Mihaela Scarlat, psihoterapeut: De ce apare mancatul compulsiv
Mancatul compulsiv (tulburare cunoscuta sub numele de binge eating) este un semn al perturbarii echilibrului emotional si apare atunci cand persoana are nevoie de o recompensa sau de o consolare.
De asemenea, daca organismul a fost deprivat de alimente, acesta isi va lua masuri de siguranta. Creierul retine acest incident iar organismul va avea tendinta sa ceara mai mult, pregatindu-se pentru o noua posibila infometare. Recomand o atentie sporita la acest comportament care vine de regula dupa urmarea stricta a unei diete, in perioade in care persoana sufera de anxietate sau dupa iesirea dintr-o depresie. In ultimul caz, persoana parca redescopera gusturi si mirosuri noi si va avea tendinta de a incerca din plin, multe gusturi.
Tendinta de a manca intr-un mod compulsiv s-a accentuat si de cand persoanele au posibilitatea de a lucra de acasa. Persoanele afectate au tendinta de a ascunde acest comportament si de a nu vorbi cu nimeni despre ceea ce li se intampla.
Care sunt deserviciile acestui comportament?
- Sentimentul de vinovatie pentru kilogramele in plus si pentru lipsa controlului;
- Stima de sine scazuta, ca urmare a kilogramelor dobandite si posibila izolare;
- Endorfinele castigate prin consumul de alimente nesanatoase, dispar in urmatoarea jumatate de ora insa kilogramele acumulate raman o perioada indelungata daca acest comportament persista;
- Risc de boli precum: diabet, apnee in somn, boli cardio-vasculare, artrita, colecistita. Asadar, tratarea acestei tulburari este esentiala si prioritara
- Conform studiilor, dependenta de mancare poate deveni la fel de incontrolabila ca dependenta de droguri.
citeste despre ce poate ascunde anxietatea
Cum prevenim acest comportament?
- Eliminand sursele de stres. Studiile spun ca aproximativ 40% dintre persoane consuma alimente sau bauturi nesanatoase atunci cand sunt stresati
- Fiind activi. Sedentarismul, plictiseala creeaza oportunitati de a manca des alimente, creierul avand nevoie de ocupatie;
- Constientizand comportamentul distructiv si inlocuirea acestuia cu un hobby;
- Consumand cat mai multe lichide, inclusiv supe. In acest fel, se mai reduce senzatia de foame iar apa, fresh-urile sau supele are multiple beneficii pentru intreg organismul;
- Stabilind in mod precis ore de masa. In acest fel, organismul isi va intra intr-un ritm in care va invata sa ceara la ora stabilita;
- Un jurnal al caloriilor. In acest fel, persoana va constientiza cand mananca, ce mananca si mai ales cat mananca. Sunt si aplicatii pe mobil care ajuta in acest sens.;
- Savurand mancarea prin incetinirea ritmului;
- Eliminarea stimulilor, prin renuntarea la a cumpara alimente nesanatoase. Ca o recompensa, persoana poate pune intr-un borcan suma economisita sau sa o treaca intr-o aplicatie si poate opta sa o cheltuiasca in mod intelept;
- Un control medical. Un buletin de analize va arata care este nevoia persoanei de sare, zahar si grasimi;
- Apeland la un psihoterapeut, care va indruma persoana spre iesirea din acest cerc vicios. Psihoterapia cognitiv-comportamentala vine cu metode rapide de eliminare a acestui comportament si de dobandire a unui stil de viata sanatos, fizic si emotional.
cum recunosti semnele atunci cand vorbim de stres, oboseala, anxietate si depresie
Despre Autor:
Mihaela Scarlat este psihoterapeut focusat pe orientarea cognitiv - comportamentala si care pune accent in sedintele de terapie pe resursele si pe strategiile rapide pe care clientul le poate accesa pentru rezolvarea situatiei. Are o experienta de peste 8 ani in lucru cu clientii, pe diverse teme: fobie, burnout, anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsiva, tulburare de stres posttraumatic, disfunctie sexuala, tulburare de somn, tulburare de apetit alimentar, dependenta de substante psihotrope sau jocuri de noroc.
Contact: [email protected]
REFERINTE:
Trace SE, Thornton LM, Root TL, et al. Effects of reducing the frequency and duration criteria for binge eating on lifetime prevalence of bulimia nervosa and binge eating disorder: Implications for DSM-5. Int J Eat Disord. 2012;45(4):531–6.
Marek RJ, Ben-Porath YS, Ashton K, et al. Impact of using DSM-5 criteria for diagnosing binge eating disorder in bariatric surgery candidates: Change in prevalence rate, demographic characteristics, and scores on the minnesota multiphasic personality inventory - 2 restructured form (MMPI-2-RF). Int J Eat Disord. 2014 Jul;47(5):553–7.
Hudson JI, Hiripi E, Pope HG Jr, et al. The prevalence and correlates of eating disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Biol Psychiatry. 2007 Feb 1;61(3):348–58.
Kessler RC, Shahly V, Hudson JI, et al. A comparative analysis of role attainment and impairment in binge-eating disorder and bulimia nervosa: Results from the WHO World Mental Health Surveys. Epidemiology and Psychiatric Sciences. 2014;23(1):27–41.
Bruce B, Wilfley D. Binge eating among the overweight population: a serious and prevalent problem. J Am Diet Assoc. 1996 Jan;96(1):58–61.
