Sfecla si beneficiile ei pentru sanatate
Sfecla rosie este o leguma frecvent folosita in bucataria traditionala romaneasca, fiind adaugata in salate sau in diverse preparate culinare. Este foarte sanatoasa, deoarece contine multe vitamine si minerale si este apreciata pentru gustul sau foarte bun. Datorita compozitiei nutritionale si proprietatilor sale benefice, sfecla rosie este considerata un super aliment, avand in vedere beneficiile aduse organismului.
Sfecla - Compozitie nutritionala
Sfecla rosie este foarte saraca in calorii si nu contine colesterol, are putini carbohidrati si proteine si o cantitate neglijabila de lipide. In schimb, este bogata in micronutrienti, cum ar fi acid folic si potasiu, dar si in antioxidanti care pastreaza o stare buna de sanatate. Aceasta leguma are un continut moderat de fibre si ajuta la digestie. O portie de 100 g sfecla rosie cruda contine: 43 kcal, 9,5 g carbohidrati, 1,61 g proteine, 0,2 g lipide, 3 g fibre si 109 mcg folat, adica 25% din doza zilnica recomandata. Sfecla are un indice glicemic mediu, aproape 61 si o incarcatura glicemica scazuta aproape 5. Avand in vedere ca fibrele din compozitie incetinesc absorbtia glucozei, inseamna ca nu provoaca fluctuatii mari ale glicemiei.
Beneficiile sfeclei rosii
Imbunatateste performanta sportiva
Prin stimularea circulatiei sangvine si cresterea nivelului de oxid nitric, sucul de sfecla rosie mareste considerabil anduranta si oxigenarea celulelor, imbunatatind performanta sportiva la atleti. Unul dintre principalele motive pentru care sfecla poate imbunatati performanta sportiva este continutul sau ridicat de nitrati. Nitratii sunt compusi care se gasesc in multe alimente, inclusiv in sfecla, si care pot fi convertiti in organism in oxid nitric. Oxidul nitric poate imbunatati fluxul sanguin si oxigenarea muschilor, ceea ce poate duce la o performanta mai buna in timpul exercitiilor fizice.
Ajuta la combaterea stresului oxidativ
Sfecla contine acizi fenolici, flavonoide, carotenoizi si antioxidanti dar si betacianine - pigmentul care ii confera culoarea rosu-violet, un puternic antioxidant din grupa betalainelor. Acesti antioxdanti impiedica procesul de imbatranire si aparitia bolilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare si cancerul. Inflamatiile cronice pot duce la declansarea si progresul bolilor cronice. Datorita continutului de betalaine, sfecla rosie are un efect puternic antiinflamator.
Imbunatateste functia cognitiva
Datorita productiei de oxid nitric, sfecla rosie are capacitatea de a imbunatati atentia, mentinand un flux sangvin optim la nivel cerebral. Aceasta leguma face adevarate minuni pentru creier. Sfecla contine nitrat de betaina, un compus care poate ajuta la imbunatatirea fluxului de sange si oxigen catre creier, ceea ce poate avea beneficii pentru functia cognitiva. Mai mult decat atat, sfecla este o sursa buna de vitamina C, care este importanta pentru functia cognitiva normala si poate ajuta la imbunatatirea performantei cognitive.
Are un impact pozitiv asupra microbiotei intestinale
Consumul de sfecla rosie imbunatateste diversitatea si activitatea bacteriilor benefice din intestin, formand astfel o bariera de protectie impotriva unor afectiuni gastrointestinale. Datorita stimularii productiei de oxid nitric, sfecla rosie mentine functia endoteliala in parametrii optimi si promoveaza vasodilatia. Din acest punct de vedere, sfecla are un efect potential antihipertensiv iar folatul din compozitie are o influenta pozitiva asupra sistemului cardiovascular.
Modalitati de utilizare
Sfecla rosie poate fi inclusa in alimentatie in diverse moduri, astfel:
- Supa crema de sfecla rosie - Sfecla rosie reprezinta un adevarat rasfat culinar deoarece este preparata exclusiv din sfecla si ierburi aromatice dar si alte ingrediente: ceapa, morcov, cartof, ardei si patrunjel.
- Salata de sfecla rosie - Salata de sfecla rosie se prepara din sfecla rasa cu putin ulei de masline si otet. Sfecla poate fi folosita cruda, coapta sau fiarta dar poate fi conservata in borcan. Sfecla cruda se recomanda pentru pastrarea continutului de antioxidanti.
- Humus cu sfecla rosie - Humusul se prepara din naut, ulei de masline, tahini si usturoi, dar poate fi combinat si cu alte ingrediente. Acesta poate fi folosit in reteta sfecla rosie fiarta sau coapta si pasata in blender.
- Ciorba cu sfecla rosie - Sfecla rosie taiata cubulete poate fi adaugata in ciorba, conferindu-i un gust apetisant si o culoare rozalie in mod natural. In plus, imbunatateste continutul nutritional al acesteia.
- Smoothie de sfecla rosie - Smoothie-ul din sfecla rosie este des consumat de catre sportivi, fiind folosit pentru imbunatatirea performantei atletice. Acesta reprezinta o alegere excelenta pentru dieta, de aceea merita integrat intr-un plan alimentar echilibrat. In acest fel, va puteti bucura la maxim de beneficiile acestui aliment.
Sucul de sfecla are o multime de beneficii pentru sanatate, precum:
- contribuie la eliminarea toxinelor din corp;
- ajuta la vindecarea bolilor de vezica biliara;
- ajuta la scaderea nivelului de colesterol din sange;
- impiedica formarea cheagurilor de sange;
- mentine sanatatea tesutului muscular;
- are efecte benefice asupra glandei tiroide, gratie compozitiei de iod.
De asemenea, sfleca previne atacurile de inima si aparitia bolilor cardiovasculare. De asemenea, se pot consuma si frunzele de sfecla rosie pentru calitatile lor nutritive. Acestea au un gust foarte bun si pot fi folosite in diverse retete cu nenumarate umpluturi. Frunzele de sfecla rosie pot fi adaugate in salate, supe sau sotate dar se pot consuma si ca garnitura la o friptura. Betacarotenul si luteina din compozitia frunzelor de sfecla reduc riscul de a dezvolta probleme cu vederea, cum ar fi cataracta si degenerescenta maculara. Frunzele de sfecla rosie contin o cantitate insemnata de: potasiu, calciu, fibre alimentare, vitamina B2 (riboflavina), vitamina A si vitamina K. Asadar, 150 de grame de frunze si tulpini de sfecla rosie gatite la abur sau coapte contin 220% din DZR de vitamina A, 37% din DZR de potasiu si 17% din DZR de fibre.
Contraindicatii si precautii ale consumului de sfecla rosie
Consumata in exces poate duce la varsaturi si ameteli. De aceea, se recomanda pentru inceput consumul a 250 de grame de sfecla pe zi, iar apot cantitatea poate creste treptat. In aceasta faza incipienta, trebuie urmarita cu atentie reactia corpului. Daca apar senzatii de varsaturi, greata sau ameteli se va reduce cantitatea. Consumul moderat de sfecla rosie va ofera posibilitatea de a profita din plin de beneficiile sale pentru sanatate.
Top 10 alimente care sa te ajute la detoxifiere. Cum sa le identifici
O detoxifiere rapida si sanatoasa presupune eliminarea completa din alimentatie a produselor amintite mai sus, inclusiv a sucurilor din comert, si introducerea in meniul zilnic a alimentelor naturale, de preferat fructe, legume si verdeturi de sezon. In categoria alimentelor cu putere mare de detoxifiere se gasesc:
- Castravetele. Contine foarte putine calorii si foarte multa apa, peste 97%, si este un aliment alcalin.
- Pepenele. Contine peste 92% apa, fibre si glutation, cel mai puternic agent antioxidant şi detoxifiant al organismului.
- Lamaia. Contine vitamina C, un puternic antioxidant, si are capacitatea de a dizolva acidul uric si alte saruri toxice, in plus stimuland metabolismul.
- Varza. Contine sulf si fibre care favorizeaza digestia si eliminarea toxinelor din organism.
- Spanac. Contine un complex puternic de antioxidanti cu rol antiinflamator si alcalinizant. Este numit „matura intestinului”, gratie calitatii sale de a curata sistemul digestiv.
- Semintele de psyllium. Printre cele mai bogate alimente in fibre, acestea devin esentiale intr-o cura de detoxifiere.
- Stimuleaza motilitatea intestinala, combat constipatia, reduc apetitul si favorizeaza senzatia de satietate, in plus, reducand colesterolul, glicemia si trigliceridele.
- Semintele de in. Contin o mare cantitate de fibre, regleaza digestia si reduc inflamatia, gratie acizilor grasi esentiali din componenta.
- Usturoiul. Contine sulf, un mineral activ in procesul de detoxifiere. In plus are calitati antivirale, antibiotice si antiseptice.
- Papadia. In general, toate verdeturile de primavara (stevie, urzici, leurda, untisor) sunt excelente in procesul de detoxifiere, acestea continand clorofila, o substanta care curata sangele de metale grele si toxine si, in plus, il alcalinizeaza. Papadia detoxifiaza ficatul si are rol diuretic si depurativ.
- Salata verde. Este satioasa, contine peste 90% apa si are rol sedativ, motiv pentru care este absolut recomandata a se consuma seara in timpul dietelor de detoxifiere si nu numai.
Ce este patlagina si cum se poate combina cu ridichea in diete
Patlagina este o planta care aduce beneficii sanatatii noastre in multe feluri. Desi este intotdeauna cel mai bine sa ne consultam cu medicul nostru daca putem sau ar trebui sa urmam un tratament naturist cu preparate din aceasta planta. Originara in Europa si parti ale Asiei, planta a fost raspandita in mai toata lumea de colonistii europeni. Inca din cele mai vechi timpuri, a fost considerata un panaceu, „mama tuturor plantelor”, cu o multime de beneficii. Dupa ce a „invadat” continentele americane, aceasta a fost adoptata rapid si de populatia bastinasa si introdusa in medicina traditionala pe baza de plante. Frunzele de patlagina au fost folosite de nativii americani inca de la inceputul aparitiei plantei in America.
Nu se stie data exacta cand a inceput sa fie folosita planta de patlagina in Europa, dar exista scrieri inca din Evul Mediu, din secolul XI. Patlagina este o planta foarte comuna, intalnita de cele mai multe ori in gradinile, parcurile neamenajate sau chiar pe terenurile virane din preajma marilor orase, este o buruiana pe care oamenii la sate o lasa sa creasca pe marginea drumurilor, in gradini, in curtile oamenilor datorita proprietatilor tamaduitoare. Cunoscuta in popor sub numele de limba oii, limba baltilor sau iarba taieturii, exista numeroase scrieri din Europa din secolele XII - XIV care vorbesc despre patlagina ca un remediu eficient si un bun antidot impotriva otravurilor.
BIBLIOGRAFIE:
Kothari, S. K.; Bhattacharya, A. K.; Ramesh, S.; Garg, S. N.; Khanuja, S. P. S. (November–December 2005). "Volatile Constituents in Oil from Different Plant Parts of Methyl Eugenol-Rich Ocimum tenuiflorum L.f. (syn. O. sanctum L.) Grown in South India". Journal of Essential Oil Research;
Bast, Felix; Pooja Rani; Devendra Meena (2014). "Chloroplast DNA Phylogeography of Holy Basil (Ocimum tenuiflorum) in Indian Subcontinent". The Scientific World Journal. 70;
