum ar fi portocale, lime, mandarine sau de ananas sau băuturile răcoritoare industriale pline de CO2 și zahăr, substanțe care dezechilibrează PH-ul. Poți consuma pâine integrală, pâine de secară, mămăligă, budincă de tapioca, griș, hrișcă sau budincă de chia. În schimb trebuie să eviți făina albă, pâinea proaspătă, produsele de panificație și specialitățile gătite cu untură sau margarină.

Ai voie să consumi urdă dulce, ricotta, telemea proaspătă, brânză de vaci, brânză Făgăraș, dar trebuie să eviți cașcavalul, gouda, camembert, brie sau. Roquefort. Ai voie să consumi carne fiartă sau la grătar de curcan, pui, vită slabă, dar să eviți carnea de oaie, gâscă, rață, organele (inimă, rinichi, limbă, burtă), untura, șorici, jumările, mezelurile și afumăturile.