Retinolul este cel mai cunoscut derivat de vitamina A si este implicat in dezvoltarea sistemului osos si al dentitiei, sistemului reproducator, pielii si mucoaselor precum si in vedere. Vitamina A are si un rol antioxidant important in organismul uman. Desi are numeroase functii in organism, vitamin A este cunoscuta pentru efectele sale benefice asupra pielii si este considerat cel mai puternic agent anti-aging pe care il putem adauga in produsele de ingrijire a tenului. Acesta ajuta la diminuarea ridurilor fine, a petelor pigmentare dar si stimuleaza sinteza de colagen. Vitamina A este asadar, un ingredient de baza in rejuvenarea tenului matur!

In tratamentul acneei comedogenice, produsele pe baza de retinol ajuta la diminuarea aderentei keratinocitelor (celule care formeaza un strat ocluziv la surafata pielii si blocheaza porii) si altfel este oprita dezvoltarea punctelor negre sau albe. Anumite afectiuni dermatologice, precum psoriazisul vulgar, pot fi ameliorate prin actiunea antiinflamatorie si de corectare a tulburarilor de diferentiere epidermica (in psoriasis avem de-a face cu o crestere anormala a turn-overului celular)

Ce este VITAMINA A si cum a fost descoperita?

Care este rolul Vitaminei A in organism?

Care sunt simptomele carentei de Vitamina A (RETINOL)?

Cum se administreaza corect Vitamina A?

Ce este Vitamina A si cum a fost descoperita?

In 1913, Elmer McCollum, un biochimist de la Universitatea Wisconsin si colega lui, Marguerite Davis, au identificat un nutrient solubil in grasimi de lapte si ulei de ficat de cod, pe care l-au denumit "fatcell A factor". Munca lor a confirmat-o pe cea a lui Thomas Osborne si Lafayette Mendel, de la Yale, care au sugerat existenta unui nutrient solubil in grasimi gasit in lapte, tot in 1913. Multi ani mai tarziu, prima sinteza completa a acestui compus a fost gasita de David Adriaan van Dorp si Jozef Ferdinand Arens in 1947, iar din 1950 a inceput sa fie folosita pe scara larga in cosmetica.

Vitamina A sau retinolul este extrem de utila organismului uman datorita multor zomeri geometrici care pot aparea ca rezultat al configuratiei trans sau cis a celor patru legaturi duble gasite in structura moleculara a vitaminei. Izomerii cis sunt mai putin stabili si se pot usor converti in configuratia trans care are multe implicatii pozitive pentru corpul uman. George Wald a castigat in 1967 Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina pentru munca sa cu pigmentii retinei (numiti si pigmenti vizuali), care a dus la intelegerea rolului vitaminei A in vedere.

Care este rolul Vitaminei A in organism?

Multe dintre functiile non-vizuale ale vitaminei A sunt mediate de acidul retinoic, care reguleaza infatisarea genelor prin activarea receptorilor acidului retinoic intracelulari. Functiile non-vizuale ale vitaminei A sunt esentiale in functiile imunologice, reproductive si dezvoltarii embrionare a vertebratelor, cum este aratat de cresterea insuficienta, susceptibilitatea la infectii si defectele congenitale observate la populatiile care primesc cantitati mai mici decat optim de vitamina A din dieta.

Retinolul poate fi folosit si ca tratament pentru acnee in creme. O forma a acidului retinoic este utilizata in prezent drept chimoterapie pentru leucemie promielocitica acuta, un subtip de leucemie mielogenoasa acuta. Aceasta se intampla deoarece aceste celule transformate ale acestui subtip raspund de cele mai multe ori la receptorul acidului retinoic (RAR).

Vitamina A mareste acuitatea vizuala pe timp de noapte, imbunatateste vederea si ajuta in tratamentul multor boli de vedere prin faptul ca permite formarea purpurei ochiului. Mareste rezistenta la infectiile respiratorii. Ajuta la functionarea normala a sistemului imunitar. Scurteaza durata de boala. Mentine sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne. Contribuie la inlaturarea petelor pigmentare determinate de varsta. Mentine procesul de crestere si consolidare a oaselor si starea de sanatate a pielii, parului, dintilor si gingiilor. Ajuta in tratamentul acneii, al ridurilor superficiale si in afectiuni ca impetigo, furunculoza, in arsuri si ulcere deschise — atunci cand este folosita in uz extern. Este adjuvant in tratamentul emfizemului si al hipertiroidismului.

Pe scurt, Vitamina A este necesara pentru formarea pigmentilor fotosensibili in retina si in prevenirea tulburarilor de vedere, ameliorand vederea crepusculara; Contribuie la reglarea troficitatii mucoaselor si tegumentelor; Are proprietati anticanceroase; Intervine in procesele imune prin stimularea formarii de anticorpi; Este implicata si in procesul de crestere a oaselor, in reproducere si dezvoltarea embrionului; Intervine in functionarea normala a testiculului si ovarului; Prezinta un rol important in metabolismul steroizilor si sinteza colesterolului;Actioneaza asupra functiei tiroidei;Prezinta un rol antioxidant;

Care sunt simptomele carentei de Vitamina A (Retinol)?

Una dintre cele mai grave probleme de sanatate care poate aparea din cauza carentei de Vitamina A este Nictalopia, o afectiune din cauza careia omul sau animalul nu vede in intuneric. Este un simptom pentru mai multe boli de ochi. Nictalopia, atunci cand nu are origini genetice sau nu survine la nastere este cauzata in 99% dintre cazuri cu simptome extrinseci de carenta acuta de Vitamina A.

Cea mai comuna cauza a nictalopiei este retinitis pigmentosa, o tulburare in care celulele cu bastonas din retina isi pierd gradat abilitatea de a reactiona la lumina. Pacientii care sufera de aceasta afectiune genetica au nictalopie progresiva si, dupa o perioada de timp, este posibil ca si vederea din timpul zilei sa fie afectata. 

Zona exterioara a retinei este formata din mai multe celule cu bastonas decat celule cu con. Celulele cu bastonas sunt cele care ne permit sa vedem in iluminare redusa. Acesta este motivul pentru care pierderea vederii laterale conduce deseori la orbire de noapte. Indivizii care sufera de nictalopie nu doar vad slab noaptea, dar necesita si un timp mai indelungat pentru ca ochii lor sa se adapteze de la lumina la intuneric. 

Pe scurt, deficitul de Vitamina A include simptome precum:

• Xeroftalmie (Boala de ochi caracterizata prin uscarea si contractarea conjunctivei, prin disparitia secretiei lacrimale si opacifierea corneei, care, in unele cazuri, poate deveni alba, determinata mai ales de lipsa vitaminei A) 
• Xerodermie ( Boala de piele caracterizata prin uscaciunea pielii din cauza cresterii stratului cornos al epidermei si a scaderii secretiilor cutanate)
• Aparitia iritatiilor cutanate si infectiilor, mai ales la nivelul extremitatilor
• Diaree sanguinolenta, prin modificarea epiteliilor digestive
• Predispozitia organismului pentru parazitozele intestinale
• Degenerari ale nervilor cranieni
• Leziuni nervoase
• Deformare osoasa
• Hipoplazia smaltului dentar
• Afectare cardiaca
• Parul isi pierde luciul, devine friabil si uscat
• Uscarea si ulcerarea corneei si conjunctivei
• Avort spontan la femei
• Atrofia foliculilor pilosi a glandelor sudoripare si sebacee
• Ingrosarea si uscarea epidermei
• Perturbarea functiei renale, cu aparitia calculilor renali
• Dezechilibrele procesului reproducator
• Degenerarea spermatogenezei
• Rinita atrofica
• Anemia feripriva
• Cresterea incidentei infectiilor respiratorii
• Diminuarea secretiei glandelor lacrimale
• Afectarea vederii nocturne
• Scaderea proceselor de aparare imunitara
• Keratomalacie
• Retinita pigmentara
• Aparitia aterosclerozei

Cum se administreaza corect Vitamina A?

Vitamina A, pe cat este de importanta pentru organism si pe cate probleme poate genera din cauza carentei de retinol, in aceeasi masura este extrem de periculoasa daca se exagereaza si se administreaza mai mult decat doza admisa.

Doza zilnica recomandata este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani si varstnici; 1000 μg la barbati, adolescenti, si gravide; 1300 μg in perioada de lactatie. Ce depaseste aceasta cantitate poate provoca leziuni ireversibile la nivelul intregului organism.

Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu suplimente alimentare ce contin vitamina A. Manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscata, glosita, voma, alopecie, hipercalcemie, demineralizari osoase, adenopatii, hiperlipidemie, amenoree, cresterea tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestari de pseudotumor cerebri), fibroza hepatica cu hipertensiune portala.

Unul dintre cele mai crunte simptomuri ale excesului de vitamina A este decojirea pielii.  Exista cazuri in istorie care au suferit de hipervitaminoza acuta A si in care s-a inregistrat bolnavi carora pielea groasa de pe talpile picioarelor se desprindea si lasa in urma carnea subiacenta sangeroasa si expusa. Cele mai grave cazuri s-au incheiat cu leziuni hepatice, hemoragii, coma si deces.

citeste despre magneziu si motivele pentru care ai nevoie de el

In incheiere, cateva lucruri pe care trebuie sa le stii despre ochii tai

Potrivit studiilor, peste 99% din populatia cu varste cuprinse intre 43 si 50 de ani poarta ochelari de citit. Fie ca vorbim de miopie sau hipermetropie, odata cu varsta ne pierdem capacitatea corecta de focalizare a lentilei ochiului (cristalinul) .

Ca idee, cristalinul reprezinta lentila naturala a ochiului, a carei functie este de a se concentra pe obiectul asupra caruia privim. De fiecare data cand iti muti privirea, cristalinul schimba focusul atat de rapid chiar fara ca tu sa-ti dai seama. Compara asta cu lentila foto a oricarui smartphone sau DSLR ca sa intelegi cat de performant e acest mecanism.

Dezvoltarea completa a ochiului are loc pana la implinirea varstei de 7 ani, atunci cand poate fi comparat din punct de vedere fizic cu ochiul adultului. Din acest motiv este foarte important tratamentul sindromului de „ochi lenes” (ambliopie) cat mai devreme cu putinta, deoarece sansele de recuperare in urma tratamentului sunt cu atat mai mari cu cat este diagnosticat mai devreme. Clipitul este un act reflex involuntar, dar care poate facut si la comanda daca ne dorim. De asemenea, clipitul este foarte important pentru ca ajuta la indepartarea microorganismuelor de pe suprafata ochiului prin formarea filmului lacrimal.

Cand vorbim de cataracta, vorbim practic de o problema care apare din cauza varstei. Putem asemana cataracta cu parul alb: ambele vin, mai devreme sau mai tarziu si sunt inevitabile, din pacate. De regula, cataracta se instaleaza in jurul varstei de 70 de ani iar interventiile pentru corectarea cristalinului au cea mai mare rata de succes daca sunt efectuate in primii 10 ani de la diagnosticare.

Functia vizuala este extrem de importanta pentru ca aduna informatii despre obiectele si imaginile pe care le vezi, transmitandu-le mai departe, prin intermediul nervului optic, catre creier, mai exact in cortexul vizual, acolo unde toate aceste informatii sunt analizate si retrimise catre ochi, astfel incat procesul vizual sa aiba loc. Si asta intr-un timp aproape imposibil de imaginat ca durata.

AnumIte afectiuni oculare, cum ar fi glaucomul dar si probleme de sanatate, precum accidentele vasculare cerebrale, pot duce la dezvoltarea unor unghiuri moarte care se simt in campul vizual. Astfel, pacientii se pot confrunta cu pete albe sau negre, asa-numitele unghiuri moarte.

In astfel de situatii, creierul primeste semnale de avertizare si impulsioneaza ochiul care nu este afectat ca trebuie sa preia functiile ochiului bolnav. Vei observa ca daca iti apar pete negre in vedere pe o parte a ochiului, imediat ce clipesti de cateva ori aceasta problema dispare, ca urmare a “umplerii” acelei pete de catre ochiul sanatos.

tu stii care e rolul vitaminei e in organism? 

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.nhs.uk/conditions/irritable-bowel-syndrome-ibs/

https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/150305

REFERINTE:

• Arthur P, Kirkwood B, Ross D, Morris S, Gyapong J, Tomkins A, Addy H. 1992. Impact of vitamin A supplementation on childhood morbidity in northern Ghana. Lancet 339:361–362. 
• Baly DL, Golub MS, Gershwin ME, Hurley LS. 1984. Studies of marginal zinc deprivation in rhesus monkeys. III. Effects on vitamin A metabolism. Am J Clin Nutr 40:199–207. 
• Bankson DD, Ellis JK, Russell RM. 1989. Effects of a vitamin-A-free diet on tissue vitamin A concentration and dark adaptation of aging rats. Exp Gerontol 24:127–136. [
• Barclay AJ, Foster A, Sommer A. 1987. Vitamin A supplements and mortality related to measles: A randomised clinical trial. Br Med J 294:294–296. 
• Barreto ML, Santos LM, Assis AM, Araujo MP, Farenzena GG, Santos PA, Fiaccone RL. 1994. Effect of vitamin A supplementation on diarrhoea and acute lower-respiratory-tract infections in young children in Brazil. Lancet 344:228–231. 
• Barua AB, Olson JA. 1989. Chemical synthesis of all-trans [11-3H]-retinoyl β-glucuronide in its metabolism in rats in vivo. Biochem J 263:403–409. 
• Batchelder EL, Ebbs JC. 1943. Some observations of dark adaptation in man and their bearing on the problem of human requirement for vitamin A. Rhode Island Agricultural Experiment Station Bulletin , No. 645.
• Bauernfeind JC. 1972. Carotenoid vitamin A precursors and analogs in foods and feeds. J Agric Food Chem 20:456–473. 
• Bauernfeind JC. 1980. The Safe Use of Vitamin A. A report of the International Vitamin A Consultative Group. Washington, DC: The Nutrition Foundation.
• Bausch J, Rietz P. 1977. Method for the assessment of vitamin A liver stores. Acta Vitaminol Enzymol 31:99–112. 
• Beaton GH, Martorell R, Aronson KJ, Edmonston B, McCabe G, Ross AC, Harvey B. 1993. Effectiveness of Vitamin A Supplementation in the Control of Young Child Morbidity and Mortality in Developing Countries . Geneva: Subcommittee on Nutrition, Administrative Committee on Coordination, World Health Organization.
• Beaton GH, Milner J, McGuire V, Feather TE, Little JA. 1983. Source of variance in 24-hour dietary recall data: Implications for nutrition study design and interpretation. Carbohydrate source, vitamins and minerals. Am J Clin Nutr 37:986–995.