Mihaela Sandu Scarlat, psihoterapeut: De ce apar episoadele de tantrum si cum sa le gestionam corect

Mihaela Sandu Scarlat, psihoterapeut: De ce apar episoadele de tantrum si cum sa le gestionam corect

Postat in: Mama si copilul
Data publicării: 4 mai 2026 Ultima actualizare: 4 mai 2026

Un episod de tantrum este caracterizat prin manifestări intense de furie și frustrare, frecvent întâlnite la copiii cu vârste între 1 și 3 ani, indiferent de sexul acestora.

Cum se manifestă un episod de tantrum?

Acesta se manifestă prin:

  • țipete,
  • plâns zgomotos,
  • lovirea obiectelor din,
  • auto-agresivitate.

Deși pot fi epuizante pentru părinți, episoadele de tantrum sunt o etapă normală în dezvoltarea copilului, reprezentând modalitatea prin care cei mici își exprimă emoțiile și frustrările atunci când nu pot comunica eficient verbal. Dar mai multe despre acest subiect aflăm de la Mihaela Sandu Scarlat, psihoterapeut focusat pe orientarea compulsiv-comportamentală.

Ce sunt episoadele de tantrum?

Un tantrum este sinonim cu o criză de furie, fiind o reacție emoțională puternica a copilului, ce se manifestă prin:

  • plâns,
  • țipete,
  • tăvălit pe jos,
  • aruncarea obiectelor,
  • refuz de comunica cu adultul,
  • rezistența de a fi ridicat,
  • și uneori să fie însoțit de tendința copilului de a lovi persoana din fata sau de a se lovi pe sine.

Când și de ce apar episoadele de tantrum?

Episodul de tantrum poate debuta oricând și oriunde: în bucătărie, în parc, în supermarket și are, de regulă, în spate o nevoie neîmplinită a copilului din acel moment. Dar mai poate fi oricare dintre aceste motive. 

  • poate fi vorba de sentimentul de frustrare, copilul dorește să fie independent sau dorește să-și impună punctul de vedere;
  • pot exista nevoi fiziologice neacoperite: foame, oboseala accentuată de deprivarea de somn, deshidratare;
  • lipsa vocabularului și astfel copilul transmite mesajul prin comportamentul vulcanic;
  • lipsa rutinei care îi provoacă un sentiment de nesiguranță;
  • dorința de atenție sau conectare. Uneori tantrumul este un strigăt: „am nevoie de tine”.

Apare cel mai frecvent la copiii între 1 și 4 ani, când aceștia nu au încă abilitățile necesare pentru a-și exprima emoțiile în mod verbal sau controlat, când autocontrolul lor este în etapa de dezvoltare sau când toleranța la frustrare este foarte mică. Episoadele de tantrum au legătură și cu salturile mentale, care suprasolicită creierul copilului. În timpul unui salt mental, creierul copilului:

  • formează noi conexiuni,
  • procesează informații noi,
  • învață abilități (percepție, mișcare, comunicare, înțelegerea cauzei-efect).

Acest „upgrade” rapid îl poate face să devină: mai sensibil, mai iritabil, mai ușor de frustrat. Fiind legat de salturile mentale, tantrumul nu este un regres, ci un efect secundar al dezvoltării și o descărcare a emoțiilor astfel încât copilul să nu somatizeze frustrarea.

Este important de înțeles: tantrumul nu este alint, obrăznicie sau lipsă de educație, este semnalul unei suprasolicitări emoționale.

În ciuda episoadelor deloc plăcute, nu le putem împlini copiilor toate dorințele: de a sta la nesfârșit în parc, de a cumpăra toate pungile cu pufuleți de pe raft sau ochelarii aceia chic de soare dintr-un magazin de lux.

Cum putem preveni episoadele de tantrum?

  • pe cat posibil, să setăm așteptările copilului explicându-i unde vom merge, cât vom sta, ce se va întâmpla la fața locului, ce putem face și ce nu putem face; 
  •  în limita posibilităților, să ținem cont și de dorințele lor, cunoscând ce le place și ce îi conduce la un episod de furie;
  • după caz, să facem pauze, să le oferim câte un fruct, apă, câteva minute de liniște sau o îmbrățișare;
  • când copilul s-a liniștit, îi poți comunica așteptările tale: Data viitoare când ești supărat, poți să-mi spui „nu-mi place” și eu te ajut.

Cum putem gestiona episoadele de tantrum?

  • Rămânem lângă ei, în ciuda epuizării psihice, a frustrării sau a rușinii fată de ochii lumii.
  • Rămânem calmi și folosim un ton scăzut al vocii, care îl va mai liniști pe copil.
  • Respirăm profund, în mod repetat, pentru a ne diminua nivelul de cortizol
  • Oferim validare emoțională, ajutând copilul să-și identifice emoția: „Văd că ești supărat pentru că vrei să mai stai în parc. Te înțeleg.”
  • Punem limite ferme, dar blânde: ,,Nu pot să-ți dau acum. Dar sunt aici cu tine.” Nu mai putem sta acum în parc însă ne vom întoarce mâine. ”
  • Redirecționează atenția! Funcționează de multe ori la copiii mici: o alternativă, un joc, un obiect interesant.
  • Oferă alegeri simple, care îi cresc sentimentul de autonomie și control. „Vrei să mănânci pufuleți sau înghețată?”
  • Acceptăm că este o perioada care va trece și mulți părinți se confruntă cu aceeași situație chiar în acest moment.

Ce nu trebuie să facem atunci când copilul are un episod de tantrum?

  • Să nu îl / o părăsim, îndepărtându-ne sau amenințând ca vom pleca dacă nu încetează, întrucât le activam rana de abandon.
  • Sa nu jignim sau să aplicăm pedepse corporale.
  • Sa nu îl/o comparăm cu alți copii, pe motiv ca aceștia sunt mai liniștiți sau disciplinați. Comparația îi spune copilului că nu este suficient, iar acesta este un mesaj dureros care îi activează rana respingerii și a insuficienței.
  • Nu ridiculiza copilul („Ești un bebeluș!”), întrucât îi activezi aceleași răni.
  • Nu țipa și nu amenința, ci oferă ghidaj.
  • Nu ține o predica intrucat mesajul nu va fi integrat
  • Nu ceda doar ca să oprești criza — întărește comportamentul nedorit. 

Au episoadele de tantrum și părți pozitive?

  • Copilul va descărca emoții intense și va invata diferența dintre frustrare, furie, tristețe, va învăța să își recunoască stările interne.
  • Prin reacțiile tale consecvente, copilul învață: ce este acceptabil și ce nu, cum funcționează lumea din jur, că emoțiile sunt ok, dar comportamentele au limite.
  • Consolidează relația părinte–copil. Deși pare contraintuitiv, momentele de tantrum, oferă oportunități de conectare, construiesc încredere („ești acolo chiar și când sunt greu de gestionat”), dezvoltă atașament sigur. Copilul învață: „Sunt acceptat chiar și când nu sunt perfect.

Când trebuie să cerem ajutorul unui specialist?

  • sunt extrem de frecvente și intense;
  • copilul se rănește intenționat;
  • copilul nu reușește să comunice aproape deloc, chiar dacă  are achiziții vizibile;
  • nu există nici un declanșator vizibil;
  • apar și după 5–6 ani cu aceeași intensitate.

 În aceste cazuri, se recomandă un consult la un specialist în dezvoltarea copilului. Conform studiilor, durata medie a unui tantrum este 3 minute pentru majoritatea copiilor mici, cu un vârf emoțional foarte intens în primele 60–90 de secunde.

În concluzie, tantrumurile reprezintă una dintre cele mai provocatoare etape pentru părinți și îngrijitori, însă ele fac parte din dezvoltarea normală a copilului. Deși pot părea haotice și copleșitoare, în spatele lor se află un proces natural de dezvoltare a creierului, a limbajului, de dezvoltare a autonomiei, de identificare, exprimare și gestionare a emoțiilor. 

Conform psihiatrului și psihologului Daniel Siegel, fiecare copil are următoarele cinci nevoi fundamentale: nevoia de a fi văzut, nevoia de a fi calmat, nevoia de a fi protejat, nevoia de a fi înțeles și nevoia de a se simți în siguranță. Așadar, episodul de tantrum oferă pe lângă posibilitatea de a-ți crește reziliența ca părinte și posibilitatea de a-i umple copilului cele cinci eprubete. 

Sursa foto: Freepik, DepositPhotos

 

 

Mihaela Sandu Scarlat
de , Medic Psihoterapeut
Articole similare
Mihaela Scarlat: Ce este Binge Eatingul, de ce trebuie sa-l evitam si ce impact are asupra sanatatii Mihaela Scarlat: Ce este Binge Eatingul, de ce trebuie sa-l evitam si ce impact are asupra sanatatii

Mancatul compulsiv este o tulburare alimentara caracterizata prin episoade frecvente de consum excesiv de alimente, chiar si atunci cand persoana nu simte foame sau nu are nevoie fiziologica de a se hrani. Este cea mai comuna tulburare de alimentatie afectand 3,5% dintre femei si 2% dintre barbati.  Tulburarea de comportament alimentar poate aparea in adolescenta, dar in cele mai multe cazuri se declanseaza la maturitate, media varstei de debut fiind 18-20 de ani.

29 octombrie 2024
Edited 29 octombrie 2024
citește articolul
Mihaela Scarlat: Cand putem vorbi despre burnout si 3 mituri combatute Mihaela Scarlat:  Cand putem vorbi despre burnout si 3 mituri combatute

Majoritatea cazurilor de burnout incep sa se instaleze in viata oamenilor atunci cand mediul extern se schimba fundamental: inceputul studiilor, primele experiente in cariera, schimbarea locului de munca, schimbarea domiciliului, a tarii natale. De ce apare si care sunt cele mai vehiculate mituri despre burnout aflam de la psihoterapeutul Mihaela Scarlat.

11 octombrie 2024
Edited 11 octombrie 2024
citește articolul
Mihaela Scarlat, psihoterapeut: De ce apare mancatul compulsiv Mihaela Scarlat, psihoterapeut: De ce apare mancatul compulsiv

Mancatul compulsiv (tulburare cunoscuta sub numele de binge eating) este un semn al perturbarii echilibrului emotional si apare atunci cand persoana are nevoie de o recompensa sau de o consolare.

12 ianuarie 2021
Edited 6 februarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Se încarca...