Mihaela Scarlat: Cand putem vorbi despre burnout si 3 mituri combatute
Burnout-ul este o afectiune complexa asociata cu epuizarea mentala, fizica si emotionala care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Acesta este recunoscut oficial de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca sindrom profesional asociat cu cresterea riscului de hipertensiune arteriala, flutter atrial, diabet, alte boli cardiovasculare, depresie si sinucidere. Studiile de specialitate au identificat 3 trei tipuri de burnout:
- Burnout individual - care este alimentat cu un discurs ce contine o multitudine de ganduri ostile indreptate catre sine si care duce la scaderea stimei de sine si are drept consecinta: nevroza sau depresia. Pe scurt, apare atunci cand persoana isi impune standarde extrem de inalte si desconsidera pana la paroxism micile progrese sau reusite;
- Epuizarea interpersonala - care este cauzata de relatiile dificile cu ceilalti la locul de munca sau acasa. Epuizarea se accentueaza in momentul in care persoana opteaza sa se pozitioneze constant in calitate de victima, avand un agresor fictiv la serviciu sau acasa;
- Burnout extern - Epuizarea este cauzata de o organizare deficitara, de cerinte extreme si de termene nerealiste impuse de organizatia sau de angajatorul unde victima acestei boli lucreaza;
Va invit pe mai departe sa invatam cum sa identificam burnout-ul, fie ca vorbim de propria persoana, de colegii de serviciu sau de cei dragi. Burnout-ul are un tablou clinic destul de complex si se instaleaza in timp. Fiecare zi ce implica uzura psihica si emotionala mai poate adauga un simptom acestui tablou. Asadar, exista semne si simptome emotionale, comportamentale si fizice. Cele mai cunoscute simptome ale bolii sunt:
- Stima de sine din ce in ce mai scazuta
- Dificulatea de a face fata problemelor minore, cotidiene
- Pierderea motivatiei de a realiza chiar si lucruri marunte
- Perspectiva cinica si negativista asupra vietii
- Dorinta de instrainare fata de altii
- Sentimentul de a fi neinteles si singur pe lume
Semne si simptome comportamentale ale bolii
- Izolare
- Procrastinare
- Scaderea interesului pentru activitati cotidiene sau pentru rutina de ingrijire corporala
Simptome fizice
- Insomnii sau somn excesiv ca modalitate de evadare din realitate;
- Capacitate scazuta de concentrare, declin cognitiv;
- Schimbarea apetitului, lipsa poftei de mancare sau binge eating;
- Epuizare fizica aproape constanta;
- Imunitate scazuta;
Factori de risc pentru burnout
Factori de risc interni
- dependenta fata de o proiectie imaginara;
- setarea unor obiective nerealist de ambitioase, care nu pot fi atinse sau care pot fi realizate numai cu un aport disproportionat de energie;
- setarea unor obiective in viata care satisfac mai mult asteptarile celorlalti, dar nu si propriile nevoi;
- dificultati in admiterea unor incapacitati personale sau profesionale;
- setarea unor asteptari idealizate cu privire la recompensele pe care o persoana urmeaza sa le primeasca in urma indeplinirii unor sarcini sau atingerii unui obiectiv;
Factori de risc externi
Majoritatea cazurilor de burnout incep sa se instaleze in viata oamenilor atunci cand mediul extern se schimba fundamental: inceputul studiilor, intrarea in cariera, schimbarea locului de munca, schimbarea domiciliului. Factorii externi care cresc riscul de burnout sunt:
- suprasolicitarea la locul de munca;
- lipsa controlului asupra propriilor situatii de viata;
- lipsa recunoasterii pentru actiunile realizate;
- recompense insuficiente;
- aparitia conflictelor dintre propriile valori, convingeri si cerinte cu cele ale mediului extern;
- conflicte nerezolvate la locul de munca sau in grupul de prieteni sau in viata personala;
Progresul sindromului burnout
Psihologul Herbert Freudenberger si Gail North, au descris succint fazele instalarii sindromului de burnout:
- ambitie excesiva: aceasta etapa este comuna persoanelor care isi incep cariera sau care se angajeaza intr-o sarcina inedita. Prea multa ambitie poate duce, in final, la epuizare.
prea multa munca: incerci sa rezolvi cat mai multe sarcini intr-o zi pentru atingerea rapida a obiectivelor stabilite. - neglijarea propriile nevoi: incapacitatea de a-ti asculta corpul si mintea. In aceasta faza de burnout, o persoana incepe sa sacrifice somnul, activitatea fizica si rutina alimentara echilibrata pentru a munci.
- vina data pe altii: in loc sa recunosti ca faci un efort prea mare, dai vina pe oamenii din jur pentru situatiile neplacute de la scoala sau de la locul de munca.
- neglijarea activitatilor din afara sarcinilor profesionale: in acest caz, locul de munca devine singurul obiectiv din viata, iar timpul petrecut cu familia, prietenii sau urmarirea altor interese/hobby-uri devin irelevante. Exista riscul de a intra intr-o stare de renuntare constanta. In loc sa-ti asumi responsabilitatea pentru comportamentele tale, incepi sa-i vezi pe ceilalti ca fiind incompetenti, lenesi si aroganti.
- izolarea de orice context social: invitatiile la petreceri sau intalnirile romantice devin eforturi.
- aparitia diferitelor modificari comportamentale: Anumite persoane pot deveni mai agresive si pot avea comportamente agresive asupra persoanelor dragi fara niciun motiv.
sentimentul de detasare fata de viata ta si de capacitatea de a-ti controla viata (depersonalizare). - instalarea anxietatii: in cele mai multe cazuri, pentru a face fata acestor sentimente, oamenii pot apela la comportamente dependente nocive, cum ar fi consumul de alcool, substante, jocuri de noroc sau supraalimentare.
- instalarea depresiei puternice: viata isi pierde sensul si incepi sa te simti fara speranta.
Ce e de facut daca ai ajuns in faza de colaps mental si fizic?
Discuta cu un psiholog pentru a te sustine eficient in demersul de iesire din burnout. Constientizeaza ca a ajunge in burnout nu este o jignire. Este o consecinta a unui stil de viata. Oamenii destepti trec prin burnout intrucat isi folosesc mult creierul iar exploatarea lui duce la oboseala cronica. La fel ca orice organ si creierul se poate imbolnavi si se poate reface daca ii acorzi atentia cuvenita. La ce trebuie sa fim atenti:
- Identificarea problemelor sursa care au dus la burnout si luarea masurilor necesare pentru a le rezolva;
- Accepta ajutorul celorlalti;
- Adoptarea unui stil de viata echilibrat;
- Alimentatie sanatoasa, exercitii fizice regulate, minim 30 minute/zi; odihna suficienta, somn intre 7 – 9 ore/noapte;
- Practicarea unor hobby;
- Timp liber pentru activitati relaxante fara sentimente de vinovatie;
Ce sa faci ca sa eviti burnout-ul
- Constientizeaza ca fenomenul exista si ca burnout este real
- Fii bland/a cu tine si ofera-ti timp de respiro. Da-ti voie sa gresesti si sa te relaxezi
- Atentie la sanatatea microbionului intestinal, introduce in dieta probiotice potrivite, magneziul si vitamina D iti pot fi aliati de nadejde;
- Atentie la primele semnale ale insomiei si introdu in dieta melatonina sau alte suplimente care sa te ajute sa te odihnesti
- Practica un sport care sa te disciplineze
- Impune limite, atat in viata profesionala cat si in cea personala
- Mersi la psihoterapie. Te va ajuta sa ai o igiena mentala corespunzatoare, sa constientizezi primele semnale ale unui potential burnout si sa iei masuri corespunzatoare, din timp
3 mituri despre burnout
1. Burnout-ul se poate instala doar la oamenii care nu fac ce le place. In burnout pot aluneca si oamenii care adora ceea ce fac, care se contopesc la propriu cu activitatea si uita sa isi dea pauze de reincarcate a bateriilor.Antreprenorii sau intraprenorii sunt foarte predispusi acestui fenomen.
2. Daca ai cunostinte de psihologie, poti evita burnout-ul. Poti sa constientizezi situatia si sa iesi mai repede din ea, insa procesul resimtit de organism este acelasi indiferent de studii sau de statutul social.
3. Oamenii slabi intra in burnout. Nu tine de cat de puternic esti ci de fiziologia creierului care odata obosit nu mai poate functiona optim.
