Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Spring va ureaza Paste fericit!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Mihaela Scarlat: Ce este Binge Eatingul, de ce trebuie sa-l evitam si ce impact are asupra sanatatii

Mihaela Scarlat: Ce este Binge Eatingul, de ce trebuie sa-l evitam si ce impact are asupra sanatatii

Postat in: Sanatatea ta
Mihaela Scarlat
de , Medic Psihoterapeut
Data publicării: 29 octombrie 2024 Ultima actualizare: 29 octombrie 2024

Mancatul compulsiv este o tulburare alimentara caracterizata prin episoade frecvente de consum excesiv de alimente, chiar si atunci cand persoana nu simte foame sau nu are nevoie fiziologica de hrana. Este cea mai comuna tulburare de alimentatie afectand la nivel anual pe tot globul 3,5% dintre femei si 2% dintre barbati.  Tulburarea de comportament alimentar poate aparea in adolescenta intre 14-16, dar in cele mai multe cazuri se declanseaza la maturitate, media varstei de debut fiind 26-30 de ani. Aceasta tulburare ascunde intotdeauna tulburari emotionale care pot fi gestionate cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale. O alta fateta a mancatului dezorganizat este ,,giugulitul”. Fie ca vorbim de mancat excesiv sau ,,giugulit” consecinta este vizibila prin numarul de kilograme in continua crestere si prin sentimentul de vinovatie cu privinta la acest aspect. Mancatul compulsiv apare adesea in perioadele de singurate sau atunci cand ambii parteneri au acelasi comportament alimentar. 

De ce apare si cum poti evita Binge Eatingul

Binge Eatingul apare ca o reactie psihosomatica la o anumita problema sau tulburare emotionala. Creierul retine acest incident iar organismul va avea tendinta sa ceara mai mult, pregatindu-se pentru o noua posibila infometare. Recomand o atentie sporita la acest comportament care vine de regula dupa urmarea stricta a unei diete, in perioade in care persoana sufera de anxietate sau dupa iesirea dintr-o depresie. In ultimul caz, persoana parca redescopera gusturi si mirosuri noi si va avea tendinta de a incerca din plin, multe gusturi. Este importanta constientizarea deseviciilor si a consecintelor precum kilogramele in plus, diabetul, infarctul, anxietatea si depresia. Important este sa ne setam obiectivul de a renunta la comportamentul aut-distructiv, sa apelam la sprijin din partea unui psihoterapeut si a unui nutritionist si sa mentinem o disciplina a stilului de viata.

Cum se caracterizeaza Binge Eatingul

Binge eating-ul se caracterizeaza prin urmatorul comportament alimentar:

  • Gatitul excesiv sau comandarii mancarii in cantitati semnificativ mai mari decat ar manca majoritatea oamenilor ;
  • Pierderea controlului asupra cantitatii de alimente mancate, adesea insotit de sentimental ca nu poti sa te opresti;
  • Ingerarea foarte rapida a alimentelor, ca si cum ai alerga la maraton;
  • Disconfortul resimtit dupa ingerarea cantitatii mari de mancare ;
  • Pofta de a manca imediat dupa ridicarea de la masa;
  • Sentimente de tristete, rusine si vinovatie dupa terminarea mesei;
  • Mancatul pe ascuns de teama de a nu fi judecat/a;
  • Compensensarea mancatul compulsiv cu activitati purgative sau cu intermittent fasting ;

Cum poti preveni Binge eatingul

  • Constientizarea diferentei dintre foame si pofta iar pofta o putem controla prin mutatea atentiei pe alt stimul placut;
  • Adaugarea in farfurie a unei portii rezonabile de mancare intelegand ca ochiul pofteste mai mult decat stomacul;
  •  Consumarea unei cantitati mari de apa/ceai pentru a ne mentine hidratati/e;
  •  Mancatul lent, constient pentru a ne bucura de gustul, de mirosul , de culoare alimentelor si de sinestezie;
  • Elimina pe cat posibil sursele de stres din mediul personal si profesional si atunci cand mananci nu te mai gandi la nimic, vizualizeaza doar mancarea;
  •  Evitarea sedentarismului si a plictiselii associate care determina nevoia de a manca compulsiv
  • Constientizeaza comportamentul distructiv si incearca inlocuirea acestuia cu un hobby;
  • Stabileste pe cat posibil un orar pentru mese. In acest fel, organismul isi va intra intr-un ritm in care va invata sa ceara de mancare la ora prestabilita;
  • Incearca sa folosesti un jurnal alimentar.  In acest fel, creierul va intelege ca i se ofera suficienta hrana si ca nu este deprivat de aceasta sau de placerea de a manca;
  • Se recomanda evitarea infometarii intrucat organismul va percepe un risc asociat si va tinde sa consume mai multa mancare, cu prima ocazie;
  • Efectueaza un control medical. Un buletin de analize va arata care este nevoia ta de sare, zahar si grasimi si care este nivelul de creatinina serica din organism, nivelul de colesterol si glicemia;
  • Inscrierea intr-un grup de suport, pentru a avea parteneri de nadejde in acest demers, atunci cand nu vrei sa faci terapie one-to-one;
  • Alege terapia. Psihoterapia cognitiv-comportamentala vine cu metode rapide de eliminare a acestui comportament si de dobandire a unui stil de viata sanatos, fizic si emotional.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;

Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;

Articole similare
Intoxicatia cu mercur: Simptome, complicatii ale bolii, preventie si tratament Intoxicatia cu mercur: Simptome, complicatii ale bolii, preventie si tratament

Intoxicatia cu mercur este o afectiune cauzata de expunerea excesiva la mercur, un metal lichid toxic pentru organismul uman. Intoxicatia cu mercur poate fi cauzata de inhalarea vaporilor sau a particulelor de mercur, de ingestia acestuia prin alimente contaminate sau prin piele.

3 martie 2025
Edited 3 martie 2025
citește articolul
Dieta Flexitariana: Cum te ajuta sa metabolizezi mai multe vitamine si minerale Dieta Flexitariana: Cum te ajuta sa metabolizezi mai multe vitamine si minerale

Dieta flexitariana a fost creata de nutritionistul Dawn Jackson Blatner si este o dieta non-restrictiva, care prioritizeaza consumul de legume, fructe, leguminoase, seminte, nuci si cereale integrale si reduce carnea sau pestele, dar fara a le exclude cu totul. Prin urmare, este o dieta vegetariana, dar nu devine astfel datorita includerii in principal a acestor proteine animale care sunt consumate ocazional.

11 mai 2023
Edited 12 mai 2023
citește articolul
Muschii masticatori: Functia lor, boli asociate cu acestia Muschii masticatori: Functia lor, boli asociate cu acestia

Muschii masticatori sunt un grup de muschi puternici si masivi care sunt responsabili pentru miscarea mandibulei si pentru actul de mestecare a hranei. Acesti muschi se gaseste in zona fetei, pe partea laterala a capului si sunt utilizati in mod constant in timpul masticatiei, vorbirii si a altor miscari ale gurii si maxilarului.

1 martie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.