Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii
Este un simptom care poate fi trecut usor cu vederea si care ar putea sa semnaleze probleme grave de sanatate. Il poti observa mai ales iarna sau chiar vara, nu pare sa fie ceva care sa te faca sa mergi la doctor, dar in realitate este de cele mai multe ori mai serios decat pare. Urechea rosie, despre acest simptom vom discuta in articolul de fata, ar putea fi cel mai comun semnal al problemelor de sanatate diverse pe care le vom intalni in viata noastra. De obicei nu prea te temi de urechea inrosita, ai vazut-o de atatea ori si cand erai mic, si cand ai devenit adult. Si stii prea bine ca va trece de la sine daca nu faci nimic. Doar ca nu se intampla asa de fiecare data. Uneori urechea inrosita prea tare ascunde si un sindrom periculos, despre care stim mult prea putine dupa aproape 30 de ani de cand a fost observat si descris prima data.
Sindromul care se manifesta prin urechi rosii este chiar o afectiune rara, descrisa pentru prima data in literatura de specialitate prin 1994. Sindromul respectiv nu a pus mari probleme, dar manifestarile sale clinice au pus in incurcatura medicii pentru ca sunt prea comune. Simptomatologia este clasica, urechi rosii si senzatia de fierbinteala, de temperatura ridicata la nivelul lor, de arsura. Sindromul urechilor rosii apare mai ales la adulti, tineri, copii, durerile pot fi prezente si ele, durata si intensitatea rosetii si a durerii depinde de la un pacient la altul.
Mai grav este ca roseata se poate extinde spre obraji, maxilare, spatele capului, asta daca nu tratam la timp si amelioram simptomele prezente. Un „atac” tipic va dura 30-60 minute, in cazuri rare se ajunge si la patru ore continuu, vor fi atacuri multiple pe zi de durere si senzatii neplacute la nivelul urechilor. Atacurile apar cand atingem urechile, cand este cald in jurul nostru, cand ne miscam gatul, cand facem exercitii. Si de la mestecat sau de la scrasnitul dintilor pot sa apara astfel de simptome la urechi.
-
Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioPret 28,28 RON Pret vechi 40,40 RON
Sindromul urechilor rosii. Ce boli poate ascunde
Sistemul nervos ar putea cauza sindromul urechii rosii, insa cauzele sindromului nu sunt pe deplin cunoscute. Problemele la coloana, in partea de sus, de la gat, ar putea fi pe lista de cauze, dar si boli autoimune cu astfel de simptome. Cat despre tratamentele pentru sindromul urechii rosii, acestea se vor baza in mare pe medicamente pentru dureri de cap, de gat, tratament specific, care sa vindece complet afectiunea nu avem pana la ora actuala. De la medicamente pentru infectii, antibiotice si antivirale, pana la creme, picaturi, geluri cu antibiotic, toate ar putea fi utile daca se depisteaza inainte cauza inrosirii urechilor. Preventia nu este posibila, deci odata ce ai urechile rosii stii clar ca este o problema fie generata de acest simptom, fie ai o infectie a urechii, otite, ai fost ciupit, intepat de insecte, poate ai stat prea mult pe partea urechii respective, daca roseata este doar la o ureche. De la presiune si tragerea de ureche, lovituri, socuri mai putem avea, uneori urechi rosii care raman asa minute sau ore bune. Urechile rosii sunt semn al inflamatiei cartilajelor, nu vor pune mari probleme daca nu au in spate o afectiune. Netratate la timp, aceste simptome banale pot duce la pierderea auzului, la agravarea afectiunilor de care sunt legate.
Dar putem avea urechi rosii si de la arsurile solare, cand stam vara prea mult in soare. De la arsuri apare roseata, durerea, senzatia de caldura puternica la nivelul urechilor si totul dureaza cel putin o saptamana. Si de la banala inrosire vei avea urechi rosii, creste temperatura pielii din zona respectiva, hormonii pot declansa o astfel de reactie, anumite mancaruri, cele picante mai ales, alcoolul, schimbarile de temperatura. In momentul in care ai si inflamatii, dureri mari, nu mai auzi bine, ai si urechi rosii stii ca ai infectii bacteriene la nivelul urechii, insotite si de iritatii puternice, febra, frisoane, noduli limfatici inflamati. Dermatitele seboreice vor veni la pachet cu urechi rosii, mancarimi, eczemele, policondritele care revin, cauzate de sistemul imunitar cu probleme, pericodritele, infectii la tesutul ce acopera cartilajul urechilor, ar putea sa duca foarte usor la aceleasi urechi rosii.
Preventia inrosirii urechilor este usor de facut. Ne dam cu o crema cu protectie solara daca ne expunem la soare cat stam la plaja, ne spalam pe maini ca sa nu ne infectam urechile si pielea din acea zona, avem grija ce fel de sampon, gel folosim la spalat, sa nu ne iritam fara rost, sa nu frecam excesiv urechile cu prosop murdar cand ne spalam zilnic. Urechile rosii care nu mai trec si rosul care incepe sa fie tot mai inchis sau mai deschis ar putea fi semn clar de probleme. Daca apare frecvent urechea inrosita fara motiv, schimbari fizice, inflamatii, dureri acute, atunci prezentarea de urgenta la cabinetul medical sau la UPU este imperioasa.
Controlul medical de specialitate te va scapa de orice fel de infectii bacteriene si iti va da siguranta ca nu vei pati nimic la urechi si vei auzi la fel de bine si inainte. Se vor face analize de sange, se vor preleva proble de tesut daca este nevoie, se va merge la cabinetul O.R.L. pentru consult amanuntit si diagnosticare complexa, se vor face CT-uri, RMN-uri, orice este indicat pentru a sti ce se intampla cu urechile rosii si ce nu este bine cu ele. De la iritatii locale de moment si arsuri urechile vor reveni la culoarea normala in doar cateva minute, ore. Intotdeauna se va trata mai intai cauza identificata si afectiunea si apoi se va incerca tratarea rosetii respective local. Nu exista pana acum tratamente pentru sindromul urechii rosii, asta stim deja, insa orice fel de simptom asociat se poate ameliora cu tratamentul corect, iar daca inrosirea urechii este din cauze banale si cunoscute cu siguranta ca vom reveni la normal in cel mai scurt timp si nu ne vom mai confrunta deloc cu ea.
Ai probleme cu circulatia periferica? Poate ai nevoie de o angiografie. Cum se efectueaza?
Inainte de procedura de angiografie, persoana este rugata sa se abtina de la a manca si a bea in ultimele 12 de ore. Pentru procedura, persoana se afla pe o masa cu raze X (una prin care razele X pot trece cu usurinta). Deoarece masa poate fi inclinata, curelele sunt plasate pe piept si pe picioare. Camerele cu raze X sunt pozitionate dupa cum este necesar. Electrozii sunt plasati in piept pentru a monitoriza inima, iar tensiunea arteriala si concentratiile de oxigen sunt, de asemenea, monitorizate. Dupa injectarea unui anestezic local, medicul face o mica incizie, de obicei in zona inghinala si, uneori, in brat. Un tub subtire, flexibil (numit cateter) este apoi introdus, de obicei, intr-o artera si introdus prin vasele de sange in zona evaluata. Cand cateterul este in locul potrivit, se injecteaza un mediu de contrast radiopac (un lichid care contine iod si poate fi vazut pe imaginea cu raze X, acest lichid este denumit si ”substanta de contrast”). Materialul de contrast curge prin vasele de sange si le evidentiaza, pentru ca medicii sa observe cu usurinta eventualele probleme. Imaginile apar pe un ecran video si sunt inregistrate. Astfel, medicul poate evalua structura vaselor de sange si poate identifica orice anomalii prezente.
Un sedativ intravenos este de obicei administrat inainte de angiografie pentru a ajuta persoana sa se relaxeze si sa ramana calma, desi individul ramane constient in timpul procedurii. In acest timp, persoana poate fi rugata sa respire adanc, sa-si tina respiratia sau sa tuseasca. Persoana trebuie sa raporteze orice disconfort pe care il simte. Angiografia poate dura de la mai putin de o ora la mai multe ore, in functie de zona corpului care este evaluata si de tipul de examinare sau procedura care se efectueaza. Daca un cateter este introdus intr-o artera, locul de punctie trebuie comprimat constant timp de 10 pana la 20 minute dupa ce toate instrumentele sunt indepartate. Compresia reduce sangerarea si vanataile. Alternativ, un dispozitiv de inchidere mic poate fi utilizat pentru a sigila gaura din vasul de sange. De asemenea, persoana poate fi nevoita sa se intinda timp de cateva ore dupa procedura pentru a preveni sangerarea. Foarte rar este necesar sa petreceti noaptea in spital. Este recomandat sa va odihniti pentru restul zilei si beti multe lichide, pentru a favoriza eliminarea substantei de contrast din organism.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2023;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
Cigarroa RG, Lange RA, Williams RH, Hillis LD. Dosing of contrast material to prevent contrast nephropathy in patients with renal disease. Am J Med. 2021 Jun;
Gurm HS, Dixon SR, Smith DE, Share D, Lalonde T, Greenbaum A, Moscucci M., BMC2 (Blue Cross Blue Shield of Michigan Cardiovascular Consortium) Registry. Renal function-based contrast dosing to define safe limits of radiographic contrast media in patients undergoing percutaneous coronary interventions. J Am Coll Cardiol. 2011 Aug 23;
